Chestiunea emergenței spre putere a vlahilor (românilor) și a tradiției politico-statale vlahe (românești)
#1
Posted 26 March 2016 - 12:34
Unii antiromâni vehiculează „mitul” unei singure ocupaţii a vlahilor, anume cea cu păstoritul, numindu-ne strămoşii drept „ciobani vlahi din Iliricum”. Nu ştiu însă dacă a existat aşa ceva în istoria evului mediu ca nişte populaţii, asupra cărora se pretinde că ar fi avut păcurăritul ca singură ocupaţie, să fi devenit întemeietori de state, state care cum necum au reuşit să garanteze existenţa, înflorirea şi rodirea istorică a poporului vlah sau românesc. Evident însă că nu întreaga populaţie a fost stăpânitoare, ci dimpotrivă. Cum a fost totuşi posibil ca un popor care a fost atâta timp marginal şi sub dominaţii străine să reuşească să urce la putere, să se impună din punct de vedere istoric, statal şi naţional? Unde au fost rezervele de populaţie, de aspiraţii spre dominaţie şi „a face legea”, şi de elemente economice, politice şi religioase de suprastructură, toate combinate reuşind să genereze ca efect suirea şi impunerea la putere a vlahilor în istorie? Cu siguranţă că aşa ceva nu putea să răsară dintr-o populaţie de „amărâţi” de „ciobani vlahi din Iliric”. Care este orizontul temporal în trecut care să ateste ridicarea spre putere a vlahilor (românilor)? Un reper îl constituie dinastia Asăneştilor, însă s-ar putea ca primele nuclee de aspiraţii româneşti spre putere să fi existat cu destulă vreme înaintea ţaratului vlaho-bulgar, având în vedere cronica anonimă a Ţării Româneşti care pomeneşte de trecerea Dunării de către vlahi şi luarea sub oblăduire (stăpânire) a unor teritorii de la nordul Dunării.
Tema este, cred, şi importantă şi dificilă, se pot găsi multe alte întrebări de către cei care vor să intervină în discuţie, una dintre semnificaţiile unei astfel de discuţii fiind aceea a înţelegerii identităţii naţionale româneşti (vlahe) care nu poate fi descrisă doar de aspecte culturale, de colinde, folclor şi aşa mai departe. Edited by Iochanan, 26 March 2016 - 12:52. |
#2
Posted 26 March 2016 - 12:53
Daca deja incepi cu "antiromâni" mai bine las-o balta, ca asta inseamna ca toti care nu-ti sustin idea sint antiromâni.
Asa ca nu vreau sa fiu un antiromâni, te las sa improvizezi cum vrei tu. Inafara de asta avem deja un topic cu valahii. Edited by bluebyte, 26 March 2016 - 13:04. |
#3
Posted 26 March 2016 - 13:04
Iochanan, on 26 martie 2016 - 12:34, said:
Unii antiromâni vehiculează „mitul” unei singure ocupaţii a vlahilor, anume cea cu păstoritul, numindu-ne strămoşii drept „ciobani vlahi din Iliricum”. Nu ştiu însă dacă a existat aşa ceva în istoria evului mediu ca nişte populaţii, asupra cărora se pretinde că ar fi avut păcurăritul ca singură ocupaţie, să fi devenit întemeietori de state, state care cum necum au reuşit să garanteze existenţa, înflorirea şi rodirea istorică a poporului vlah sau românesc. Evident însă că nu întreaga populaţie a fost stăpânitoare, ci dimpotrivă. Cum a fost totuşi posibil ca un popor care a fost atâta timp marginal şi sub dominaţii străine să reuşească să urce la putere, să se impună din punct de vedere istoric, statal şi naţional? Unde au fost rezervele de populaţie, de aspiraţii spre dominaţie şi „a face legea”, şi de elemente economice, politice şi religioase de suprastructură, toate combinate reuşind să genereze ca efect suirea şi impunerea la putere a vlahilor în istorie? Cu siguranţă că aşa ceva nu putea să răsară dintr-o populaţie de „amărâţi” de „ciobani vlahi din Iliric”. Care este orizontul temporal în trecut care să ateste ridicarea spre putere a vlahilor (românilor)? Un reper îl constituie dinastia Asăneştilor, însă s-ar putea ca primele nuclee de aspiraţii româneşti spre putere să fi existat cu destulă vreme înaintea ţaratului vlaho-bulgar, având în vedere cronica anonimă a Ţării Româneşti care pomeneşte de trecerea Dunării de către vlahi şi luarea sub oblăduire (stăpânire) a unor teritorii de la nordul Dunării. Tema este, cred, şi importantă şi dificilă, se pot găsi multe alte întrebări de către cei care vor să intervină în discuţie, una dintre semnificaţiile unei astfel de discuţii fiind aceea a înţelegerii identităţii naţionale româneşti (vlahe) care nu poate fi descrisă doar de aspecte culturale, de colinde, folclor şi aşa mai departe. |
#4
Posted 26 March 2016 - 13:15
Sucre-Bolivar88, on 26 martie 2016 - 13:04, said:
Ca sa demonstram ca am fost la nord de Dunare trebuie sa acceptam ca ne- au calcat toti in picioare de la avari pana la unguri Edited by Iochanan, 26 March 2016 - 13:17. |
#5
Posted 26 March 2016 - 17:11
Problema originii românilor şi a continuităţii se dezbat în alte discuţii.
