Frații Wright și avionul lor minune care zbura cu atât mai repede cu cât vântul din fata bătea mai tare!

Mda, sa nu mai deviez in off topic...stai putin sa ma uit in globu' de cristal...

So, legenda spune ca fratii Wright si-au facut singuri cu manutza lor un motor de 100 Kg si 8 HP, si in 1903 au reusit sa zboare cu el, cu doua elici legate cu un lant in forma de 8...
Deci 66% ( dupa cum povestesti) din ~ 5,9 KW, inseamna ~ 3,9 KW.
La ce le mai trebuia aripi ???, trebuia sa incalece pe motor si sa zboare direct cu el, eventual pastrau doar coada pt. suprafete de comanda si control aerodinamic...
Avand in vedere si ca HP e mai mare putin decat CP, succesul era garantat...

E un fapt, nu doar o teorie - este ceva sclipire de inteligenta pe Terra, dar e inecata intr-un ocean de prostie...

Edited by loock, 26 December 2015 - 21:01.

Quote

Îmi pare rău ca ti-am răspuns loock. Tu iți bați joc. Comentariile tale sunt total paralele cu fizica. Arunci cu cifre la cacialma și faci raționamente fără nici o logica.

1 HP mecanic = 745,7 W ( 550 foot-pounds / s)
1 CP metric = 735,5 W ( 75 kgf x m/s)
La motoare electrice clasic se considera 746 W pt HP insa se foloseste si 735 W, etc....

Kgf este insa unitate depasita, inlocuita cu N
75 Kgf = 735.49875 N, care este si valoarea in W.

So, repet din nou, 8 HP ( cat au precizat fratii Wright ca avea motorul de 100 Kg facut cu manutza lor)  inseamna ~ 5,9 KW, din care 66% (dupa cum ai povestit) inseamna ~ 3,9 KW.
Dupa cum am amintit mai sus, astea sunt si valorile in N, nu doar in W, de indata ce consideram ca acesta este randamentul !!!
3,9 KN, hellooooo !!!
Cu 3,9 KN ridici in sus motorul de 100 Kg, pilotul de ~75 si un rezervor mai mare decat au avut tupeu sa puna, plus deriva si profundorul - sa le spunem pe nume (chit ca dracovenia lor nu prea avea multe in comun cu un avion...), cu o viteza ametitoare !!!
Sa zicem umflat 390 Kg (daca se urcau ambii frati plus o cadana...), se ridicau in sus cu 10 m/s², mai mult decat 1 g...
Desigur, daca elicea era montata in plan orizontal, de preferinta deasupra lor ceva mai sus, pt. ca la 1903 nu aveau sisteme de stabilizare cu feedback la 400 Hz, giroLASER-e, puffere la extremitati si alte dracovenii...

Nu au facut asta nici pt. ca nu le-a dat prin cap sa faca elicopter ( chit ca au pus 2 elici enorme...), nici pt. ca au umflat de multe ori puterea specificata pt. motorul lor (puteau sa o faca, dar nu se schimbau prea multe...).
Nu s-a intamplat pt ca randamentul elicilor, dupa ce au pierdut deja ~ 30% in lantul ala stupid, a avut 50-66% dn maximul de 10% cat putea...
Asta nu inteleg jurnalistii lu' peste prajit, 80-87% este din plafonul maxim pt. o anumita tehnologie.
10% la elice clasica, 15% la elice ultraelaborata si ultramoderna, si 30% la elice carenata ultramoderna.
Variaza de la 0 la 0 pe o curba Gauss asimetrica, in f. de regimul de zbor, turatie, viteza, altitudine, densitatea aerului, temperatura, presiune, unghiul de atac al palelor la cele cu geometrie variabila, etc...
Sunt aceiasi jurnalisti care explica ca avioanele zboara datorita efectului Bernoulli, care in practica da maxim 10% din portanta si proiectantii nici nu il calculeaza, pt. ca e bonus si toleranta; nu il calculeaza nici la aripile cu profil asimetric, dar la cele simetrice pt. supersonice, care au zero efect Bernoulli...

Edited by loock, 27 December 2015 - 03:24.

Zburator de pe pamant,
Trage mansa si fa-i vant !

Zburator al brazdelor
Hai da drumul gazelor !

Zburator de cale scurta,
Trage mansa pana-n burta,
Ia capul compasului
Si da drumul gazului !

Cand te otravi sfarleaza,
Stai macar sa-nvarti fofeaza !

Edited by loock, 27 December 2015 - 03:48.

Quote

Aberații loock! Forta si puterea sunt lucruri total diferite.

