Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...
 probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National
 Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...
 Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD.

Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...
 

Chestiunea emergenței spre putere a vlahilor (românilor) și a tradiției politico-statale vlahe (românești)

- - - - -
  • Please log in to reply
170 replies to this topic

#163
Sucre-Bolivar88

Sucre-Bolivar88

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,787
  • Înscris: 06.12.2015

View Postneafloricadinobor, on 15 mai 2016 - 16:47, said:

E de rîsu-plînsu ce zici tu. Olt vine de la germanul Alt !! Olt e din romîneşte şi romîneşte vorbea şi Burebista! Alutus pre latineşte e din romînescul Olt.
Murăş se zice pe româneşte doar în Ardealul de sud, că în ceş de nord se zice Morăş. De la Morăş denumirea de moroşan, iar moroşenii sînt pe la izvoarele Murăşului Mare (Tisa).
Dar, cum ziceam...nu am pretenţii la tine.


Pfoaiiiii! Păi, nu zise , bă, deşteptule, că orhei e cetate în moldoveneşte?
cum sa fie cetate ? ai auzit tu de orhei Suceava, orhei Neamt etc. Numele trebuie sa aiba de fiecare data o insemnatate in limba originara in romana nu avem cuvant orhei care sa fie un sinonim la cetate , in maghiara numele ala inseamna ceva in romana nu .

#164
neafloricadinobor

neafloricadinobor

    Senior Members

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,194
  • Înscris: 12.03.2016
Scrie acolo că e atestat cuvîntul! Orhei înseamnă cetate! Eu nu am auzit de orhei Suceava. Nici nu sînt moldovean. Sînt muntean.
Ce înseamnă în maghiară cuvîntul ORHEI?
Voi faceţi nişte etimologii maghiare cretine după care vă daţi aici savanţi: Ardial...Erdely, Criş...Kioroszy, Braşov...Barasu.

#165
bluebyte

bluebyte

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,538
  • Înscris: 30.05.2014
Nici nu este vorba de "orhei" ci de "hely" fonetic "hei".

Odorhei = Udvar - Curte si "hely" = loc, asezamint, scaun,
Tirgul (Mures)= (Maros) Vásárhely = Vásár - Tirg si "hely" = loc, asezamint

Quote

Voi faceţi nişte etimologii maghiare cretine după care vă daţi aici savanţi: Ardial...Erdely, Criş...Kioroszy, Braşov...Barasu.

Prostii, le pocesti neghiobeste.
Erdély, Körös, Brassó

Cetate este "vár"

Kolozsvár
Temesvár
Nagyvárad
Fehervár
Ujvár

Edited by bluebyte, 15 May 2016 - 17:14.


#166
Sucre-Bolivar88

Sucre-Bolivar88

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,787
  • Înscris: 06.12.2015

View Postneafloricadinobor, on 15 mai 2016 - 17:01, said:

Scrie acolo că e atestat cuvîntul! Orhei înseamnă cetate! Eu nu am auzit de orhei Suceava. Nici nu sînt moldovean. Sînt muntean.
Ce înseamnă în maghiară cuvîntul ORHEI?
Voi faceţi nişte etimologii maghiare cretine după care vă daţi aici savanţi: Ardial...Erdely, Criş...Kioroszy, Braşov...Barasu.
orhelyi = or= paza helyi= loc deci loc de paza

#167
alexandrumardin

alexandrumardin

    Senior Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 2,880
  • Înscris: 25.01.2016

View Postneafloricadinobor, on 15 mai 2016 - 16:49, said:

E de rîsu-plînsu ce zici tu. Olt vine de la germanul Alt !! Olt e din romînește și romînește vorbea și Burebista!
hahahahahahahaha....
Burebista vorbea romînește ?!
pai de ce nu-si spunea romîn?
Adica vlahilor de la Burebista ni se trage rumunia/romanitatea?

Edited by alexandrumardin, 15 May 2016 - 17:15.


