Necrofobia

/ vezi mortu cum se ridica/  Eu personal cred ca mai fac o usa la incapere in viteza .Te obisnuiesti.

Swagger, on 13 iulie 2017 - 22:45, said:

Daaaa, bine... prea simplist 😒
Eu reușesc sã ințeleg cã nu toatã lumea este ca mine !
Șiiii da, am fobia asta si nu as putea trece peste ea.

Nevãr" and evãr".

Edited by crisstonne, 14 July 2017 - 01:10.

Cat traiesti tine minte un lucru : sa-ti fie frica de cei vi , cei morti nu mai fac nimic, nici rau nici bun.
Un sfat de supravietuire in caz de situatie limita
"cand nu poti controla ceva e sa accepti !" depasesti mai usor situatia.
daca poti te expui progresiv la situatii limita, bucatile mici sunt mai usor de digerat pentru creier. De exemplu te uiti la poze, la filme cu morti, mergi la inmormantare , in capela unde sunt tinuti cei decedati s.a.
tensiunea oricum dispare in timp , trebuie sa se adapteze organismul .

Edited by ldpe, 14 July 2017 - 07:07.

Eu imi aduc aminte de cartile citite despre holocaust si despre lagarele de concentrare in care detinutii evrei erau obligati sa ii duca la crematoriu pe fostii lor colegi care tocmai fusesera gazati. Mi-am proiectat in minte imaginile alea si mi se par abominabile. Si totusi unii au supravietuit. In primul rand s-au adaptat si apoi au invatat sa traiasca cu asta. Dar la ei era o chestiune de viata si de moarte. Daca nu se adaptau mureau.

Tu insa poti opta. Daca chiar nu iti place si nu poti dormi noaptea, alege sa faci altceva, pur si simplu. Angajeaza-te in vanzari. Primesti masina si telefon pe mana si bati soselele tarii in cautare de noi contracte. E doar un exemplu.

Hailztorm, on 13 iulie 2017 - 22:18, said:

1-2 ture noaptea prin cimitir ar trebui ori sa-ti rezolve frica de morti, ori sa te determine sa-ti schimbi profilul.

Crede-ma, dupa ce o sa petreci mai mult timp in compania mortilor, or sa ajunga chiar sa iti placa!

Velareya, on 13 iulie 2017 - 22:37, said:

Ihi ...poti lua un mort acasa . Il pui in fotoliul din dormitor si dormi cu el in camera .

Edited by JurasikMan, 14 July 2017 - 08:11.

Memeito, on 14 iulie 2017 - 08:09, said:

Permite-mi sa ma indoiesc sincer ca s-ar putea intampla asa ceva.

JurasikMan, on 14 iulie 2017 - 08:11, said:

N-ar fi ceva neobisnuit, avand in vedere obiceiul din unele parti de a tine decedatul in casa timp de 3 zile
Dar nu in asta consta expunerea treptata.

Hailztorm, on 13 iulie 2017 - 22:18, said:

In marea majoritate a fricilor, nu lucrurile de care ne e frica ne fac rau ci gandurile pe care le avem despre ele. Cum si-n cazul acestei fobii, mortii nu mai au cum sa-ti faca vreun rau, lupta va trebui s-o dai cu tine insuti.

Exista multiple tehnici de autocontrol dar cea mai lejera este tehnica cuvintelor de contact. Asta insemna ca fiecare frica, acces de furie, ura, slabiciune, boala, lipsa de curaj etc. poate fi combatuta prin repetarea in minte unui cuvant ce ti-l alegi tu. Cand il repeti, iti imaginezi ca actionezi un buton, sau maneta a subconstientului ce remediaza acea fobie.Rezultatele bune s-ar putea sa nu vina fulger dar in timp vor veni. Asta nu inseamna ca vei cauta mortii cu lumanarea ci doar ca nu vei mai fugi de ei, iar atunci cand ai "intalnirea de gradul 3" poti folosi asemenea tehnici sa-ti invingi slabiciunile.

Hailztorm, on 13 iulie 2017 - 22:18, said:

Trebuie sa constientizezi faptul ca mortul e una, frica e alta. Sunt doua lucruri distincte. Intreaba-te mereu care e motivul pentru care apare frica si incearca sa-l gasesti. Vizualizeaza frica asta ca si cum ea ar fi dusmanul tau, nu mortul.

