Neurochirurgie minim invazivă
"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv. Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice. www.neurohope.ro |
Dimensionare sistem fotovoltaic/eolian/hidro/etc
Last Updated: Sep 08 2023 13:57, Started by
addysoftware
, Dec 25 2015 19:05
·
11
#145
Posted 21 March 2017 - 21:48
Da, Peukert nu ne lasa la Pb; dar Peukert nu are legatura cu adancimea de descarcare ci cu curentul de descarcare; daca descarcam cu C/20, si descarcam 20% DOD, Pb va tine de 2 ori mai mult decat daca descarcam cu aceeasi rata C/20 dar descarcam 40%. Asa se vede de fapt si pe majoritatea datasheet-urilor la Pb: DOD versus cycles e intr-o relatie de invers proportionalitate aproape liniara, cu exceptia capetelor.
La Litiu curba DOD versus cycle e mai iertatoare la cicluri mai putin adanci, dar intervine imbatranirea materialelor, si asta sigur n-o sa ne lase sa le exploatam peste 20 de ani, dac-or tine pana atunci (niste motoristi ziceau ca au vreo zece ani pe LiFe si inca tin...) |
#146
Posted 21 March 2017 - 22:13
Ok sunt de accord cu ai spus si theoretic e foarte correct. Iti dau cazul urmator si poate ma ajuti cu o explicatie.
Bancul full 100 soc. Battery monitor cu shunt/coulomb counter. Descarc de la 100% soc , 23a dc sa consum pe invertor 1000wh ac. Intro dimineata sunt cu bancul la 60%soc si consum tot 1000wh ac dar prin shunt de data asta trece nu tot 23a dc ci 25a . De ce extra 2a? si asta se intimpla de fiecare data in functie cit de jos e soc. Poate sa fie mai mult sau mai putin . Exact acelasi consummator, deci rata de descarcare este perfect identica. |
#147
Posted 21 March 2017 - 23:21
Pai este simplu
Tensiunea pe banc scade, dar tu la iesire ai nevoie de aceeasi putere pe toata perioada. Asta inseamna ca pe masura ce tensiunea scade, creste curentul necesar pentru a obtine aceeasi putere utila. Sa spunem ca ai un consumator de 1000W P=U*I P = Putere(W) U = Tensiunea(V) I = Curentul (A) La 53V, ai 18.86A La 52v, ai 19.23A La 51V ai 19.60A La 50V ai 20A La 49V ai 20.4A La 48V ai 20.83A La asta mai adaugi si pierderile care se accentueaza pe masura ce curentul creste prin cabluri si circuitele interne ale invertorului. |
#148
Posted 22 March 2017 - 00:47
Tocmai la asta am vrut sa ajung, cu Pb tensiunea scade in functie cu rata de descarcare dar si cu soc . La un soc mic si eficienta e mai mica.
|
#149
Posted 16 April 2017 - 00:21
addysoftware, on 02 ianuarie 2016 - 18:21, said:
Am ramas dator cu un calcul al pretului deprecierii pentru litiu-fier-fosfat, adica efectiv TCO-ul acesteia, sau cat ne costa Megawattul-ora trecut printr-o baterie de LiFePO4. Am vazut deja ca un MWh trecut printr-o baterie cu plumb de tipul mentionat de Costy costa cca 158 lei, fiind deci destul de ieftin, cam sub o treime din pretul curentului de la Enel. Desigur, am mai vorbit si de faptul ca in realitate costul e mai mare, deoarece bateriile nu vor putea fi folosite exact pana cand se depreciaza pana la zero, ci probabil pana la 25-30%, in functie de utilizator; dar acelasi lucru e valabil si pentru litiu. La plumb se mai adauga din pacate si niste ore pe luna de rulat un generator pe motorina pentru reincarcarea bateriilor in caz de lipsa soare... Voi considera un element de LiFePO4 cu un pret moderat, deci nu cel mai mic care exista. Sa luam de exemplu http://www.ev-power....Ah-200Ah/?cur=1
Atinge cca 2000 cicli pentru 20% uzura. Asta inseamna ca prin el sunt vehiculati:
Pretul TCO per MWh iese astfel de 157.2€ x 20% / 0.45MWh = 0.069 € adica 310 lei. Dupa cum se vede, pretul la LiFePO4 este aproximativ dublu fata de Pb (310 fata de 158) De ce am ales eu totusi LiFePO4 in detrimentul plumbului? acum va astept pe voi dragi prieteni sa-mi spuneti .... Pentru ca vrei sa testezi pe banii tai o tehnologie noua, altfel ? |
#150
Posted 16 April 2017 - 02:37
Man, ai inviat?
Dupa un an si aproape jumatate? Ei bine, afla ca bateriile mele LiFePO4 sunt bine, sanatoase
Edited by addysoftware, 16 April 2017 - 02:40. |
#151
Posted 16 April 2017 - 02:44
Asta inseamna sa recitesti de cateva ori forumul chiar si cu cativa ani in urma daca vrei cu adevarat ceva.
Stiai ca o firma produce la noi in tara de cativa ani motoare Stirling cu tot cu soba, generator, invertor si comanda ? Mult mai ieftin iarna decat plumbul sau litiul si extraavantaj e ca ai si caldura. Poate un coleg din zona se poate deplasa sa vada la fata locului Pretul e aici: http://www.ariadneim...dex1.php?mn1=35 [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/hgLCeMW8pqY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Edited by CostyOK, 16 April 2017 - 02:50. |
#152
Posted 16 April 2017 - 03:07
Ce sa zic... mi se pare cam mult, la prima vedere. 1800 euro. Poate ca e doar o impresie si isi merita banii. Pentru mine cert nu e o solutie, deoarece nu ma incalzesc cu soba decat ocazional....
Randamentul nu e mentionat. Doar temperaturile si puterea livrata - dar asta nu te lasa sa calculezi cu adevarat randamentul. Oricum, multumesc pentru postare, sigur va fi de folos cuiva. Cogenerarea este demna de luat in seama, asta incerc sa zic. |
#153
Posted 16 April 2017 - 03:43
Bun, nu imi trebuie soba, am centrala, nu imi trebuie nici invertorul acela 1kW, si nici generatorul acela trifazat, pretul scade simtitor, la ce valoare oare ?
Merita investitia ? Cu siguranta da, nu scoti profit din asa ceva cum se intampla in timpul verii la fotovoltaice dar, cel mai important, se ajunge la independenta energetica 100%. Edited by CostyOK, 16 April 2017 - 03:43. |
#154
Posted 16 April 2017 - 03:50
Daca doar motorul ar fi evaluat la cca 600-800 euro, cert merita banii.
Nu uita insa ca baterii tot iti trebuiesc - deoarece centrala nu functioneaza non stop. Presupun ca ne putem astepta la randamente de 10%, din cauza temperaturii relativ scazute de folosire; asta inseamna ca la un foc de 5kW poti obtine 500W electrici. Timp de doua ore. E destul de bine, zic. Cert, merita acei bani. Daca are si durata de viata mare, 10 ani sau mai bine, cu atat mai mult! Daca mai asigura si piese de schimb la el, merita si pupati producatorii. |
|
#155
Posted 16 April 2017 - 10:23
Motoarele astea Stirling sunt ușor de modificat din motoare de motorete sub 50cmc sau chiar mai mari, se găsesc destule prin târguri la prețuri modice, eu personal n-aș arunca banii pe un astfel de sistem, aș putea să mi-l construiesc și să-l personalizez după preferințe,oricum cred că mai mult de 500€ nu m-ar ajunge cu tot cu sobă !
|
#156
Posted 16 April 2017 - 10:57
O solutie buna pe timp de iarna cind nu este soare pentru a incarca acumulatorii.
|
#157
Posted 16 April 2017 - 18:55
Viorelsolar, on 16 aprilie 2017 - 10:23, said:
Motoarele astea Stirling sunt ușor de modificat din motoare de motorete sub 50cmc |
#158
Posted 16 April 2017 - 19:01
Ideea e sa se foloseasca pistoane de compresor de raba, seamana cu pistoanele de la compresoarele de aer de cativa kW. Sunt extrem de fiabile.
EU as vrea asa: Turul din centrala termica la 70-80 grade sa se racordeze la stirling iar pentru racire se poate pune un calorifer mare, tot cu tur si retur in magazie sau in camera tehnica, astfel se pastreaza bancul de acumulatori la o temperatura optima iarna. Nu e ok varianta cu arzator, flacara sa fie in contact termic nu Stirlingul cum e prezentat in videoclip, nu vreau sa demontez si sa mai fac improvizatii la centrala termica deja existenta. Cred ca Stirling e optiunea superioara fata de Peltier iarna si se poate atinge independenta energetica 100% daca ne punem mintea la contributie. Edited by CostyOK, 16 April 2017 - 19:04. |
#159
Posted 16 April 2017 - 22:36
Nu e eficient, Costy. Eficienta depinde de diferenta de temperatura, si te poti uita (google) la ciclul Carnot sa vezi cat e eficienta ciclului intre temperatura sursei calde de 70 grd si a sursei reci la sa zicem 30 grd (ca daca o racesti mai jos, caldura se pierde inutil; cu apa la 30 incalzesti casa, sa zicem, dar cu apa la 20 nu incalzesti nimic...). La o diferenta de temperatura atat de mica randamentul e undeva la maaaxim zece procente teoretic, adica nimica toata in practica.