#168
Iochanan

Iochanan

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,843
  • Înscris: 28.04.2011
Sorgintea noastră este în acea lume traco-geto-iliro-romană sud- și nord-dunăreană. Românii sînt un popor care s-au impus la nivel istoric, și nu într-un context prea favorabil, ceea ce demonstrează că în spatele acestei realizări stă ceva ce nu prea este cuprins în istoria scrisă, și acel ceva probabil că este, pe lîngă educația în creștinism și muncă a românilor primită de la romanii creștini, capacitatea războinică și proverbiala capacitate de rezistență prin care românii au reușit să asimileze elitele luptătoare ale altor popoare și să întemeieze statalitatea vlahă, numită mai târziu românească. Această capacitate războinică indubitabil cred că a existat încă dinainte să apară în documente, cred că este un ”mit” acela că o masă de slugi rumânești ar fi asimilat și ar fi putut asimila elitele care, chipurile, ar fi aparținut numai slavilor. Elitele au fost asimilate de elite, nu de ”prostime”, și ăsta cred că este unul dintre argumentele vechii organizări românești care s-a schimbat și adaptat funcție de situație, dar care probabil datează dinainte de invazia slavilor în ”Dacia” și în ”Balcani”. Pribegia românească a întemeietorilor, a ctitorilor este cu totul altceva decât nomadism, ea nu este o hălăduire la întîmplare, fără orizont, ci căutarea spirituală, inițiatică a drumului spre a găsi un loc ”de stat”, adică de întemeierea unei statalități; de aceea au existat și există unii vlahi călători, așa cum în batjocură eram numiți de către unguri, dar națiunea română ca națiune nu a fost una nomadă, ci una în pribegia unei căutări întemeietoare, această pribegie spiritual-politică a românilor fiind în fapt exact opusul nomadismului.

#169
Iochanan

Iochanan

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,843
  • Înscris: 28.04.2011
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/C-qr1I-aOcY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#170
Iochanan

Iochanan

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,843
  • Înscris: 28.04.2011
Dimitre Onciul: „Vechea organizație națională a românilor era cea judecească sau cnezească, pe care cele dintîi mărturii certe o arată și la românii din Dacia și la cei din Peninsula Balcanică. Ei trăiau sub conducători naționali, numiți judeci, sau, cu nume slav, cnezi. Aceste denumiri vechi s-au păstrat pînă târziu: în documente românești, „judeci” și „cnezi”, cu același înțeles, însemnînd judecători sătești sau moșneni (ca urmași de foști judeci sau cnezi).

Vechii cnezi sau judeci ai românilor erau însă ceva mai mult. Documentele medievale ungurești îi arată ca conducători și judecători naționali ai satelor românești autonome (villae olachales) de pe domeniile coroanei (mai rar și mai târziu, și pe domenii private), de obicei ereditari și asimilați în câtva nobililor. Mai multe sate cnezești sau „cnezate” se găseau unite într-un district autonom, cu drept propriu românesc recunoscut din vechime (antiqua lex districtum volachicalium), formînd o „țară” (terra), în unele părți, sub conducerea unui voievod (ridicat dintre cnezii mai cu vază). Cnezii români care treceau la catolicism sau se distingeau prin merite pentru stat, mai ales în războaie, deveneau nobili și proprietari ai posesiunilor cnezești (possessiones keneziales), contopindu-se astfel cu nobilimea ungurească, în care mulți erau de origine românească (nobiles olachi). Atare familii de cnezi români trecuți în clasa nobililor au dat Ungariei pe iluștrii Corvini, pe arhiepiscopul primat Nicolae Olah și mulți alți bărbați însemnați.