Exista niste motive pentru care ti-e frica, probabil prea ascunse ca sa le deslusim fara un psiholog.

Cand a murit taica-meu, avea 82 ani, era si pruncul acasa de 9 ani. Cadavrul era pe podea, toata lumea a zis sa nu las pruncul sa-l vada.

Eu n-am fost de acord, am mers si l-am intrebat pe prunc daca vrea sa-si mai vada bunicul pentru ultima oara, si i-am explicat ca nu are de ce sa se teama. E doar un cadavru, si asa e calea naturala si normala a lucrurilor sa se intample.

A venit, l-a privit, nu i-a fost teama, n-a ramas cu frici. Intotdeauna am fost de parere ca si un copil trebuie sa stie ce inseamna viata si moartea.

E drept, n-am insistat, si el a fost curios vrut sa-l vada. Am incredere ca acest lucru il va ajuta in viitor sa nu aiba o astfel de teama neplacuta, cum zici tu ca o ai.

Edited by Phobos, 14 July 2017 - 10:41.

Va multumesc tuturor pentru raspunsuri, si asa am sa fac am sa ma expun treptat si sper ca adrenalina care o sa fie sa imi alunge teama sau ca dorinta de a salva sa fie mai mare ca si fobia de morti, acum o sa vedem si am sa va tin la curent, Multumesc din nou!

Problema e alta. Ti-e frica de un om mort sau ti-e frica sa privesti un om murind? Pentru ca mortul e mort, nu are ce sa mai pateasca. Dar un om in stare grava ar putea chiar sa moara daca tu te blochezi si te panichezi.

Hailztorm, on 13 iulie 2017 - 22:18, said:

In mod normal noi oamenii n-am avea frica de morti daca n-am vedea in copilarie sau in alte diverse ipostaze, lume bocind a jale pe langa ei... De acolo provine infiorarea, din jalea celor ramasi in viata, fara cei dragi, nu de la omul mort, care oricum nu mai e printre noi. Cei care urla si bocesc, binenteles au motive logice si normale dar ei de fapt se bocesc pe ei insisi, ca au ramas in viata fara cei dragi, nu bocesc, in fapt, sufletul mortului si nu il ajuta cu nimic.  De aceea bocetul la mort, peste o anumita limita este patetic, pentru ca e o dovada de egoism - iti plangi practic propriile zile langa o persoana decedata.  Aplauzele la mort... nu mai vorbesc, un gest de o cretinatate absoluta.

Edited by rosix, 14 July 2017 - 19:27.

Eu termin la anul medicina, am facut ore la UPU si vreau sa iti zic ca inainte sa dau la facultate si eu aveam frica de morti. Daca ma puneai sa stau in casa cu un decedat fugeam imediat si aprindeam toate luminile posibile ) Ideea e ca daca te gandesti la un mort ca la o manifestare funerara, atunci totul devine sinistru. Dar tu gandeste-te ca e pur si simplu o bucata de carne si atat, un trup fara viata nu are ce sa iti faca.
Iar pe ambulanta nu o sa te lase singur cu pacientul, mai ales la situatii din astea critice, atmosfera nu este deloc sobra ca la un priveghi, ci plina de adrenalina. La fata locului vei uita de toata frica si te vei concentra pe actul medical

luminita-, on 19 iulie 2017 - 15:18, said:

Ai dreptate, asa am inceput la primele resuscitari mi am pus in cap ca e o simpla bucata de carne si cumva cumva a functionat. Mi a trecut si fobia de morti cand ajung la un stop, nu am treaba. In mare am scapat de fobia asta. Pana am realizat ca omul a murit si trebuie ajutat si ca doar eu il pot ajuta (cu asistentul si medicul) bineinteles, a fost greu la inceput dar uite ca am rezolvat si treaba aceasta.
Va multumesc again!

Quote

Cum il mai ajuti dupa ce a murit?

barbosa, on 10 mai 2018 - 11:46, said:

prin masaj cardiac si la 3-5 minute adrenalina!
ma refer la omul intrat in stop cardio-respirator!
pe ala il consideri mort ca nu mai respira si inima nu ii mai bate!

Edited by Hailztorm, 10 May 2018 - 13:57.