Acumulatori cu Litiu - stocare energie regenerabila

doega, on 03 ianuarie 2018 - 22:51, said:

Iti trebuie asa ceva. Butonul de oprire al invertorului e accesabil, da? Adica firele lui.\

 2018-01-03_23-02-06.png   13.29K   61 downloads
 2018-01-03_23-07-57.png   5.16K   47 downloads

Edited by addysoftware, 03 January 2018 - 23:08.

Aaa si sa pun un releu, ssr ceva.

Pai nu; montajul ala "intrerupe firul intrerupatorului" dpdv electric, deci opreste invertorul.

Confirm ca SBMS-ul lui Dacian are LVD si HVD configurabil. Dar daca tragi din baterii mai mult de 140 A nu vei putea folosi portul "Load" al SBMS pentru a conecta invertorul la baterii si va trebui sa conectezi "+" ul bateriilor la invertor printr-un shunt pe care il va "citi" SBMS-ul. Apoi SBMS are pini de comanda de pe care poti sa "culegi" semnalizare LVD sau HVD si sa iti comanzi invertorul cu un montaj cum a aratat Ady (mie unul nu imi da mana sa ma bag sub carcasa invertorului) sau cu SSR uri pe partea de 220 V a invertorului.

klauss1977, on 04 ianuarie 2018 - 00:49, said:

Pe partea de alternativ de ce n-am folosi contactoare? sunt mai ieftine decat SSR si au pierderi mici in sarcina (doar bobina proprie, 1-4W)

ideal ar fi sa oprim de tot invertorul, sa nu mai consume in gol.

Am gasit un articol interesant  care explica mai pe inteles de ce apare platoul de 3.3V la LiFePO4 (adica de ce e aceasta baterie atat de buna) si de ce apar mici deviatii care impiedica determinarea SOC pe baza tensiunii (principalul ei dezavantaj, daca e s-o luam asa...).

Edited by addysoftware, 05 January 2018 - 10:43.

E interesant. Partea buna e ca deviatia de tensiune e de cativa milivolti. Ar afecta doar daca se doreste un SOC precis.

doega, on 31 decembrie 2017 - 13:28, said:

In poza respectiva puteti vedea ca desi am produs intre 1-17kwh, doar in 7 zile am avut bateriile in float si atunci doar cand nu am mai avut cu ce sa pot consuma. Aveam apa la 90gr si aerul pornit 9-16.
Ei bine, la litiu, in absorb la peste 90% SOC cam 50-75% din energie se pierde. Atunci e bine, daca ai si cu ce, sa activezi un consumator pentru surplus. Eu am boiler pe AUX2 in PWM pe Midnite si desi in baterii intra din, sa zic, 2kw doar 400w, restul se duce in apa calda. Sa tii litiul in float e cea mai proasta idee, nu ca le-ar afecta daca le tii la un 3.35, dar iti bati joc de productie daca nu o folosesti. Ieri am consumat 17.5kwh si iar a mai fost o zi fara foc in casa. Si asa am ajuns sa consum in decembrie ~270kwh reali, ca de la enel imi trebuiau 600kwh.
O faza naspa, dar doar la Midnite, e ca daca nu le lasi in float (cel putin asa cred eu), nu iti spune corect SOC-ul. Adica de la 70% sare la 100% in 3 secunde. Apoi trebuie sa-i dai rebulk sau absorb, mai intra vreo 40ah in baterii si iar iti spune 100% SOC. Si tot asa.

doega, on 07 ianuarie 2018 - 07:09, said:

Ca sa inteleaga mai bine cititorii nostri: Se pierde pentru ca nu intra in baterii, adica nu ca la Pb sau Ni bunaoara, unde acestea (Pb,Ni) absorb aceasta energie in continuare, si se incalzesc si degaja gaze, facandu-si treaba lor acolo. La Litiu: energia aia e, gata; bateriile sunt aproape pline, daca nu mai e loc, nu mai intra; nu se incalzesc, nu "absorb" nimic suplimentar... deci daca nu-ti pasa, sa zicem, no problem; daca vrei neaparat, excesul de la panouri/eoliana/etc poti s-o folosesti la ceva, de exemplu la un aer conditionat, la o apa calda,.... la un congelator automatizat sa consume ziua si sa se opreasca complet noaptea.. ma rog.

La lifepo4 este fezabil sa utilizez un sir de 40 celule in serie?

Acum am 60 celule tubulare cu plumb in serie, avantajul acestui sistem este ca poate fi utilizat cu anumiti consumatori chiar daca electronica este distrusa in totalitate.

Acum am ajuns ca electronica din sistem sa aibe redondanta mai mare chair decat consumatorii in sine, am trei invertoare.


E dificil sa schimbi toata electronica din radacini, in plus pentru tensiuni mici inca nu sunt solutii eficiente ca sic mosfet sau GAN fet.


Exista ceva GAN fet la 100v dar curenti mici 90a si 7 miliohm, si vine scump si dificil de cablat daca s-ar gasi carmizi din alea cu montare pe bara pe surub.

