Tot ce vedem vreodata este pe noi insine

Abc1000ro, on 01 septembrie 2019 - 23:44, said:

Nu e despre înţelegere ci despre convingerile fiecăruia. În acest sens există două "şcoli ontologice", adică ce exprimă două feluri de cunoaştere a realităţii prin intermediul proprietăţilor ei.

Unii sunt convinşi că realitatea există în sine, independentă de conştiinţă. Alţii, dimpotrivă, că realitatea există doar unde e prezentă conştiinţa. Ambele convingeri sunt susţinute de unele dovezi ştiinţifice.

În cazul de faţă, unde se discută despre realitatea care există prin intermediul conştiinţei, există experimentul mental al "omului aflat în comă". Pentru o astfel de fiinţă vie care nu primeşte impulsuri din lumea exterioară corpului fizic, realitatea obiectivă nu mai există. Aceasta se manifestă doar prin intermediul celei subiective, ce ţine exclusiv de fenomenele mentale.

Un alt experiment mental prin care se susţine realitate subiectivă, este cel în care se elimină treptat proprietăţile fizice ale unei...portocale, de exemplu. Îi eliminăm culoarea (nu o mai privim); îi eliminăm forma (nu o mai pipăim); îi eliminăm mirosul (nu o mirosim); gustul (nu o atingem cu limba), şi, nu o auzim cum ar cădea pe jos (ne astupăm urechile). În acest fel, portocala noastră...dispare, nu mai există pentru noi, deoarece nici un stimul cu privire la ea, nu mai primim.


Unul dintre susţinătorii idealismului, cum se numeşte această şcoală de gândire, a fost filosoful irlandez George Berkeley, care s-a străduit să dovedească faptul că întreaga realitate este exclusiv mentală, adică doar percepută. În acest sens a scris şi lucrarea "Tratat conţinând principiile cunoaşterii umane" (Treatise concerning the principles of human knowledge), în care făcea următorul experiment mental:

"Dacă într-o pădure cade în copac, şi nu e nimeni să-i audă căzătura, acel copac...există ?" "Nu", spunea Berkeley.

Edited by lupini, 24 June 2020 - 13:42.

Rămîne întrebarea...
Dar dacă portocala aia hrănește pe altcineva?
Există ori nu?

Dar dacă nu cade un copac, ci cad toți copacii de pe planetă, dispare oxigenul, ne sufocăm & etc.
Au existat acei copaci sau nu?


Viața bate teoria  

crisstonne, on 24 iunie 2020 - 13:55, said:

Iniţial am vrut să scriu în text, dacă portocala ar fi subiectul experimentului pentru câteva persoane izolate într-o încăpere, fără posibilitatea de comunicare cu exteriorul. Dar, nu am scris ci am lăsat posibilitatea de-a fi întrebat...cei ai întrebat tu.

Astfel, să zicem că sunt 10 oameni într-o încăpere...alături de o portocală pusă pe o maşinuţă cu motor ce se plimbă în încăpere pentru nu i se cunoaşte poziţia exactă în niciun moment. Oamenilor li se spune că portocala ar putea fi luată în orice moment, sau că ar putea fi lăsată. Dacă cei 10 nu mai văd, nu mai pipăie, nu mai gustă, nu mai aud şi nu mai miros portocala, acei oameni nu mai ştiu dacă fructul mai există sau nu. Poate exista, la fel de bine cum...poate să nu existe.

Eliminarea proprietăţilor unui obiect sau unei acţiuni, fac ca acestea să nu mai fie percepute. Una dintre definiţiile existenţei care mie îmi plac, e următoarea: "existenţa survine atunci când fenomenele care o alcătuiesc, sunt percepute".

Şi mai e o cugetare care e pe placul meu. Zice aşa: "Realitatea e acel vis pe care-l are toţi oamenii".

Edited by lupini, 24 June 2020 - 14:24.

Cu pomii/copacii, nimic nimic?!  

"existența survine atunci când fenomenele care o alcătuiesc, sunt percepute"
Cum rămîne cu cel care este în comă?  

lupini, on 24 iunie 2020 - 14:19, said:

Seamana un pic cu o cugetare de-a mea (nu c-as fi cugetat-o eu primul sau ca nu mai exista dar e o productie proprie) - Deosebirea dintre nebuni si normali e ca nebunii nu se pot pune de acord.
Asta ca urmare a unor teorii de genul "Daca nebunii sunt afara si cei sanatosi sunt inchisi in spitale ?" si alte dragalasenii de genul asta (alte vremuri cand cugetam eu d-astea).

crisstonne, on 24 iunie 2020 - 16:53, said:

Cei aflaţi în comă nu percep fenomene. Prin urmare, acolo unde nu se percepe, existenţa...nu există.

crisstonne, on 24 iunie 2020 - 13:55, said:

Percepţia fenomenelor face ca realitatea să survină. Dacă un singur copac cade, şi nu e nimeni să-i perceapă căderea, nu avem garanţia că a existat acea cădere. Însă, cum spune vorba reclamei, "unde-s mulţi puterea creşte", tot aşa, dacă ar cădea copacii de pe toată planeta, atunci probabilitatea de a fi percepuţi, creşte, şi prin urmare, şi posibilitatea existenţei realităţii obiective.

Edited by lupini, 25 June 2020 - 10:33.

Daaa, este o filozofeală subțirică, nu are cum să prindă, are multe lacune.
Am mai multe exemple care pot demonstra că este aiuritoare, dar nu mai continui aici pentru că pierd timpul.
Hai, succes.

Degeaba il invocati pe Abc, nu va intra prea curand pe forum.
Si-a facut gagica si momentan a uitat de solipsism, urmeaza sa se insoare, dar nu-l lasa Arafat cu manele la peste 20 de nuntasi.
Va ma intra probabil dupa primul copil, dupa ce-o sa-i revina solipsismul inapoi la cap.

doxan, on 02 septembrie 2019 - 03:47, said:

De ce teista (...retorica)?