Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă
Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale. www.neurohope.ro |
Proiect de lege - credit in valuta
Last Updated: Dec 05 2014 02:32, Started by
SuPY
, Nov 18 2013 18:32
·
0
#91
Posted 24 September 2014 - 19:34
In discutie este plx 345
Inregistrarea sedintei de ieri 23.09 : De la min 57 --- pana la 2h si 15min http://www.cdep.ro/c...2&cam=2&an=2014 Din cate am inteles PLX 337 cred ca este ,,contopit,, cu 345... |
#92
Posted 24 September 2014 - 19:38
#93
Posted 24 September 2014 - 19:50
PL 345 are un text, PL 337 alt text. Nu pot fi.. „contopite„...... Dacă ascultați cu atenție, spun clar ca 337 se amana pana la „paștele cailor„. Sper sa fiu eu surd...
|
#94
Posted 24 September 2014 - 19:56
#95
Posted 24 September 2014 - 22:08
Nu am avut rabdare sa o vad toata, doar pe segvente.Nu ma prea pricep la interpretarea discutiilor , dar : de 337 eu nu am auzit nimic .Cu 345 ( proiectul cu schimbul monedei la cursul actual) sunt cam toti de acord , dar sunt mai multe amendamente , cu anumite conditii....,Cu toate ca nu se discuta despre rambursarea la cursul initial, se discuta despre intratea in faliment a banciilor daca se schimba moneda la cursul initial , care aduce nu stiu ce gaura in buget....
Eu Inca sper ca poate fi o electorala!! 345 este facut de catre pesedisti, poate inspirati dupa 337...care da bine !! . |
#96
Posted 29 September 2014 - 18:05
#97
Posted 29 September 2014 - 18:18
#98
Posted 29 September 2014 - 20:14
la mine merge...
http://www.bursa.ro/...col=248737.html Piperea: "Raiffeisen acceptă conversia unor credite în franci elveţieni la cursul din momentul acordării" Raiffeisen Bank este de acord cu conversia în lei a creditelor luate în franci elveţieni (CHF), în cazul celor 250 de dosare aflate pe rolul Instanţei, în care clienţii au acţionat banca în judecată, ne-a spus avocatul Gheorghe Piperea, care-i reprezintă pe împrumutaţi. Potrivit domniei sale, Raiffeisen Bank a acceptat ca transformarea creditelor din CHF, în lei, să se facă la cursul din momentul acordării lor, la dobânda actuală a băncii. Această ar putea fi negociată, susţine domnul Piperea. Avocatul reprezintă aproape 2.500 de clienţi ai băncilor, cu credite în franci elveţieni, care şi-au dat băncile în judecată, solicitând conversia în lei a împrumuturilor acordate în CHF. Printre băncile acţionate în judecată se numără Raiffeisen Bank, Volksbank, Bancpost, Credit Europe Bank, Piraeus Bank, Millennium Bank, dar totalul lor se ridică la unsprezece. (E.O.) Ambiguitatea iniţiativei legislative a deputatului PSD Ana Birchall, pentru trecerea, din valută, în lei, a creditelor acordate de bănci, îi permite, după cum vrea, să fie de acord, ori să se contrazică cu oricine ridică obiecţii, astfel că ajunge, chiar, să se şi autocontrazică, deşi subiectul este echivalent cu funia din casa spînzuratului, căci sistemul nostru bancar tocmai a suportat o corecţie severă, în vara aceasta, cînd Banca Naţională a României a obligat băncile, să-şi scoată creditele neperformante din bilanţuri, ca să nu-şi plătească dividende adevărate, pe profituri false. Ambiguitatea Anei Birchall se manifestă într-un context confuz, cînd iniţiativa ei legislativă se desfăşoară în paralel cu altele două din Parlament (mai întîrziate, în procesul legislativ) - una, declanşată de UDMR, care prevede că împrumuturile în franci elveţieni ar putea fi refinanţate în lei, la cursul valutar de la momentul istoric al contractului (sau ar putea fi rambursate anticipat) şi alta care vizează amânarea cu trei ani a procedurii de executare silită a persoanelor fizice cu împrumuturi în franci elveţieni; însă, în aceeaşi problemă, mai există şi o Directivă europeană care prevede posibilitatea conversiei creditelor dintr-o valută, în moneda naţională, la cursul din ziua conversiei. Concomitent, o instanţă din Galaţi a dispus, la începutul lunii septembrie, transformarea în lei, a unui credit acordat în franci, de Volksbank, la cursul din 2007 (plus 10%), cînd a fost acordat creditul (cursul era la jumătate faţă de cel de acum); iar avocatul Gheorghe Piperea ne anunţă că Raiffeisen Bank a acceptat transformarea creditelor din CHF, în lei, la cursul din momentul acordării lor, în 250 de dosare aflate pe rolul instanţei de judecată. Subiectul concentrează interesul bancherilor şi al celor care s-au împrumutat (şi care nu-s puţini, aproximînd o masă de 50 de mii de cazuri, atît persoane fizice, cît şi societăţi comerciale), dar pentru că ambele părţi implicate în contractele de credit gîfîe din cauza contextului sever al crizei, deloc favorabil băncilor şi societăţilor comerciale, procedura conversiei creditelor a devenit preocupantă şi pentru Banca Naţională, deşi Guvernul PSD, focalizat pe apropiata campanie pentru alegerile prezidenţiale, pare să nu-i fi sesizat decît latura electorală a problemei, dar nu şi aspectul său exploziv, de dinamită aşezată la baza stîlpilor care ne susţin economia (aşa bleagă cum e ea). De altfel, Guvernul a avizat favorabil proiectul Anei Birchall, în forma sa vagă, în care deputatul prevede conversia creditelor în valută, la cerere, în altă valută, "fără costuri suplimentare", la cursul din data conversiei, ceea ce a provocat, firesc, reacţia bancherilor, care i-au cerut să precizeze sintagma "fără costuri suplimentare", pentru că s-ar putea înţelege că, la creditele convertite în lei, ar cere să se aplice dobînzile stabilite pentru valute (unele diferenţe ale ratelor de rambursare ar coborî la jumătate), ceea ce ar pune sistemul nostru bancar în pericol de colaps, ridicînd nivelul creditelor neperformante, prin lege. Deşi Bancherii şi deputata se ameninţă reciproc cu solicitarea către Uniunea Europeană să declanşeze un "infringement" în subiect, este posibil ca, totuşi, proiectul Anei Birchall să fie, de fapt, o acţiune a bancherilor (el corespunde unei propuneri făcute de Patronatul Băncilor), în doi paşi: întîi, o aparentă satisfacţie acordată clienţilor, prăjiţi, pînă acum, la dublarea cursului francului elveţian, pentru ca, apoi, după normalizarea înţelesului sintagmei "fără costuri suplimentare", să-i prăjească, dublîndu-le dobînzile (un "frigement", în varianta locală). Ana Birchall dă din colţ, în colţ, acceptînd că proiectul este perfectibil (deşi este într-o fază legislativă avansată), dar menţionînd şi că ar trebui să ia în calcul jurisprudenţa din domeniu, făcînd aluzie la decizia Instanţei din Galaţi (adică, eventualitatea transformării creditului în lei, la cursul valutar din data acordării creditului, iar nu din data conversiei - de la dublu, la simplu). În mod surprinzător, operaţiunea de convertire în lei, la cursul iniţial al contractului de creditare, pare să pună pe butuci patru bănci, după cum a afirmat Nicolae Cinteză, şeful supravegherii din BNR, ceea ce ar solicita completarea Fondului de Garantare cu bani de la Buget - echivalentul unei operaţiuni de bail-out de vreo 3 miliarde de lei, operaţiune care nu i-a trecut, vreodată, prin cap, ministrului Finanţelor Ioana Petrescu, procupată să ţină secret modul cum va face rost de cei 5 miliarde de lei, necesari ca să poată diminua CAS-ul. După cum se vorbeşte, există bănci cu o proporţie de 35% a creditelor neperformante, în total credite acordate, deşi media de 22% (pe total sistem bancar) a scăzut, în vară, în urma măsurilor BNR, la 17% (ceea ce continuă să fie cam de trei ori şi ceva mai ridicată, decît în ţările similare, Polonia şi Cehia). Riscurile pe care le prezintă sistemul nostru bancar sînt din ce în ce mai solide, pe măsură ce băncile-mamă, din străinătate, ale celor care operează aici, îşi retrag progresiv banii de pe piaţa noastră - 9 miliarde de euro, în şase ani; de la expunerea pe România de 22 de miliarde, în 2008, la 13 miliarde, acum - şi îi înlocuiesc cu depozite atrase local, îngreunînd supravegherea. Este, poate, motivul nemărturisit al Guvernatorului Mugur Isărescu, să susţină că este bine să îşi delege rolul de supraveghetor, către Uniunea Bancară Europeană; pentru că, astfel, face pasul de la bail-out, care a fost adus în discuţie, în această ocazie, la bail-in, de care nu s-a discutat, dar a cărui Directivă europeană intră în vigoare la 1 ianuarie 2015. Adică, nu doar să verşi băncilor străine bani de la buget, ci să şi confişti depozitele româneşti în favoarea băncilor străine. De ce ne-ar mai interesa cine să fie ales preşedinte la Cotroceni? Vi se pare că ăsta chiar este un subiect de interes?! |
#99
Posted 29 September 2014 - 21:03
@mikipcn: Acum merge link-ul. Pune intr-un quote ce ai luat de pe acea pagina web, ca nu se mai intelege nimic. Nu-mi dau seama exact care anume este textul scris de tine.