Ma gandesc sa fac o baterie virtuala de tensiune mare utilizand doar 4 celule de exemplu si o sursa bidirectionala cu toplologie push pull atit in primar cat si in secundar, in asafel incat ambele parti pot lucra atit ca redresor sincron cat si ca final push pull,

Doar ca siliciu nu rezista fara droser, sic merge pe direct, nu il deranajaza curentii mari de impuls, GAN nu am testat, dar sunt aproape sigur ca merge, nu segaseste dispozitivul de care am nevoie.

Nu este nici o problema sa pui in serie cate baterii vrei. De altfel, bateriile pe baza de litiu pentru auto lucreaza la tensiuni mari (ia vezi la ce tensiune merge Nissan Leaf).

Un topic interesant cu un norvegian ce a facut un sistem de stocare a energiei pe baza unei baterii de Nissan Leaf:

http://www.mynissanl...php?f=9&t=17879

cavit, on 07 ianuarie 2018 - 18:04, said:

1.40 celule... adica 132V medie, 144 la varf. Mult.
De mers sigur ca merge; trebuie insa facut totul custom; BMS-urile sunt "pe blocuri" de cate 24V (se pot face si de cate 40-50V, nu ar fi chiar o problema); blocurile sa dea semnale separate de LVD si HVD si acestea sa fie "insumate" pe regula SAU logic intr-un sumator exterior care la randul lui sa comande invertorul respectiv incarcarea. Nu e mare lucru, "suna" de parca ar fi cine stie ce branza, dar nu e.
2.Ref la tensiunile mici: e mai rentabil in vreo doua privinte: tranzistoarele de tensiune mica pentru LVD au rezistente interne mici la pret mic: 2,2-3 miliohmi la 12-15 lei bucata.
La HVD iar e mai usor daca ai sistemul fotovoltaic sub 90V, faci HVD-ul cu tranz de 100V, care sunt mai ieftine si mai bune ca Rds-on fata de cele de 150v sau 200V
Se gasesc relativ usor (adica f f ieftin) convertizoare de la 24-36V la tensiuni mai joase.
Dezavantajul sunt insa invertoarele...
3. Mai degraba de 8 celule. 24V/29V. Asa ai avantaje multiple: sunt nenumarati consumatori de tensiune joasa pe care ii alimentezi "direct" din baterie (de fapt prin surse dc-dc ieftine); fara invertor, doar sa treaca energia prin LVD dedicat.
4.Fara snubber vrei sa zici.
Nu-i problema neaparat de snubber, ideea e sa redirectionezi energia de comutare undeva. De exemplu eu la HVD si LVD, unde trebuie sa intrerup curenti mari de 100-200A si pana si la 400-800A, conductoarele de intrare le suntez cu un grup de capacitoare (2-4 electrolitici de 100-200uF LowESR in paralel si cu 4-8 ceramici de 100nF); conductoarele de iesire le suntez cu una-doua schottky in antiparalel; astfel energia de comutare in loc sa se duca in tranzistori se duce in cele doua cai susmentionate, prevazute s-o absoarba.

Am totul pe 60 celule cu plumb inseriate asa ca se potrivesc in loc 40 cu LIFEPO4 tensiunile respective le pot regla sa fie adecvate, problema ramine egalizarea.

Egalizarea activa esre exclusa, e prea complicat pentru atitea, problema este cat de repede se dezechilbreaza, este suficient o verficare lunara?

Este suficient. Totusi recomand egalizarea pasiva, aia cu cate o rezistenta comandata pe fiecare celula, chestie inclusa in BMS.
Ca electronist, stii ca toata dracaria te costa... mai mult munca decat piesele.

Altfel te trezesti ca nu esti atent o data si... esti bun de plata.

Problema, sunt 40 de circuite din astea complicat de instalat si care se pot strica, la plumb am stabilit limita minima la 121v in asa fel incat sa excluda posibilitatea ca vreo celula sa fie descarcata.

132v ar veni 3,3v/cell ar fi tensiunea de platou, nu sunt ineresat sa le utilizez in afara acestui domeniu deorece devine complicat pentru un mic plus de capaciate.

cavit, on 08 ianuarie 2018 - 21:17, said:

1.De ce sa se strice? Nu prea au motive. Majoritatea circuitului lucreaza la nivel de microamperi; tranzistorul de putere e MOS IRLML de 3-4A si lucreaza in jur de 1A, e rece tot timpul.
Rezistoarele de echilibrare e de preferat sa fie 3 buc in paralel; moare una peste 10-15 ani, raman doua.
Firele care duc la fiecare celula sa zicem ca sunt problema la inceput, pana le instalezi, apoi stau acolo...
2. Pai da, aia e de platoul; intervalul optim de lucru (parametri pt invertor si charger) sa zicem ca ar fi 3.0...3.45V, cu floatul la 3,35-3,375V.

addysoftware, on 08 ianuarie 2018 - 23:31, said:

E 3.15v-3.4v. Restul e poveste. Testat!