„Judecia”, după numele ei latin, era o moștenire romană; ea ne reamintește organizația comunală autonomă a coloniilor și municipiilor romane, conduse de duumviri iuri dicundo, adică „judeci” (iudices). Această  instituție a urmat să se păstreze, cum se vede, ca organizație autonomă a românilor sub stăpîniri străine, adaptîndu-se noilor împrejurări. Sub influență slavă, care va fi atins întru câtva și instituția însăși, s-a introdus denumirea slavă sub formă mai târzie cnez (= principe), alături de vechea denumire romândească judece, „judec” sau „jude”. Din această veche instituție românească s-a dezvoltat, probabil, și voievodatul românesc, prin unirea mai multor judecii sau cnezate sub conducerea unui cap de judeci sau cnezi, cu atribuții analoge, numit cu termen slav voievod (= duce, cu înțeles deosebit de voievoda la slavi), alături de denumirea românească domn.

Organizația judecească sau cnezească-voievodală, care se găsește în regatul ungar numai în părțile locuite de români între Tisa și Carpați (de la care au împrumutat-o și rutenii conlocuitori în regiunea Tisei superioare), era învederat anterioară cuceririi ungurești. Cam astfel de voievodate, alcătuite din uniuni de cnezate, se pare că erau „ducatele” vlahilor și slovenilor pe care, după cronicile ungurești, ungurii le-au găsit în părțile Daciei ocupate de ei. Ele fiind supuse de unguri, urmele lor s-au păstrat în organizația autonomă a românilor sub stăpînirea ungurească, pînă în sec. XVI, cu vechile lor denumiri ce s-au perpetuat și după desființarea acelei organizații.”

#171
Iochanan

Iochanan

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,843
  • Înscris: 28.04.2011
Am găsit o analiză a istoricului Alexandru Madgearu cu privire la Gelu românul și la ducatul său de pe o parte a teritoriului intracarpatic; am găsit-o numai în varianta tradusă de însuși autorul în engleză și am citat ceva din carte aici, avînd în vedere că are legătură cu discuția pe care am început-o cândva, aici fiind în speță vorba despre emergența unor români din spațiul intracarpatic la putere, o putere temporară și destul de scurtă, dar și destul de veche în comparație cu voievodatele de mai târziu ale Ungrovlahiei și Moldovlahiei.

Alexandru Madgearu: „The duchy ruled by Gelou was located in the basin of the Someșul Mic River. Its exact surface cannot be established, but it was not very large. Most probably, it included the present Cluj County and some parts of the neighboring counties Sălaj, Bistrița-Năsăud, and Mureș. The fortress form Șirioara was perhaps on the north-eastern limit of the duchy, if it really belonged to it. The borders of the duchy are defined by the place-names coming from the linear fortifications made of wood, earth and stone called indagines, inherited and developed by the Hungarians after the conquest. Access through these lines was possible via defended gates, called kapu (Vaskapu, Copus) in Hungarian, or, in Romanian porți. The power of the duke was exerted not only over the people, but also over the salt mines from Turda, Ocna Dejului, Cojocna, and Sic. The salt was transported by road to Pannonia, along the Someș valley and through the Meseș Gates. No residence and no church that could be ascribed to this duchy were yet found. The fortified settlement of Dăbâca was initially a refuge place that acquired the status of a residence only in the second stage.

According to Gesta Hungarorum, the duchy was peopled by Romanians and Slavs. This assertion was not repeated for the polities from Banat and Crișana. The Anonymous Notary did so because he was aware that only this duchy was ruled by a Romanian. Radu Popa remarked that only for Gelou ”we find in this source a reason for the discussion about the existence of a Romanian polity around 900”.

Which were the circumstances that made possible the emergence of this duchy? The victories of the Frankish armies over the Avars in the late 8th century opened a new era in the history of Central Europe. The qaganate was divided between the Frankish Empire and Bulgaria; new Slavic peoples and polities came into being in the peripheral regions free from Avarian control (Moravia, Croatia and Serbia). The history of the Middle Danubian basin in the 9th century will be the history of the shifting power balance between the Frankish Empire, Bulgaria, and Moravia.

