10 feluri de a iubi

1.1. Nu pot să ascult o ironie la adresa mea fără să o întrerup, indiferent de motivul acelei ironii. Fie și dacă o întrerup tot prin ironie - ceea ce denotă inteligență și nu supunere în jugul "credinței".
1.2. Ne mai ascultă unii și alții convorbirile și, câteodată, rămânem fără semnal. Adică întrerupere.

2. Atunci când văd că banii câștigați prin munca mea și plătiți ca impozit se topesc întru fericirea și dulcele somn al parlamentarilor, n-am ce face, trebuie să acuz. Chiar dacă numai în social media.

3. Dacă am copii de crescut (indiferent de vârstă) și mă imploră un cerșetor să-l miluiesc, n-am ce face... păstrez pentru copiii mei.
Dar am întâlnit și o minune divină. Un cerșetor, cuibărit lângă blocul meu, a avut neșansa de a se întâlni cu un vecin care venea de la serviciu. Intolerant față de banii nemunciți, l-a rugat frumos să plece. Cerșetorul susținea că nu poate, fiindcă prin voia Domnului a rămas olog de mic. Remarcând, totuși, că ajunsese cumva acolo, altfel decât remorcat, vecinul l-a somat, de această dată, să plece până nu se abate mânia asupra lui. Când a înfipt mâna în el - o, Doamne! - pe loc i-au crescut două picioare complet sănătoase cerșetorului! Vecinul s-a pregătit să-l miruiască, dar cerșetorului i s-a reparat - prin voință divină, desigur - și cutia de viteze; direct cu a treia a luat-o la fugă de lângă bloc.

4. Dacă fiecare om ar trăi izolat față de factorii externi, amânarea nu ar fi posibilă. Prin urmare, există o probabilitate foarte mare ca atunci când promiți să apară ceva care să provoace amânare. Și, fiindcă vorbim de ființe umane, fiecare are propriul său factor subiectiv care poate conduce la o amânare.
În momentul stabilirii promisiunii, destinatarul acesteia este primul care trebuie să se aștepte la o amânare.

5. Există foarte multe cazuri în care însuși răspunsul reprezintă o contradicție. Dacă dispare contradicția, dispare și răspunsul.

6. Foarte puține sunt acele situații în care trebuie să cedezi. Exceptându-le pe cele stabilite prin cadru legislativ - cedează trecerea, de exemplu - cedarea este o soluție temporară pentru a restabili iluzia armoniei. Pe timp îndelungat, însă, precum și în majoritatea situațiilor de viață, cedarea înseamnă pierderea unei ocazii, a locului la coadă, a unei lupte etc.
În cazul femeilor necunoscute, dar care ne atrag, acest principiu este inaplicabil, deși noi ne-am dori să fie.

7. Dacă până în urmă cu 100 de ani omul trebuia să muncească pentru a-și asigura traiul zilnic, acum, în secolul nostru, se pune problema cam așa: nouă nu ne e frică de muncă, pentru că știm să ne ferim de ea.
Cu alte cuvinte, omul trebuie să învețe să creeze mijloace de producție care să muncească în locul lui, iar el să trebuiască doar să le controleze.
În acest fel dispar multe neajunsuri: ore plătite dublu, sindicate, greve, concedii medicale fake etc.

8. Îndrăznește să crezi. Mulțumim, știm unde a dus asta. Cât despre îndoire - aici da, trebuie să fiu de acord ca îndoirea să se facă strict sub supraveghere medicală, pentru a nu cauza probleme la coloana vertebrală. Pentru cei care au.
Trebuie, totuși, să crezi că tot ceea ce vedem azi printre noi, inclusiv noi, nu am apărut din neant, ci în urma unor experimente genetice conduse de o civilizație (mult) mai avansată decât a noastră. Mărturie în acest sens stă nu numai alcătuirea organismului uman, ci și multitudinea de construcții vechi și foarte vechi a căror replicare prin tehnologia actuală nu este 100% posibilă și a căror funcționalitate încă nu se cunoaște pe de-a-ntregul.
Și, pentru că această inteligență - sau conducătorul ei - trebuia să poarte un nume, i s-a spus Dumnezeu.

9. Iertarea reprezintă, de asemenea, un compromis făcut în anumite situații:
- este târziu, locuiești în colhoz urban (bloc) și nu vrei să te audă lumea certându-te;
- ai greșit, cândva, într-un mod similar și ai fost iertat;
- ți se face milă de lacrimile iubitei și te gândești că, dacă o ierți și-i administrezi aspirina săracului (ești plătit în lei, nu uita), amândoi veți fi mulțumiți.
Compromisul, însă, nu trebuie să devină o stare de fapt, deoarece pe Terra totul se rezumă la 0 și 1, într-un final, sau la DA și NU. Mai devreme sau mai târziu, alegerea îți va aparține.

10. Un principiu aplicabil acum 500 de ani, când, după ce veneai de la munca câmpului, aveai timp suficient să te plictisești.
Și să nu neglijăm faptul că 90% din munca înrobiților de atunci se ducea către biserică, atoateacăpărătoarea.
În zilele noastre, volumul sarcinilor fiind tot mai mare și deadline-urile tot mai aglomerate, nu ai timp nici măcar pentru a vorbi cu tine în fața oglinzii. De-abia ai timp să schimbi 2-3 vorbe cu familia, la ceas de seară, dar și atunci tot despre serviciu, facturi neachitate și coșul zilei de mâine.
În mulțimea numită "toți" avem incluse și elemente antisociale, precum și elemente politice. Fără excepție, pentru aceste elemente trebuie să ne rugăm - prin orice mijloace: sesizări, plângeri, petiții, cereri depuse la registraturi etc. Rugăciunea trebuie să fie făcută strict în scopul împuținării acestor elemente, având pe asimptotă dispariția lor completă, cu imposibilitatea revenirii altora în locul lor.