Sign In
Create Account
Bolta vita de vie
Last Updated: Apr 11 2023 21:32, Started by
IngN
, Mar 04 2016 10:33
·
0
0
#55
Posted 31 July 2017 - 19:37
|
as avea si eu o intrebare cum rezista Victoria in camp condusa in pergola rationala in zona Botosani , ma refer la rezistenta scazuta la frig a soiului
Edited by hvali, 31 July 2017 - 19:38. |
Back to top
#56
Posted 31 July 2017 - 19:50
|
as avea si eu o intrebare cum rezista Victoria in camp condusa in pergola rationala in zona Botosani , ma refer la rezistenta scazuta la frig a soiului |
#57
Posted 01 August 2017 - 17:07
|
multumesc de raspuns , nu e terenul meu in acea locatie , cineva va infiinta asa ceva in aceea zona
|
#58
Posted 01 August 2017 - 19:31
|
hvali,ca medie,la Botosani ,iarna presupun ca temperatura e cu 2-3 grd mai scazuta fata de Bucuresti .Asta inseamna ca Victoria o sa mearga prost la bolta sau pergola,cu taieri frecvente de refacere a scheletului.
|
#59
Posted 01 August 2017 - 21:07
|
cum rezista Victoria in camp condusa in pergola rationala in zona Botosani , ma refer la rezistenta scazuta la frig a soiului 1. Compatibilitatea soiului cu pergola rațională; 2. Rezistența la ger. Opinia mea (care am Victoria atât la boltă, cât și în deal). 1. Soiul Victoria nu se pretează la boltă. Greu de tot îl urci pe boltă. Are niște corzi ciudate, care cresc ciudat și ... nu se prea lemnifică. Iar atunci când se întâmplă, corzile sunt extrem de scurte în comparație cu multe alte soiuri. Și, ca să fie tacâmul complet... 2. Rezistența la ger e slabă. Ca și la secetă, de altfel. Concluzia mea: pentru boltă să-și îndrepte atenția către alt soi. Și, nu știu dacă contează, fiind vorba de boltă, poate îl interesează și gradul de umbrire. |
#60
Posted 05 March 2018 - 16:05
|
Sunt mai multe tipuri de conducere a vitei de vie înălțat .Bolta este una din ele , nu este neapărat cea mai buna . În funcție de orientarea cardinală , scopurile urmărite ,spatiu se poate opta pe o variantă de conducere înălțată a viei .
|
#61
Posted 11 March 2018 - 09:26
|
Ce crezi că ești singurul care cere cantități mici? Și, de fapt, ei trebuie să servească pe toată lumea. Eu nu am avut nicio problemă la Valea Călugărească și Ă®n mod normal nu ar trebui să fie nicăieri. Am scanat o pagină din cartea Cultura viței de vie pe spații mici, vol. 2, Sârghi Trandafir, și am dat cu o carioca pe desen astfel Ă®ncât să arăt cum fac eu. Foarte interesantă cartea (apărută Ă®n două volume). Sunt prezentate foarte multe tipuri de boltă. ĂŽn opinia mea, forma aleasă de mine permite o dezvoltare mai bună a lăstarilor pentru că, Ă®n carte, lăstarii mai lungi de 60 cm se amestecă cu cei de pe sârma superioară și se aglomerează. ĂŽn varianta mea, lăstarii cresc liberi pe 120 cm și se aglomerează peste această lungime. ĂŽn cazul meu, via este mai aerisită. Și contează, dacă vrei să iei Ă®n calcul prevenirea bolilor criptogamice. De asemenea, pe bolta propriu-zisă (cea care acoperă aleea), eu am vițe tăiate ca Ă®n carte (stânga-dreapta, de-a lungul sârmei 2), dar am și unele intercalate cu corzi sau mai ales cu cepi care formează un Y pe sârma 3. Ideea este să-mi acopăr cât mai repede bolta cu lăstari. Metoda are dezavantajul (pe care mi-l asum) ca lăstarii rezultați să se Ă®ntrepătrundă cu cei rezultați pe partea cealaltă a bolții și sunt nevoit să intervin când se ajunge Ă®ntr-o astfel de situație. Se Ă®ntâmplă și cu lăstarii de la celelalte vițe, dar ceva mai târziu. Deci, orice ar fi, tot sunt nevoit să tai lăstarii care depășesc jumătatea bolții, dar măcar am umbră mai devreme. Așa fac eu, nu oblig pe nimeni să facă la fel ca mine. PS Paginile din cartea aia reflectă concepția de atunci cu privire la producția de struguri. Se mergea pe cantitate, nu pe calitate. Dar sunt alte aspecte foarte interesante care merită luate Ă®n calcul (Ă®n special, cele referitoare la dimensiunile componentelor bolții). Ce părere aveți de soiurile aduse din Ucraina si din nordul Moldovei de peste Prut ? |
#62
Posted 11 March 2018 - 17:58
|
Teoretic, orice soi se poate preta la așa ceva. Trebuie să știi cum să dirijezi coardele ulterior astfel încât să nu se îngrămădească în boltă.