The subjection of the local sedentary population of Slavic and Romance origin by the Avarian masters meant the payment of a tribute, but not only. There are some indications that a local military force appeared in 8th century Transylvania within the Avarian qaganate. The cooperation of Slavic chieftains with the Avars is attested elsewhere (especially in Slovakia). In Transylvania, two spurs dated in the 8th century (found at Șura Mică and Medișoru Mare) could testify to the existence of a military force that was not of Avarian origin (the Avars did not use spurs), but still under Avarian control. Both sites are locates near salt mines (Ocna Sibiului and Praid). The end of the Avarian domination brought freedom to these small local chieftains, but for a short time, because southern Transylvania entered under another domination, the Bulgarian one.

The same Bulgarian domination was extended in the lower Tisza basin and in Banat, after the end of the Avarian qaganate. Downstream the Danube, Bulgaria occupied another region. The precise date when an area from Wallachia came under the Bulgarian domination is not known, but it certainly happened before 813, when Krum deported there thousands of prisoners taken from Adrianople and Macedonia. The Byzantine sources recorded that they were settled in the so-called ”Bulgaria beyond the Dannube”. (...) The North-Danubian territories from Wallachia and southern Moldavia were conquered for the salt resources (vital for any medieval society), but also for strategic reasons (defence against the Khazars, and later against the Hungarians and the Byzantine outpost installed at the Danube's mouths). The Byzantine sources show that this North-Danubian region was ruled by its own commanders, but their control was not very strong. The prisoners escaped quite easily in 838, beacause the Bulgarian forces were weak.

This westward expansion implies that Transylvania was also at the core of the Bulgarian interests at least since the reign of Omurtag. Bulgaria had the same reasons as the Avars to master the territory: the salt (and perhaps gold) resources. An extension of the Bulgarian control over Transylvania, a land so rich in salt, was the natural continuation of this expansionist policy. (...)

It results that the Bulgarian domination was not extended to the region ascribed by Gesta Hungarorum to the Romanian ruler Gelou. It was remarked that Gelou ”has no master and no relation with somebody else, and he did not come from elsewhere”. This results from Gesta Hungarorum, c. 24-27, and there is no reason to doubt this conclusion, which is corroborated by what we know about the limits of the territory dominated by Bulgaria. As we pointed out in chapter III.1, the Anonymous Notary said that Gelou was a dominus (dominium tenebat). This can be interpreted as sovereignity over the people and territory. (Only Arpad is also referred to as dominus.) The author of Gesta Hungarorum wished to give thus some legitimacy to Tuhutum, considere by him the rightful successor of Gelou. The title dominus was used for sovereign rulers, but we cannot assume that it also reflected the medieval Romanian institution (domn, derived from Lat. dominus), although it is possible that Gelou was indeed called domn by his subjects. Under these circumstances , the assertion that Gelou had no good fighters could mean that his vassals abandoned him, and that the army remained only with the common peasants, less equipped with weapons.

The analysis of the data recorded by Gesta Hungarorum in comparison to other sources and with archaeological finds allowed us to prove that a Romanian and Slavic polity emerged in the region of the Someșul Mic valley, around Cluj, sometimes in the 9th century. Its birth and development were made possible by the salt traffic. This free territory was perhaps inhabited by what Alfred the Great called ”Dacians”, in his geographical description written in 890: ”east of the country of Carinthia, beyond the wilderness is Bulgaria, and east of it is Greece; and east of Moravia is the Vistula country, and east of it are the Dacians, who were formerly called Goths”. Of course, this population was not the same with the ancient Dacian one. The name was geographic, and it was given by the author according to its source, Orosius. The existence of a distinct ”Dacian” polity results from the explanation provided by Alfred: ”the Dacians, who were formerly Goths”. For the early medieval authors, such ethnic labels reflect the rule over a territory and not the population itself. (...)

The Anonymous Notary stated that the population of the duchy ruled by Gelou consisted of Romanians and Slavs. There is no reason to doubt this. (...)”

(Alexandru Madgearu, The Romanians in the Anonoymous Gesta Hungarorum: Truth and fiction, translated from the Romanian by the author, Romanian Cultural Institute, Center for Transylvanian Studies, Cluj-Napoca, 2005)

Anunturi

Second Opinion Second Opinion

Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale.

Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate