Cum punem capăt obligației de a munci ?
#127
Posted 13 June 2018 - 20:59
Mohombi, on 13 iunie 2018 - 20:44, said:
Nu cred ca ai inteles ideea/discutia pentru ca ce adaugi pare sa aiba legatura dar, de fapt, nu are. O sa incerc sa explic cat pot de simplu: Ideea de bază este: Prin munca prestată pentru angajatorul tău, tu îi aduci un beneficiu mult mai mare decât îți aduce el ție. Asta spune criztu prin munca instrăinată: tu ai impresia că ești plătit pentru tot efortul depus la job-ul tău dar de fapt nu este așa, o parte din munca(de fapt aproape toată) o dai liber(pe moca). Asta era ideea cand am spus ca nu stii cat valoreaza munca ta. Nu ai de unde si cum sa afli asta. 1. Ce ai adaugat tu, ca alti oameni castiga alte sume, nu are legatura. Ceilalti sunt in aceeasi situatie, tot sclaveți ca și tine sunt și ei, faptul că te compari cu alt sclavete, nu te ajută prea mult. 2. Cel care te plateste e posibil sa nu faca nici un efort, asta era toata ideea, schimbul ban - munca nu este unul deloc echitabil. Nu e vorba daca-ti convine sau nu, te duci in alta parte, e la fel. |
#128
Posted 13 June 2018 - 21:11
Mohombi, on 13 iunie 2018 - 20:44, said:
2. Cel care te plateste e posibil sa nu faca nici un efort, asta era toata ideea, schimbul ban - munca nu este unul deloc echitabil. Nu e vorba daca-ti convine sau nu, te duci in alta parte, e la fel. Da, deci la un capat, Muxurel Igzarexu face din pix cifra $100 pe o hartie, si la celalalt capat eu fac efortul sa ii sap gradina, ca Muxurel Igzarexu sa-mi dea acea hartie. Nu pot sa zic "nu-mi convine, nu iti sap gradina", pt ca Muxurel Igzarexu e asociat cu alti baetzi, care se asigura ca imi impiedica accesul la cele necesare traiului. de ex. imi impiedica accesul la apa potabila. De ex. in Bucuresti, daca nu ai bani sa platesti pt apa, nu ai de unde sa bei apa. Riul Dambovita, nu e potabil. Bei, si te imbolnavesti urgent. La fel, iti impiedica accesul la mancare, accesul la adapost, etc. etc. N-ai voie sa vanezi in padure, fara hartie de la baetzii, asociatii lu Muxurel Igzarexu. N-ai voie sa te duci pe un camp in baragan, sa semeni grau pe el, sa-l culegi sa-l faci faina, si faina s-o faci paine, daca nu ai hartie de la baetzii N-ai voie sa tai un copac sau sa iei o piatra, fara hartie de la asociatii lu Muxurel. N-ai voie sa faci nimic nimic nimic, fara permisiunea acestor baetzi asociati. Daca o faci, daca te duci pe camp in baragan unde nu-i tzipenie de picior de om, si-ti semeni tu acolo cu efort niste grau, vin niste baetzi cu stelutze, si te baga la puscarie, ca esti criminal. Sa contemplam aceasta realizare: daca plantezi grau in baragan fara permisiunea la baetzii, in ochii lor albastri, ai comis o crima. In esenta, acesti baetzi iti interzic sa traiesti, daca nu muncesti pt ei. Acest adevar este atat de obscen, ca pt majoritatea sclavilor, este insuportabil. Constientizarea adevarului ca sunt sclavi, ii destabilizeaza, le produce o durere si o tristete devastatoare. Oameni se sinucid din cauza unor adevaruri insuportabile, deci treaba e serioasa. Este deci periculos sa expui un sclav la adevar prea dur, pt ca produci un shoc emotional si cognitiv caruia nu multi ii pot rezista. Majoritatea sclavilor sunt imaturi emotional si cognitiv. Cel mai uman gest pe care il poti face, e sa nu fortzezi un sclav sa priveasca adevarul. Ori il iei foaaaaaarte pe de departe, super tangential, diafan, ori lasa-l in pace. Ai mila. Eu am facut greseala asta cu prieteni de-ai mei. M-au urat ani de zile, m-au evitat, n-au mai vrut sa stie de mine. Unii din ei au revenit, dupa ani de zile in care au reusit sa proceseze adevarul la care eu i-am expus brusc si obscen. Am invatat pe pielea mea, ca omul e o chestie delicata, nu POC ii dai cu adevarul, ii spargi capu, il asasinezi.. Edited by criztu, 13 June 2018 - 21:41. |
#129
Posted 13 June 2018 - 23:14
criztu, on 13 iunie 2018 - 09:02, said:
Banii se "devalorizeaza". Iei frumos graficele cu devalorizarea dolarului de ex. si o sa observi ca pe parcursul unei vieti de om, 1 dolar isi pierde 100% din "valoare". Pe parcursul unei vieti de om, valoarea muncii cuantificata in bani, e anihilata. Adica, la capatul "duratei de viata" a unui 1 dolar, munca cuantificata de acel 1 dolar, e anihilata. Aceasta este de facto, instrainarea efortului. Purchasing Power of U.S. Dollar.jpg Mohombi, on 13 iunie 2018 - 20:44, said:
Nu cred ca ai inteles ideea/discutia pentru ca ce adaugi pare sa aiba legatura dar, de fapt, nu are. O sa incerc sa explic cat pot de simplu: Ideea de bază este: Prin munca prestată pentru angajatorul tău, tu îi aduci un beneficiu mult mai mare decât îți aduce el ție. Asta spune criztu prin munca instrăinată: tu ai impresia că ești plătit pentru tot efortul depus la job-ul tău dar de fapt nu este așa, o parte din munca(de fapt aproape toată) o dai liber(pe moca). Asta era ideea cand am spus ca nu stii cat valoreaza munca ta. Nu ai de unde si cum sa afli asta. Nu dai nimic moca, munca ta valoreaza fix atita cit esti tu capabil sa primesti pe ea. Daca poti sa prestezi o munca pe care o mai pot presta alti 7 miliarde de oameni, de exemplu sa dai cu un mop, nu te astepta sa te umpli de bani. Daca esti autoritate mondiala in proiectarea rachetelor spatiale si nimeni nu are macar idee ce dracu iti umbla prin minte, atunci evident ca o sa cistigi mult mai multi bani decit mopistul. Este absolut normal ca munca ta sa aduca mai mult angajatorului decit esti tu platit, tre sa fii sub influenta unor ciuperci foarte puternice sa pretinzi altfel. Angajatorul ala trebuie din munca ta sa plateasca taxe si impozite, sa plateasca personalul care nu aduce nici un venit, sa plateasca costurile cu cladirea, mobilierul, consumabilele, electricitate, apa etc etc. Intr-un final ajunge sa aibe poate 10% profit net. Si o mai mare dobitocenie decit "cine te plateste nu trebuie sa faca nici un efort" rar mai poti intilni. De unde dracu credeti ca vin banii cu care te plateste? Din curu lu cristos? Pica din ceriuri? De fapt majoritatea patronilor fac UN FENOMENAL DE MARE EFORT sa-si tina firmele pe linia de plutire. Iar la firmele alea mari oare e vreun timpit sa creada ca un CEO sau un manager lucreaza 8 ore pe zi? Sigur ca este, pentru ca timpitii cred ca a fi CEO inseamna a lua milioane de dolari degeaba in timp ce te plimbi cu avionu ca jmecheru. Edited by Mosotti, 13 June 2018 - 23:15. |
#130
Posted 14 June 2018 - 09:22
Mohombi, on 13 iunie 2018 - 20:44, said:
Nu cred ca ai inteles ideea/discutia pentru ca ce adaugi pare sa aiba legatura dar, de fapt, nu are. O sa incerc sa explic cat pot de simplu: Ideea de bază este: Prin munca prestată pentru angajatorul tău, tu îi aduci un beneficiu mult mai mare decât îți aduce el ție. Da-ti demisia, fa-te tu patron. criztu, on 13 iunie 2018 - 21:11, said: In esenta, acesti baetzi iti interzic sa traiesti, daca nu muncesti pt ei. Nu te obliga nimeni sa muncesti. Sunt destui care traiesc fara sa miste un deget. Fa ca ei. |
#131
Posted 14 June 2018 - 09:38
#132
Posted 14 June 2018 - 09:56
#133
Posted 14 June 2018 - 09:58
#134
Posted 14 June 2018 - 10:03
jm2010, on 14 iunie 2018 - 09:58, said:
Ca sa completez un alt user: nu te obliga nimeni nici sa traiesti nici sa muncesti. Totul este la alegerea ta. Este democratie. Exact. Nici o lege din Romania nu iti impune munca. Pe timpul lui Ceasca era altceva. Acum, nu. Edited by marius.bunu, 14 June 2018 - 10:03. |
#135
Posted 14 June 2018 - 10:14
jm2010, on 14 iunie 2018 - 09:58, said:
Ca sa completez un alt user: nu te obliga nimeni nici sa traiesti nici sa muncesti. Totul este la alegerea ta. Este democratie. Hai cu mine prin Bucuresti, si arata-mi cum pot sa beau apa, fara sa o platesc sau sa o fur sau sa o cersesc. Hai, vrei? Edited by criztu, 14 June 2018 - 10:21. |
#136
Posted 14 June 2018 - 10:29
criztu, on 14 iunie 2018 - 10:14, said:
Hai cu mine prin Bucuresti, si arata-mi cum pot sa beau apa, fara sa o platesc sau sa o fur sau sa o cersesc. Hai, vrei? Te duci la un WC public si bei apa de unde se spala aia pe maini. Mergi sus la magazinul Unirea, la orice magazin care are WC(toate adica). Deci, poti trai fara sa muncesti. Bucureştiul are în prezent 42 de cişmele şi ţâşnitori publice care deservesc cu apă potabilă peste 1,88 milioane de locuitori. http://www.gandul.in...uitori-14664784 Edited by marius.bunu, 14 June 2018 - 10:36. |
|
#137
Posted 14 June 2018 - 10:40
marius.bunu, on 14 iunie 2018 - 10:29, said:
Te duci la un WC public si bei apa de unde se spala aia pe maini. Mergi sus la magazinul Unirea, la orice magazin care are WC(toate adica). Deci, poti trai fara sa muncesti. Bine mariuse, ai invins, de data asta. Dar razboiul nu s-a terminat. Mai ne intalnim noi, prin vreun veceu public.. |
#138
Posted 14 June 2018 - 12:58
#139
Posted 14 June 2018 - 13:09
Am mai spus: asistat social intr-o tara din Europa de Vest sau Nord.
|
#140
Posted 14 June 2018 - 13:15
#141
Posted 14 June 2018 - 13:18
În loc să muncești pt. alții, de preferat să muncești pentru tine. Fără muncă nu se poate; fie ea și minimă.
|
|
#142
Posted 14 June 2018 - 13:19
#143
Posted 14 June 2018 - 14:15
#144
Posted 14 June 2018 - 14:34
marius.bunu, on 14 iunie 2018 - 10:29, said:
Te duci la un WC public si bei apa de unde se spala aia pe maini. Mergi sus la magazinul Unirea, la orice magazin care are WC(toate adica). Deci, poti trai fara sa muncesti. Bucureştiul are în prezent 42 de cişmele şi ţâşnitori publice care deservesc cu apă potabilă peste 1,88 milioane de locuitori. http://www.gandul.in...uitori-14664784 "La Roma, în Italia, spre comparaţie, cei peste 2,92 milioane de locuitori au posibilitatea să-şi potolească setea de la cele 2.500 de cişmele existente, potrivit TERRA Mileniul III, care desfăşoară, alături de mai multe organizaţii non-guvernamentale, campania 'Cişmele pentru Bucureşti'." 42 la 1,88 milioane locuitori (Bucuresti) 2.500 la 2,89 milioane locuitori si multi turisti (Roma) Edited by poadol, 14 June 2018 - 14:34. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users