Eu voi incerca candva sa folosesc TEG-uri, dar capatul cald va fi la aproape 300 grd, si vor transfera cca 2kW prin corpul lor (am un proiect dar e doar teoretic deocamdata, il voi face practic mult dupa ce imi termina casuta)... abia asa vor produce o putere consistenta. Ca idee, TEG-urile vor primi energie prin niste bare de aluminiu de sectiune patrata sau dreptunghiulara, probabil 5 x 10 cm sectiune; acestea vor fi aranjate intr-un hexagon in jurul coloanei de flacara a sobei (am furat ideea dintr-un filmulet de pe net, exact asa construisera un convertizor cu TEG foarte puternic), in zona unde trebuie sa inceapa racirea coloanei de gaze fierbinti (adica sus de tot, nu langa focar). Captatorii de putere (miez de aluminiu in camasa subtire de otel inox) vor absorbi cca 2kW din puterea flacarii (soba este cu acumulare, de putere 10kW si capacitate 75kWh, dar rareori o voi folosi la maxim, in majoritatea timpului o voi folosi la cca 3-kW) si o vor livra TEG-urilor; acestea vor transfera caldura circuitului de racire cu apa; Cam 15% este eficienta TEG-urilor de temperatura inalta; apa va primi cei 1,7kW ramasi si-si va ridica temperatura de la 25 la 28 grd; aceasta energie va merge sa suplimenteze circuitul de incalzire in pardoseala. |
|
#160
Posted 23 April 2017 - 00:13
addysoftware, on 16 aprilie 2017 - 22:36, said:
Nu e eficient, Costy. Eficienta depinde de diferenta de temperatura, si te poti uita (google) la ciclul Carnot sa vezi cat e eficienta ciclului intre temperatura sursei calde de 70 grd si a sursei reci la sa zicem 30 grd (ca daca o racesti mai jos, caldura se pierde inutil; cu apa la 30 incalzesti casa, sa zicem, dar cu apa la 20 nu incalzesti nimic...). La o diferenta de temperatura atat de mica randamentul e undeva la maaaxim zece procente teoretic, adica nimica toata in practica. Eu voi incerca candva sa folosesc TEG-uri, dar capatul cald va fi la aproape 300 grd, si vor transfera cca 2kW prin corpul lor (am un proiect dar e doar teoretic deocamdata, il voi face practic mult dupa ce imi termina casuta)... abia asa vor produce o putere consistenta. Ca idee, TEG-urile vor primi energie prin niste bare de aluminiu de sectiune patrata sau dreptunghiulara, probabil 5 x 10 cm sectiune; acestea vor fi aranjate intr-un hexagon in jurul coloanei de flacara a sobei (am furat ideea dintr-un filmulet de pe net, exact asa construisera un convertizor cu TEG foarte puternic), in zona unde trebuie sa inceapa racirea coloanei de gaze fierbinti (adica sus de tot, nu langa focar). Captatorii de putere (miez de aluminiu in camasa subtire de otel inox) vor absorbi cca 2kW din puterea flacarii (soba este cu acumulare, de putere 10kW si capacitate 75kWh, dar rareori o voi folosi la maxim, in majoritatea timpului o voi folosi la cca 3-kW) si o vor livra TEG-urilor; acestea vor transfera caldura circuitului de racire cu apa; Cam 15% este eficienta TEG-urilor de temperatura inalta; apa va primi cei 1,7kW ramasi si-si va ridica temperatura de la 25 la 28 grd; aceasta energie va merge sa suplimenteze circuitul de incalzire in pardoseala. Adica, la iesirea din centrala exista racordul flexibil care intra in cosul de caramida. Cat mai aproape de centrala, imediat la iesirea acesteia decupez sa intre piesa aceea rotunda a motorului Stirling pe care il incalzea tipul in videoclip. Astfel am o diferenta de temperatura de cateva sute de grade celsius pentru Stirling. Cand forjez centrala, pe o mica fanta de curatire a cosului se vad flacari rosii care oricum se pierd inutil (doar incalzesc aerul din interiorul cosului pentru tiraj) Edited by CostyOK, 23 April 2017 - 00:19. |
#161
Posted 09 May 2017 - 21:48
Asa da. Inca ceva: pentru a "captura" energie multa din gazele de ardere, piesa care e in contact cu acestea trebuie sa aibe forma unui radiator de etaj audio de putere; stii, aia cu aripioare. La fel va fi si la mine la TEG-uri, probabil, la momentul respectiv va trebui sa calculez eficienta de captare a caldurii; din cate stiu la temperatura ambianta normala e in jur de 5-6W/mpK, dar habar n-am cat e la temperaturi de sute de grade. Oricum, forma respectiva e eficienta la captarea caldurii, dar va trebui curatata foarte des ceea ce e un chin; probabil voi face un compromis intre densitatea aripioarelor pentru usurinta curatirii si eficienta utilizarii materialului..
|
#162
Posted 09 May 2017 - 22:55
Excelenta idee, trebuie sa vorbesc cu producatorul, mereu nu gasesc timp sa il sun, din videoclipuri la el avea forma unui fund de pahar, ca o prelungire a pistonului, nu am analizat cu atentie.
|
Anunturi
▶ 1 user(s) are reading this topic
0 members, 1 guests, 0 anonymous users