75 kgf x 1 m/s = 735.499 W

75 kgf = 75 kg x 9.806 m/s^2 = 735.499 N

Dupa cum vezi coincidenta numerica dintre cele doua mărimi fizice apare doar in cazul particular când forța de 75 kgf își deplasează punctul de aplicație cu viteza de 1 m/s. In rest forța și puterea necesare sa miști 75 kg cu o viteza data au valori total diferite una de alta.

Eu stric ca iți răspund. Ar trebui sa te ignor. Tot nu am înțeles până acum dacă tu consideri ca vântul din fata poate accelera fata de pământ un avion sau nu. Asta este subiectul topicului.

Edited by energizer777, 27 December 2015 - 06:08.

Te rog sa citesti mai atent, n-am scris ca puterea este tot una cu forta !!!

Daca ajuta cu ceva, citeste valoarea in N, ( care este intamplator si valoarea in W).

Te iei de o eroare inchipuita, care nu exista, si nu mai vezi imaginea de ansamblu.

Da, nu este la patrat pt. orice valoare...( OK, facem erata..)

Era vorba de ~ 397+ Kgf x 1/s, fara patrat.

Legat de subiectul depasit, nu consider ca vantul in sine accelereaza un avion in directia din care vine vantul, ci il decelereaza.

Pe de alta parte, am amintit insa ca el (vantul) contribuie la portanta.
Daca portanta este precara fara vant, aparatul de zbor intra in stall - caz in care incetineste pe orizontala si accelereaza pe verticala...se pune sonda mai pe romaneste...
Este un caz particular, oarecum similar si cu potrivirea intamplatoare de valori numerice.
Dar potrivirea poate sa faca diferenta !

Edited by loock, 27 December 2015 - 10:12.

loock, on 27 decembrie 2015 - 09:48, said:

Deci consideri ca fratii Wright au mințit cand au pretins ca experimental in urma zborurilor efectuate in vara lui 1904 au constatat ca, citez:
"We find that the greatest speed over the ground is attained in the flights against the stronger breezes.", Wilbur Wright, August 28, 1904

Ai scris asa:

vantul 1 avea 12 ft/s, adica 3,6576 m/s
vantul 2 avea 17 ft/s adica 5,1816 m/s

3,6576² = 13,37803776
5,1816² = 26,84897856
26,8489.../13,3780... = 2,0069(4)

Formula fortei de rezistenta aerodinamica in N este:
F_r= S_T x C_F x ρ x v_r²/2  [N] , unde:
S_T  este sectiunea transversala a suprafetei de franare in m²,
C_F este coeficientul aerodinamic de forma al suprafetei de franare,
ρ este densitatea aerului in kg/m³
v_r este viteza relativa in m/s, cu precizarea ca in formula este la patrat !

La o privire superficiala, cineva ar putea considera ca viteza la patrat, care creste forta exponential, schimba prea mult lucrurile, ca sa mai conteze altceva, si ar ignora poate alte aspecte...
Dar in cazul particular amintit mai sus, avem o diferenta de numai 2X.
Ei bine, mai este si un ρ (ro) in formula, iar densitatea aerului depinde si ea de mai multi factori:
Iar la prima vedere superficiala, ρ = 3,46 x 10^-3p/(273+t) kg/m³ , unde
p este presiunea aerului in Pa, iar T temperatura in C.
Ce ar putea scapa dintr-o privire superficiala este ca presiunea poate sa depinda si ea de anumiti factori, printre care efectul de sol !!!
So, daca efectul de sol creste presiunea de peste 2X, ai explicatia de ce pe un vant mai puternic, care surprize-surprize - ridica fofeaza mai sus - unde scade efectul de sol...., se intampla minunea ca forta de rezistenta scade si creste viteza fofezei...

Edited by loock, 28 December 2015 - 01:41.

Si o completare care face treaba inca si mai simpla:

Ai scris ca viteza fofezei pe vantul 1 era de 33 ft/s, iar pe vantul 2 era de 42 ft/s
33² = 1089
42² = 1764
1764/1089 = 1,6198...deci diferenta este de numai ~ 1,6 X, si mai usor de explicat de o presiune mai mare.

Efectul de sol poate sa si scada rezistenta la inaintare, insa depinde de forma avionului, de forma si configuratia aripilor - mai joase sau plasate mai sus, chiar si de de textura solului !!!, si nu in ultimul rand de viteza...
Probabil ca fofeaza fratilor Wright a zburat in niste conditii particulare, in care efectul a fost resimtit mai mult pe dos fata de cum actioneaza la unele avioane moderne.
Printre altele, acum avioanele au de obicei masa mai mare, si necesita o viteza de decolare mai mare.

Edited by loock, 28 December 2015 - 02:28.

