Dacii si Romanii vorbeau o limba asemanatoare?

marcuzzzo, on 16th March 2012, 22:24, said:

Da' in italiana exista totusi cazul ala genitiv, sau dativul sau cum ii ziceti voi, feciorii lu' moshii Caligvla si Traianvs?

Pana cujeti tu hai sa mai atasam niste chestii faine de la fratii iezuiti umblati prin Dacia:
Ioannis Bisselii:
 arianism.jpg   331.5K   36 downloads
Vito Peluzio:
 matasuintha.jpg   66.3K   34 downloads

Boon.. si-amu nu-mi dau seama prea bine, ce popor e crestin arrianic si foloseste cuvantul "suinta" in loc de "sancta" sau de "sveti" sau de "heilige" si lasa piese in cloisonne ca pe Columna Traiana peste tot pe unde merje [inclusiv in gropi la Pietroasa sau in morminte la Turda sau la Apahida] si merje roata-roata din Dacia pana in Spania [da' cum a ajuns in Dacia nu poate nimeni dovedi]? LOL.

EDIT: stai ca mai avem pe stoc, raritati de la un italian si erudit si cinstit  - Domenico Sestini:
 domenico_sestini___daci.jpg   42K   38 downloads
 domenico_sestini___dacii.jpg   52.01K   35 downloads
Signor Sestini fiind doar in trecere prin Transilvania undeva la 1800 dimineata, n-a fost timp sa fie prelucrat despre ce sa-si noteze in jurnalul de calatorie, asa ca l-a dat la tipar fara prea multe rectificari modificari adaugiri eliminari. Din cata putzina italiana inteleg eu, la vremea excursiei lui Sestini prin Ardeal, identitatea de "daci" era bine-mersi cunoscuta si asumata si de tzaranii ardeleni care n-aveau prea multa stiinta de carte - ca si de conlocuitorii lor mai favorizati social dar care, fiind si cultivati si de alta etnie, de regula mentineau "silenzio stampa" a.k.a. "omerta" pe aceasta tema.

Edited by leogoto, 16 March 2012 - 23:12.

Poti reformula in limba romana intelegibila te rog?

marcuzzzo, on 16th March 2012, 20:21, said:

Poi chiar tu arati ca "Astazi se foloseste maiale sa fii mai politicos,caci la noi ca si la voi "porco" este un cuvant peiorativ,chiar cand se vorbeste in legatura cu bucate.", asadar este un imprumut in italiana, de aceea suna straniu si va rusinati de el, va pare "sintetic", cat priveste originea sa chiar daca ar fi un imprumut din latina, si in engleza exista o multime de imprumuturi din latina, imprumuturi savante / pe linie savanta, deci nici vorba de pe vremea lui Traianvn!!!  


ILLE, EL, LUI:

http://en.wiktionary.org/wiki/he

Albanian: ai (sq)
Arabic: هو (ar) (húwa)
Egyptian Arabic: هو (hówwa)
Aramaic:
Syriac: ܗܘ (hū)
Hebrew: הו (hū)

Armenian:  NA

Aromanian: elu
Azeri: o (az) (both male and female)

Bashkir:  UL

Belarusian:  ion

Bengali: (familiar, both male and female) সে (bn) (¶e), (formal, you, he, she) আপনি (bn) (āpni)

Bulgarian: TOI

Burmese: သူ (my) (thu) (colloquially also feminine)
Catalan: ell (ca)
Cherokee: ᏀᎢ (nahi)
Chinese: (formal in all dialects) 他
Cantonese: 他 (ta1) (formal), 佢 (keui5) (vernacular) (both male and female)
Teochew: i1 (伊 9vernacular) (both male and female), 他 (formal)
Hakka: 佢 (both male and female)
Mandarin: 他 (cmn) (tā)
Min Nan: 伊 (i) (both male and female)
Chuvash: (both male and female) вӑл (vӑl)
Cree: wiya (both male and female)
Czech: on (cs) (1)
Danish: han (da)
Dutch: hij (nl), (unemphatic, clitic) ie (nl)
Dyirbal: (no third-person pronoun)
Erzya: сон (son) (both male and female)
Esperanto: li (eo)
Estonian: tema (et), ta (et) (both male and female), too (et)
Ewe: eya (both male and female)
Faroese: hann (fo) m
Fijian: koya (both male and female)
Finnish: hän (fi) (both male and female)
French: il (fr) (1,2)
Old French: il
Georgian: ის (ka) (is) (both male and female)
German: er (de)
Greek: αυτός (el) (avtós) m
Ancient Greek: αὐτός (autos) m
Greenlandic: una (kl)
Guaraní: ahẽ (both male and female)
Hausa: shíi (independent form)
Hawaiian: ia (both male and female)
Hebrew: הוא (he) (hu)
Hindi: (he, she and it) वह (hi) (vah) (read: ve), यह (hi) (yah) (read: ye)
Hopi: pam
Hungarian: ő (hu) (both male and female)
Icelandic: hann (is)
Ido: il, ilu
Indonesian: dia (id) / ia (id) (both male and female)
Interlingua: ille
Inuktitut: ᐅᓇ (iu) (una)
Irish: sé (ga) (conjunctive), é (ga) (disjunctive)
Italian: lui (it), egli (it)
Japanese: 彼 (ja) (かれ, káre), (both male and female) あの人 (ja) (あのひと, ano hito), (あのかた, polite) あの方 (ja) (ano kata), (impolite) その奴 (ja) (そのやつ, sono yatsu), (impolite, person, animal or thing) 奴 (ja) (やつ, yatsu), (impolite) そいつ (ja) (soitsu)
Kashubian: òn
Kazakh: ол (kk) (ol) (both male and female)
Khakas: ол (ol) (both male and female)
Khmer: គាត់ (km) (koat), គេ (km) (kei)
Korean: 그 (ko) (geu), 그이 (ko) (geu-i)
!Kung: ha (both male and female)
Kurdish: ew (both male and female)
Kyrgyz: ал (ky) (al) (both male and female)
Lao: ເຂົາ (lo) (khao) (both male and female)
Latgalian: jis, čys
Latin: is (la), ille (la), hic (la)
Latvian: viņč (lv)
Lithuanian: jis (lt)
Lower Sorbian: wón (dsb)
Macedonian: тој (mk) (toj) m
Malay: (both male and female) dia (ms), (for kings'queens and Muslim prophets) baginda (ms), beliau (ms)
Malayalam: അവന്‍ (avan), അദ്ദേഹം (addeham)
Maltese: hu (mt)
Moksha: сон (son) (both male and female)
Mongolian: (he and she) тэр (mn) (ter)
Northern Sami: son (both male and female)
Norwegian: han (no)
Novial: lo
Ojibwe: wiin (both male and female)
Old Church Slavonic: онъ (onŭ) m
Old English: hē (ang), sē (ang)
Old Irish: é
Persian: او (fa) (u) (both male and female)
Polish: on (pl)
Portuguese: ele (pt)
Quechua: pay (both male and female)
Romanian: dumnealui (ro) (formal), el (ro) (informal)
Romansch: el (rm)
Russian: он (ru) (on)
Scottish Gaelic: e nonemphatic, esan emphatic
Serbo-Croatian:
Cyrillic: о̑н (sh)
Roman: ȏn (sh)
Sicilian: iddu
Sinhalese: එයා (si) (eyā) (informal), ඔහු (si) (ohu) (formal)
Slovak: on (sk)
Slovene: on (sl)
Spanish: él (es)
Swahili: yeye (both male and female)
Swedish: han (sv) c
Tagalog: niya (ng form), kaniya (sa form), siya (unmarked form) (all both male and female)
Tajik: ӯ (tg) (ü) (both male and female)
Taos: ±́w±n±
Tatar: ул (tt) (ul) (both male and female)
Telugu: అతడు (te) (ataDu), అతను (atanu)
Thai: เขา (th) (kăo) (both male and female)
Tok Pisin: em
Tunisian Arabic: هُوَّ (huwwa) m
Tupinambá: a'e (both male and female)
Turkish: o (tr) (both male and female)
Turkmen: ol (tk) (both male and female)
Udmurt: со (so)
Ukrainian: він (uk) (vin)
Upper Sorbian: wón (hsb)
Urdu: وہ (ur) (vah), يہ (ur) (yah)
Uyghur: (both male and female) ئۇ (ug) (u)
Uzbek: u (uz) (both male and female)
Vietnamese: (young man) anh ấy (vi), (older or respected man) ông ấy (vi), (child) nó (vi), (informal or pejorative) hắn (vi), (South) ổng (vi), (South) ảnh (vi)
Volapük: om (vo)
Welsh: ef (cy), fe (cy), fo (cy)
West Frisian: hy, (clitic) er (fy)
!Xóõ: èh, (emphatic) èhʻè, ã`h, (emphatic) ã`hʻã`
Yiddish: ער (yi) (er)
Yoruba: ó, á (both male and female)
Zazaki: o

"THIS land is MAIN = Acest pamant este al meu !!!"

Etymology 1
Proto-Germanic *mīnaz, from Proto-Indo-European *meinos, from *mei (locative form of *me- (“me”)) + *-no- (“adjectival suffix”). Cognate with Old Frisian mīn, Old Saxon mīn (Dutch mijn), Old High German mīn (German mein), Old Norse mínn (Swedish min), Gothic 𐌼𐌴𐌹𐌽𐍃.


"LUI COPAC - COPAC-LUI"

Edited by Endinion, 17 March 2012 - 08:19.

marcuzzzo, on 16th March 2012, 12:29, said:

Iar eu raspund cat se poate de simplu la insinuarea ta:

Nu toate limbile folosesc articolul hotărât, de exemplu acesta lipsește în limbile rusă, latină, japoneză, tamil, etc.

http://ro.wikipedia....ticol_hotărùt

În limba română

Articolul hotărât în limba română se distinge de cel din celelalte limbi romanice prin faptul că se atașează la sfârșitul cuvintelor pe care le determină, poziție în care se numește enclitic. Această caracteristică este comună limbilor din uniunea lingvistică balcanică din care mai fac parte printre altele limbile bulgară, albaneză, macedoneană și în parte limba greacă.

Uniunea lingvistică balcanică

Cu excepția limbii grece articolul hotărât din limbile uniunii lingvistice balcanice se plasează la sfârșitul cuvântului determinat. Astfel de exemplu în limba macedoneană drvo (copac) devine după atașarea articolului hotărât drvoto (copacul), iar în limba bulgară același exemplu devine durvo - durvoto.

În alte limbi

Limba engleză: articolul hotărât este the plasat înaintea cuvântului determinat: the boy (băiatul). Dacă acest cuvânt este în plus determinat de un pronume personal atunci articolul hotărât dispare: my boy (băiatul meu). Etimologic, articolul the provine din þe în engleza mijlocie, care la rândul său derivă din unirea articolelor se (masculin), seo (feminin) și þæt (neutru) din engleza veche.
În limba artificială románico există două tipuri de articol hotărât, cel obișnuit și unul care determină substantivele ce numesc o clasă de obiecte: la puero es bela (copilul este frumos) și il puero es bela (orice copil este frumos, copiii în general sunt frumoși).

Atât în greaca veche cât și în cea modernă articolul hotărât se folosește și pentru substantivele proprii: ὁ Ἰησοῦς (ho Iēsoûs - "Iisusul"). Când substantivul este determinat de un adjectiv, articolul se plasează (opțional) atât înaintea adjectivului cât și înaintea substantivului: ὁ πατὴρ ὁ ἀγαθός (ho patēr ho agathós - "tatăl bunul").

În limbile portugheză, italiană, germană și catalană se folosește în anumite situații (de exemplu în vorbirea familiară) articolul hotărât împreună cu substantivele proprii.

Limbile scandinave au dezvoltat aceeași particularitate ca în limba română de a plasa articolul hotărât la sfârșitul substantivului.