|
#101
Posted 30 September 2014 - 11:00
Articolul este o propaganda pro-banci, o manipulare. Sunt disperati dupa profit. Vreau sa vad dezastrul din sistemul bancar din Ungaria dupa ce s-a dat legea acolo! Nu exista! Articolul nici macar nu este semnat de autor. Am gasit niste comentarii bune:
Quote .1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2 ) (mesaj trimis de hahahaha , in data de 29.09.2014, ora 12:32) Nu platesti tu pt alti si doar bancile revin la contractul intial cu graficul initial cu care ne a ademenit. Iar daca scadea francul crestea libor ul si bancile tot nu pierd. Aaa crescut francul si a scazut liborul la 0.1 e ok dar difereta de curs cu cea la libir e mare. Deci tu nu platesti nimic si nici bancile nu pierd deoarece revin la contractul si graficul pe care lau semnat ambele parti. Termina cu propaganda Quote 2.4. Dobanda marita! (răspuns la opinia nr. 2 ) (mesaj trimis de druje , in data de 29.09.2014, ora 16:53) Bancile nu au cum sa piarda,daca scadea CHF crestea Liborul plus ca mareau dobanda. Mie dupa ce ca crescut CHF-ul mi-au marit si dobanda cu 2,5%,motivand criza financiara!!!Pai numai la banci e criza la mine NU???Niste HOTI si BANDITI in frunte cu iSARESCU,vASILESCU,gHETEA ,ETC Daca articolul face referire la proiectul legislativ pe care-l discutam noi, ei bine el nu se limiteaza doar la franci elvetieni (cum se spune in articol), ci la orice valuta! |
#102
Posted 07 October 2014 - 16:18
Ce se mai stie de proiectul de lege 337? Pana cand a fost amanat avizul comisiei de buget? Sau care este procedura? Oricum in cazul meu si cu dobanda la lei de la data acordarii rata este mai mica decat in prezent.
|
#103
Posted 07 October 2014 - 20:11
337 are un aviz negativ
http://www.cdep.ro/p...oiect?idp=14252 Membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au hotărât, cu majoritate de voturi (1 vot împotrivă), avizarea negativă a iniţiativei legislative. |
#104
Posted 07 October 2014 - 23:15
mikipcn, on 07 octombrie 2014 - 20:11, said:
337 are un aviz negativ http://www.cdep.ro/p...oiect?idp=14252 Membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au hotărât, cu majoritate de voturi (1 vot împotrivă), avizarea negativă a iniţiativei legislative. |
#105
Posted 08 October 2014 - 14:35
|
#106
Posted 08 October 2014 - 15:33
accidentatul, on 08 octombrie 2014 - 14:35, said:
Vezi ca este un .pdf acolo.. aviz nevagtiv, UN singur vot pentru... Bun, in cazul asta? Poate fi adoptata si cu aviz negativ? Am gasit niste informatii aici: http://www.cdep.ro/p...?den=introcd1-i . Eu inteleg de aici ca proiectul legislativ ramane sa fie dezbatut si in plen. Asadar, probabil, Biroul Permanent sau plenul are ultimul cuvant de spus, nu o comisie parlamentara. |
#107
Posted 14 November 2014 - 14:34
#108
Posted 14 November 2014 - 19:05
Exista se pare o clauza contractuala privitoare la modificarea cursului valutar ron/chf, in acest caz.
|
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users