"In one flight of 39 1/4 seconds the average speed over the ground was only 33 ft per second, a velocity only about 3 ft per second greater than that at startup. The wind averaged 12 ft per second. In a flight against a wind averaging 17 ft per second, the average speed over the ground was 42 ft per second, an average relative velocity of 59 ft per second" scrisoare, a lui Wilbur Wright către Octave Chanute, datata 28 August 1904

Nene loock frate cu CyberSapiens, rezistenta la înaintare este proporționala cu pătratul vitezei relative fata de aer nu cu pătratul vitezei avionului fata de pământ sau pătratul vitezei vântului iar aceasta viteza relativa trebuie sa fie constanta și independenta de cea a vântului conform relației Vp = Vr - Vv unde Vr = constant:

La W. Wright cele doua viteze relative corespunzătoare zborurilor menționate de acesta in scrisoare sunt:

Vr1 = 33 fps + 12 fps = 45 fps

Vr2 = 42 fps + 17 fps = 59 fps

Dupa cum vezi: Vr1 diferit de Vr2 ceea ce este greșit. Pentru ca cele doua viteze relative sa fie egale, asa cum dictează fizica, viteza vântului in cazul 2 ar fi trebuit sa fie nu 17 fps ci doar 3 fps adică viteza avionului fata de pământ sa crească odată cu scăderea vitezei vântului și nu invers cum susținea in mod mincinos W. Wright.

45² = 2025
59² = 3841
3481/2025 = 1,71901... X

Eu eram putin adormit aseara, dar am explicat fenomenul.
Intre 1,6 si 1,71 X nu e mare diferenta.
Wilburica era om serios, nu mintea el asa cu nerusinare...

Apropo de critica, de unde pana unde ca trebuie sa fie egale vitezele relative ???
Parca mai devreme insistai ca V_r2 trebuia sa fie mai mica, nu egala...

Sunt doua variante:
1. vantul mai mare crestea portanta si fofeaza se ridica mai mult, scadea efectul de sol si rezistenta la inaintare, de unde o viteza mai mare.
2. se putea si fara sa se ridice, deoarece exista si teoria ca efectul de sol scade drag-ul, dar in anumite conditii, in care in f de viteza, configuratie avion si sol, etc., reduce formarea turbioanelor sub aripa printre altele. Fenomenele astea au in f de avion si sol anumite viteze de prag...

Edited by loock, 28 December 2015 - 10:52.

Quote

Vezi exemplele de aici:
http://www.physicscl...erboat-Problems
Viteza avionului este aceeași, 100 km/h, indiferent ca vântul bate cu 25 km/h din fata, din spate sau din lateral.

[ http://www.physicsclassroom.com/Class/vectors/u3l1f2.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://www.physicsclassroom.com/Class/vectors/u3l1f3.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://www.physicsclassroom.com/Class/vectors/u3l1f4.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by energizer777, 28 December 2015 - 12:55.

Este evidenta substragerea, dar daca Wilbur a scris ca avea viteza de 33 ft/s fata de sol pe vantul 1, si 42 ft/s pe vantul 2, atunci inseamna ca viteza fofezei era:

1) 33 +12 = 45 ft/s viteza relativa fata de aer
2) 42 + 17 = 59 ft/s viteza relativa fata de aer

Parerea mea e ca-ti bati capul degeaba...

Atentie la la calcule.
Viteza relativa fata de sol este suma vectoriala a vitezei relative fata de aer si a vitezei vantului.
Dar, la vant opus, daca se pleaca de la viteza relativa fata de aer, suma vectoriala este de fapt o scadere ! (asa cum se vede de altfel si in schema grafica de mai sus...)
Daca se pleaca de la viteza relativa fata de sol, atunci se ajunge printr-o adunare la cea relativa fata de aer.

Parca suntem la clasa a I-a...

Edited by loock, 28 December 2015 - 13:54.

loock, on 28 decembrie 2015 - 13:35, said:

Si care este opinia ta? Credem aiurelile de cifre pe care ni le toarnă Wilbur Wright sau legea de compunere a vitezelor care zice ca Vr avion fata de aer este constanta ca vector indiferent de direcția și viteza vântului?!

Daca in cazul (1) cifrele date de W. Wright sunt corecte atunci automat legea compunerii vitezelor dictează in situația (2) o viteza a vântului Vv = 3 fps și nu 17 fps pentru ca viteza relativa sa dea tot 45 fps.

Simplu W. Wright nu știa legea de compunere a vitezelor și ca urmare nu a mințit bine in 1904. Situația se schimba in iunie 1908 când in revista franceza L'Aerophile cei doi frați publica un tabel de viteze cuprinzând măsurători (spun ei) ale unor zboruri din mai 1908 și in care Vr este aproximativ constanta indiferent de viteza vântului. In orice caz, la nivelul lui 1908 învățaseră formula Vp = Vr - Vv și o aplicau corect.