Haideţi să ne concentrăm aici pe tema discuţiei şi să nu deviem încă dintru început. |
#6
Posted 26 March 2016 - 18:03
Iochanan, on 26 martie 2016 - 13:15, said:
Și la sud de Dunăre românii au fost sub dominația altora, nu doar la nord. Sub stăpâniri bizantine, slave, bulgare și începând chiar de la stăpânirea romană originară în care probabil că strămoșii vlahilor nu făceau parte chiar din elitele societății. Ca nu inteleg ca pana la aparitia ungurilor la nord de Dunare, vlahii au avut un teren de inflorire si dezvoltare exceptional in imperiul Romania. Chiar daca in unele zone formau o societate periferica Cum e cazul porturilor maritime de pe coasta adriatica a Balcanilor. |
#7
Posted 26 March 2016 - 21:59
Dar cu ţaratul româno - bulgar a fraţilor Assan cum a fost?
|
#8
Posted 26 March 2016 - 22:55
Dar cu țaratul româno - bulgar a fraților Assan cum a fost? Poate ai vrut sa spui altceva de exemplu taratul vlaho-bulgar alta chestie alta poveste</p> Iochanan, on 26 martie 2016 - 13:15, said: Cert este că formele de autonomie ale românilor din Balcani, preponderent păcurari, nu au rezistat în istorie, în timp ce "ciobanii vlahi" de la nordul Dunării au reușit o misiune aproape imposibilă tu ai invatat istoria pe invers adica continuatist Motiv ca n-ai cum intelege cum pacurarii la nord de Dunare decad intr-o societate de ciobani ridiculizata de unguri Nu acelasi fenomen a avut loc la sud de Dunare Motiv ca institutiile vlahilor de la sud de Dunare in momentul in care au emigrat la nord de Dunare au gasit un teren prolific Si in acel moment vedem formarea statelor vlahe norddunarene, UngroVlahia si MoldoVlahia Iochanan, on 26 martie 2016 - 12:34, said:
Unii antiromâni vehiculează „mitul” unei singure ocupații a vlahilor, anume cea cu păstoritul Iochanan, on 26 martie 2016 - 12:34, said:
Cu siguranță că așa ceva nu putea să răsară dintr-o populație de „amărâți” de „ciobani vlahi din Iliric”. ce nu inteleg structurile vlahilor la sud de Dunare. Edited by alexandrumardin, 26 March 2016 - 22:45. |
#9
Posted 26 March 2016 - 22:59
alexandrumardin, on 26 martie 2016 - 22:55, said:
Motiv ca n-ai cum intelege cum pacurarii la nord de Dunare decad intr-o societate de ciobani ridiculizata de unguri Ne doare la 11 metri-n fatza ghioagei de cioban ca rad ungurii de noi sau plang sau canta cantece de jale. Sper sa nu te intristezi prea mult pe tema asta sau sa faci o noua criza de nervi. |
#10
Posted 26 March 2016 - 23:05
1290 - 2016
700+ de ani de statalitate neintrerupta. Singura exceptie la Est de Elba. |
|
#11
Posted 26 March 2016 - 23:14
#12
Posted 26 March 2016 - 23:43
Mount_Yerrmom, on 26 martie 2016 - 23:05, said: 1290 - 2016 700+ de ani de statalitate neintrerupta. caci cam atunci are loc importul de statalitate, care este clar de la sud de Dunare, adica ROmania si nicidecum latin, cum ar fi fost normal, caci Ungaria domina teritoriul</p> Edited by alexandrumardin, 26 March 2016 - 23:45. |
#13
Posted 26 March 2016 - 23:46
Sucre-Bolivar88, on 26 martie 2016 - 23:14, said:
a tot schimbat stapanitorii Tara Romaneasca alexandrumardin, on 26 martie 2016 - 23:43, said:
poate de la 1359 poti vorbi de stat. [ https://i.imgur.com/Mw1vd1D.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
#14
Posted 26 March 2016 - 23:48
leogoto, on 26 martie 2016 - 23:43, said:
spre deosebire de ungaria unde domneste voievodu hailandar de vreo unspemii de ani incoace. ce vrei sa spui? ca in Transilvania domneau voievozi polonezi? leogoto, on 26 martie 2016 - 23:46, said: la 1330 ii bate basarab pe unguri de le-a scos filmele din cap si caii din rama tabloului. bastanului Rambo in inima Craioviei Ei si ? Asta-i face pe Pardaillan ori pe Rambo sefi de stat? |
#15
Posted 26 March 2016 - 23:57
|
#16
Posted 27 March 2016 - 00:16
alexandrumardin, on 26 martie 2016 - 23:43, said:
poate de la 1359 poti vorbi de stat. caci cam atunci are loc importul de statalitate, care este clar de la sud de Dunare, adica ROmania si nicidecum latin, cum ar fi fost normal, caci Ungaria domina teritoriul</p> Ntz. Toata lumea este de acord ca Uggrovalahia s-a nascut pe la 1290. |
#17
Posted 27 March 2016 - 01:05
Iochanan, on 26 martie 2016 - 17:11, said:
Problema originii românilor şi a continuităţii se dezbat în alte discuţii. Haideţi să ne concentrăm aici pe tema discuţiei şi să nu deviem încă dintru început. Valahii au patruns pe teritoriul fostei Dacii atit prin sud cat si prin nord, ruta lor este binecunoscuta dupa ce s-a detramat taratul vlaho-bulgar, chiar si in timpul acestuia. Valahii au fost primiti cu bratele deschise de principii transilvaniei tot timpul avind in vedere ca in Ardeal era mare nevoie de forte de munca. Maghiarii nu erau de ajuns si sasii adusi nu erau chiar asa de grozavi pe cimp. Si acuma intervine lovitura de maestru a valahilor. Cea mai mare parte a maghiarilor si sasilor nu lucrau pe cimp, acestia concetriinduse mai mult sa populeze orasele. Ca dovada ca ulterior in toate orasele mari ale Ardealului majoritatea au fost maghiarii, mediul rural era populata in majoritate de romani. Avind in vedere ca in mediu urban, cresterea natalitatii nu a fost in nici un fel necesara, nu asa se arata situatia in mediul rural. In mediul rural taranii aveau nevoie de ajutare cit mai multe pe cimp. Ca atare, care este solutia cea mai ieftina si cea mai de perspective? Exact, copiii. Si aici trebuie sa amintim ca rata mortalitatii la copii a fost ridicata, virsta medie la care se murea in conditii optime de sanatate era totusi mult mai scazuta decit in zilele noastre. Sa nu uitam ca se murea din cauza unei apendicite, amigdalita, ca sa nu vorbim de gripe, tuberculoza si alte boli mai serioase. Deci cam dupa 50 de anii oamenii erau considerati deja batrini, rar erau taranii care mai apucau 60 de ani si peste. In aceste conditii apare necesitatea de supravietuire imperioasa, plus oamenii care aveau o gospodarie, aveau neaparat nevoie si de mostenitori. Cum traia un jobag in Hundedoara cunoastem; vite, oi, porci, car cu boi sau cai, rate, gaini, giste, etc. Oricum aveau mult mai mult decit un taran gospodar in zilele noastre. Cresterea natalitatii in m,ediul rural nu numai ca a fost vitala, a fost imperios necesara atit ca forta de munca cit si ca avutul sa supravietuiasca. Daca in mediul urman, maghiarii si sasii aveau in medie 2 max. 3 copii, in mediul rural aceasta medie urca la ca. 6 copii. Nu rare au fost familiile cu 8-10 si peste copii. Si iata asa in citeva generatii populatia mediului rural, se tripla la fiecare generatie, in comparatie cu populatia urbana. Asa ajungem ca la un moment dat in Ardeal traiesc 450.000 romani in mediul rural+50.000 in mediul urban, 250.000 maghiari urban si mai putin rural, si ca. 150.000 sasi, majoritatea traind in mediul urban, putin in mediul rural. In asemenea conditii nici nu este de mirare ca administratia maghiara, mai tirziu austro-ungarii, au trebuit sa tina cont din ce in ce mai puternic de populatia romanesca. Faptul ca ei au continuat sa ignore necesitatea vitala a integrarii romanilor in administratie si in viata politica de zi cu zi, drepturile fundamentale de educatie si dezvoltarea nestingerita a culturii, a fost o greseala capitala. Nici nu imi pot explica o asemnea politica, cit de naivi au putut fi, vazind ca pe zi ce trece natiunea maghiara devine o minoritate, sa creada ca vor putea ramine exclusiv in administratia Ardealului, excluzind pe romani. Eu nu cunosc pe aceasta lume o tara care este condusa de o minoritate. Au fost poate coloniile englezesti, franceze, dar nici ele nu au fost de durata. A fost o strategie foarte proasta din toate punctele de vedere, confirmata ulterior de istorie. Edited by bluebyte, 27 March 2016 - 01:09. |
#18
Posted 27 March 2016 - 01:15
bluebyte, on 27 martie 2016 - 01:05, said:
Cea mai mare parte a maghiarilor si sasilor nu lucrau pe cimp, acestia concetriinduse mai mult sa populeze orasele. Sau duceau cumva un trai ascetic, hranindu-se cu lumina soarelui si roua diminetii? bluebyte, on 27 martie 2016 - 01:05, said:
Daca in mediul urman, maghiarii si sasii aveau in medie 2 max. 3 copii, in mediul rural aceasta medie urca la ca. 6 copii. Poate ca din cauza ca nu aveau pamanturi. Daca n-aveau, de ce n-aveau. Ca doar afirma ca venisera pe loc viran, pamant gratuit cat vezi cu ochii. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users