Dezastru în Bucureºti la un cutremur mare

Pe bulevardul Carol I, avem patru imobile (la numerele 47, 51, 63, 78). Imobile încadrate în clasa I de risc seismic, care prezintã pericol public, cu risc ridicat de prãbușire la cutremurul de proiectare corespunzãtor stãrii limitã ultime. Sunt 190 la numãr pe lista aceasta. Altele 183 sunt încadrate în aceeaºi clasã de risc seismic, dar nu pericol public, ci “cu risc ridicat de prãbuºire”.

Acest cutremur ”de proiectare” este cel din calculul teoretic de rezistenþã, pentru “starea limitã ultimã” de rezistenþã a imobilului. Este vorba, pe bulevardul Carol I, despre clãdiri ridicate între cele douã rãzboaie, între anii 1929 ºi 1939.
Despre imobilul de la numãrul 47 am scris încã din primãvara anului 2009. Este situat pe dreapta, cum vii dinspre intersecþia cu Calea Moºilor spre Piaþa Rosetti. La un seism puternic (Doamne fereºte!), mã voi strãdui sã fiu pe Carol I, sã consemnez. La fel ºi pentru ce urmeazã.

Pe bulevardul Gheorghe Magheru, la numerele 12-14, 20 ºi 27, sunt încã trei imobile aflate în aceeaºi stare criticã. Sã le luãm pe rând, cu harta Capitalei in faþã:

• imobilul de la numãrul 12-14 este la intersecþia dintre str. Pictor Arthur Verona ºi Magheru. Dacã încãlzeºte pe cineva, aici ar fi Biroul Notarial Mateescu Daniela, dacã acesta încã nu s-a mutat între timp într-o clãdire mai sigurã;
• clãdirea de la numãrul 20 este între intersecþiile cu Arthur Verona ºi str. Jules Michelet, spre Piaþa Romanã, penultima clãdire înainte de imobilul de colþ, figurat pe hartã cu roºu. Este vorba despre clãdirea în care se aflã la parter Teatrul Notarra;
• clãdirea din Magheru 27 este vizavi de staþia de metrou de la Piaþa Romanã, gura de metrou de la KFC. Ca sã fie clar, clãdirea are la nivelele inferioare Teatrul Ion Creangã.
Pe bulevardul Nicolae Bãlcescu, la numerele 7, 30 și 32-34, avem alte imobile pericol public.
Revenim pe aceleași bulevarde mari la alte categorii de imobile cu risc seismic mai mic, ceea ce nu înseamnã cã Bucureștiul nu este plin de astfel de clãdiri.
Imobile încadrate în clasa a doua de risc seismic – sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradãri structurale majore, dar pierderea stabilitãþii este puþin probabilã – sunt 301 imobile în tot Bucureºtiul:
• Carol I 48 (fost Republicii 58)
• Magheru 2-4, 7, 32-36
• Bãlcescu 205, 206

Pentru interesaþi, chestia asta cu “pierderea stabilitãþii este puþin probabilã” înseamnã lingvistic cã totuºi e probabil, adicã imobilul poate sã facã boac. Boac, nu Boc.

Dincolo de acest lucru, a avea o astfel de clãdire dupã un seism major, cu “degradãri structurale majore”, înseamnã, ca ºi în cazul clãdirilor din clasa I de risc seismic, un teren þintã imobiliarã.

Aceasta înseamnã cã proprietarii din acest imobil, dupã cutremur, vor primi niºte sume modice de rãscumpãrare a spaþiilor deþinute (în comparaþie cu valoarea de acum, dinainte de degradarea clãdirii), apoi vor fi evacuaþi frumuºel, clãdirea datã jos ºi în loc va fi construit un building de “n” etaje.
(73 de imobile sunt în clasa a III-a de risc seismic, iar în clasa a IV-a încã ºase)

La fel, revenind, stau imobiliar lucrurile ºi pentru urmãtoarele imobile din nebuloasa categorie care sunã aºa: imobile “încadrate în categorii de urgenþe, neîncadrate în clasa de risc seismic corespunzãtoare”.

M-am interesat ce este cu aceste clãdiri “neîncadrate etc….”. Primãria Generalã scrie observaþia cã “asociaþiile de proprietari se pot adresa expertului tehnic elaborator al expertizei tehnice sau a unui alt expert tehnic atestat pentru rezistenþã ºi stabilitate de Ministerul Dezvoltãrii“.

Aceasta este ºmecheria administratorilor de bloc versaþi din Bucureºti. Dar proºti, pentru cã omoarã indirect, cu versarea lor, oameni. Ei au cunoºtinþã cã în bloc locatarii au fãcut modificãri structurale, în primul rând eliminând din pereþii de rezistenþã de la ei din locuinþe.

O expertizã oficialã nu existã. De aceea se dã link la experþii autorizaþi de MDRT: ca proprietarii sã facã aceastã expertizã. De aceea clãdirile nu sunt încadrate în clase de risc seismic, ceea ce nu înseamnã cã ele nu sunt candidate la prãbuºire.

Aceste imobile sunt, dupã  o expertizã tehnicã, încadrabile în oricare dintre clasele de risc seismic. (Asemeni lor sunt ºi altele, considerate acum fãrã risc seismic, în care într-un mod asemãnãtor au fost înlãturaþi pereþi de rezistenþã ºi porþiuni de diafragmã ºi care pot suferi la cutremure degradãri structurale).

Sã urmãrim acum lista uriaºã de imobile neîncadrate într-o clasã de risc seismic. Eu cred cã aici este marele pericol. Dacã vor cãdea numai imobilele din clasele de risc seismic “fruntaºe” încã va fi bine. Dar ce ne facem dacã alte multe imobile din lista “neîncadratelor” se vor fi dovedit dupã seism ca a fi fost pericol public?
Concret, lista începe cu 28 de imobile de pe strada 22 Iunie. Pe Academiei mai sunt trei. Pe Armeneascã va fi jale, aºa cum am arãtat aici. Aceºti oameni sunt pur ºi simplu inconºtienþi. Vreo opt imobile de pe Basarabia sunt astfel de construcþii dubioase seismic. 13 sunt pe Berzei. Pe CA Rosetti sunt încã cinci. Pe Calea Cãlãraºilor sunt 16. 15 sunt pe Carol I. 18 sunt pe strada Colþei. 19 pe bulevardul Dacia. Cinci pe Dimitrie Cantemir. ªase pe Doamnei. Cinci pe Dorobanþilor. 12 pe Ferdinand I. 12 pe Calea Ferentari.

Feroviarilor, Francezã, Frumoasã, Gabroveni, Giuleºti, Cobãlcescu, Griviþei, Guttemberg, 11 pe Hristo Botev, 7 pe Brãtianu, Ion Mihalache, 9 pe Lascãr Catargiu, 12 pe Lipscani, Eminescu, Kogãlniceanu, 32 pe Moºilor, 16 pe Pache Protopopescu, ia daþi cãutare… Sunt 1631 de imobile…
Dacã 30% dintre aceste clãdiri cad, este jale cu “J” mare de la janjanea. Vom vorbi ulterior despre cutremurul din 1977 ca despre micul cutremur mare, ca despre o dulce poezie. Pentru cã vor muri foarte mulți oameni. Pentru cã efectiv nu vãd cum va face acest incompetent, Sorin Oprescu, sã consolideze atâtea clãdiri, când pânã acum nu a fãcut absolut nimic.

Am lãsat la urmã aspectul non-umanitar: dacã existã o mare frumuseþe în acest oraº, Bucureºti, una pe care nu o cunoaºtem prea bine, sunt clãdirile stil interbelice sau chiar mai vechi. Ele nici nu se vãd bine, pentru cã nu sunt renovate ºi frumuseþea lor doar poate fi bãnuitã sub tencuiala cãzutã. Multe dintre acestea au risc seismic. La un cutremur vor cãdea, iar samsarii imobiliari vor tresãlta de fericire. Vom avea un oraº ºi mai mineral decât acum ºi mult mai urât.

Eu nu inteleg de ce statul trebuie sa le reabiliteze? Ori suntem proprietari ori nu mai suntem... A, esti proprietar? Fa-ti asigurare, vb cu asociatia de proprietari si ranfortati-va cladirea. A, costa? Ce chestie... Vinde apartamentul unui alt fraier si muta-te in ceva mai sigur, dar nu ne forta pe toti sa iti platim tie ranforsarea cosmeliei. Pe banii mei si ai altora care nu beneficiem cu nimic din treaba asta.

Un cutremur cu distrugeri masive ar fi revigorant pt. industria construcţiilor.

Tu chiar nu gandesti cand vorbesti. Am ajuns sa ne dorim cataclisme cu morti ca sa ne repornim bisnita? Chiar nu mai sunt romanii buni de ceva mai mult? E, clar, necesitam o bomba atomica in cap. As fi vrut sa-l iau ca pe un pamflet dar nu pot. Este prea stupid sa te iei singur peste picior.
P.S. N-o sa fie spanzurat nici un proiectant nicaieri. Antiseismic se proiecteaza conform lui P100 pana la ce magnitudine? E? Ciuciu, bisnitarii nu stie. In schimb or sa moara bisnitarii de foame ca n-or sa mai poata lua comision pe debaralele lui Ceasca.
Cutremurul chiar este ultimul lucru de dorit. Avem constructii de la care nu trebuie decat sa luam uzufructul. Daca le darama cutremurul ca sa mai luam uzufruct trebuie sa contruim altele. CU BANI!