Am o părere extrem de proastă. În mod normal soiurile astea trebuie și ele testate și lucrurile astea se fac în orice țară serioasă. Uite, pentru că studiez cazul Feteasca neagră, în Republica Moldova acest soi a fost mai întâi admis temporar pentru testare în condiții de producție (în 2007) și abia în 2015 a fost admis în producție. |
#63
Posted 11 March 2018 - 19:55
|
Te rog,vrei sa spui mai pe larg,de ce ai o parere extrem de proasta despre acele soiuri?
|
#64
Posted 12 March 2018 - 00:00
|
Am avut discuții pe acest subiect cu cercetători de la mai multe stațiuni de cercetare, în special din partea de sud a țării. Ideea este că un soi poate da rezultate foarte bune în țara de origine (și nici acolo peste tot), dar este neapărat necesar ca soiul respectiv să fie testat în condițiile de la noi cu tot ce înseamnă asta.
La modul concret, din experiența acelor oameni, puține soiuri s-au adaptat corespunzător (înțelegând prin asta, să-și merite banii) la condițiile de la noi. Și, în aceste condiții, orice încercare pe care o face un simplu utilizator/cultivator sau cum vreți să-i spuneți este o experiență individuală, care nu poate fi generalizată la nivelul întregii țări. Aspectul cel mai grav este că, un import necontrolat al butașilor din alte țări poate aduce deservicii grave viticulturii de la noi. Prezint două cazuri clasice: 1. Filoxera și bolile criptogamige au ajuns la noi (și nu numai) datorită faptului că nu s-au făcut controale fito-sanitare de specialitate. Este adevărat, la vremea aceea nici nu se făcea așa ceva. Dar, efectele se cunosc. 2. În Chile și în Australia nu există bolile criptogamice din Europa și asta datorită unui control foarte strict al importurilor de material săditor. Spune-i asta unui amărât care trece granița la ucrainieni și aduce de acolo 2-3 butași. Îți va răspunde: ai, bre, pentru ăștia 2-3 butași îmi scoți ochii? Nu mai zic de situația în care ar primi amendă. Deci, eu am ajuns la concluzia că orice import necontrolat de material săditor este extrem de dăunător pentru viticultura românească. |
|
#65
Posted 12 March 2018 - 20:19
|
Daca tot ai vorbit cu acei cercetatori,care sint soiurile din Ucraina si Moldova care s-au adaptat corespunzator si altele care nu au mers deloc?
|
#66
Posted 12 March 2018 - 21:06
|
Am stat de vorbă pe acest subiect când s-a organizat concursul de struguri de masă de la Valea Călugărească și timpul nu ne-a permis să intrăm în astfel de intimități. De Codreanca și, în special, de Moldova, s-a vorbit apreciativ. Dar aceștia mi-au spus că stațiunile de cercetare din țară fac schimburi oficiale de material săditor cu stațiuni din străinătate (exemplele au fost în special cu Ungaria și Republica Moldova) și fiecare din aceste entități îl multiplică într-o primă etapă după care se distribuie și la alte stațiuni din țară și abia după aceea fac studii comparate pe aceeași perioadă de timp și condiții de climă relative. Un astfel de studiu durează cam 8 ani astfel încât să se cuprindă și ani ploioși, și ani secetoși, și ani cu atacuri puternice de boli criptogamice. De regulă, rezultatele unor astfel de cercetări se contabilizează la Valea Călugărească și se publică în reviste de specialitate, atât la noi, cât și în străinătate.
Sincer, nu am auzit să se fi făcut vreun schimb cu Ucraina care avea centrul de cercetări viticole la Magaraci, în Crimeea, iar acum, după ocuparea peninsulei de către omuleții verzi, nici atât. Dar nu exclud să ajungă la noi soiuri ucrainiene pe filiera moldovenească. O să mă interesez. Edited by Otineu, 12 March 2018 - 21:09. |
#67
Posted 12 March 2018 - 21:51
|
Credeam ca ai lucruri concrete,noi de la ei.Codreanca si Moldova se cunosc de ceva timp.Am un pic idee despre generalitatile testarii soiurilor noi si despre ce s-a facut la Magaraci...asa am o banuiala ca ai nostri raman doar la stadiul de intentii,se misca greu...lipsa de interes,saracia!
Cu tot riscul contaminarii, introducerii de virusuri,eu cred ca soiuri noi valoroase se vor afla si se vor impune prin initiative personale sau firme private. |
#68
Posted 12 March 2018 - 22:54
|
Mi s-a spus și faptul că testarea în condițiile concrete de la noi se face și din cauză că, atunci când sunt obținute soiuri noi, uneori se exagerează cu unele caracteristici de către cei care le promovează. Chiar astăzi discutam cu un director de la o stațiune care-mi spunea că soiurile obținute din încrucișarea Vitis amurensis cu altceva nu sunt chiar așa de rezistente la îngheț precum se spune. Și că, testarea în condiții concrete de la noi a arătat sensibilități pe alte paliere (la boli criptogamice, în general).
Nu neg că ar putea fi soiuri valoroase care să poată fi valorificate la noi în țară, dar cu riscul de a dura ceva până se face testarea oficială, eu susțin această cale în defavoarea căii neoficiale. Este neplăcut să constat că o posibilă calitate a unui soi poate determina pe cineva să treacă peste riscul de a aduce în țară material săditor contaminat. Bag de seamă că lecția cu filoxera nu a fost învățată. Pe de altă parte, trebuie s-o spun și p-asta, sunt soiuri românești de valoare mai mare decât multe din soiurile aduse oficial sau neoficial la noi și nu sunt valorificate corespunzător. Nu mai spun d e faptul că s-a ajuns ca în România să se vândă soiuri hibride de slabă calitate la preț de soiuri nobile de calitate. Edited by Otineu, 12 March 2018 - 22:55. |
#69
Posted 13 March 2018 - 08:02
|
Cercetarea viticola e ascunsa bine în România .Nu există niște broșuri de informare profesionista pentru români nici măcar în format electronic . Romanii sunt obligați să se descurce ,fiecare cum poate si cum il duce capul .
|
|
#70
Posted 13 March 2018 - 08:39
#71
Posted 13 March 2018 - 09:35
|
Românii nu au finațare de la USAID cum au moldovenii. Așa că nu e cazul să comparăm mere cu pere. În plus, cei care lucrează în cercetare nu sunt obligați să facă broșuri pentru publicul larg.
|
#72
Posted 13 March 2018 - 09:44
|
Stiinta dacă nu e popularizată în mase are de pierdut .La noi se ridică atât de sus ca pare foarte mică.
|
Anunturi
Bun venit pe Forumul Softpedia!
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users
-
- Change Theme
- English
- Mark Community Read
- Termene & conditii
- Confidentialitate
- Consimtamant
- Cookies
- Help
© 2001-2024 Softpedia. All rights reserved. Softpedia® and the Softpedia logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL.
Ora implicita a Forumului Softpedia este ora standard a Romaniei (GMT+2). Mai multe informatii →
⚠ Postarile afisate pe Forumul Softpedia reprezinta o opinie subiectiva a membrilor care le-au publicat si nu a SoftNews Net SRL.