Dacii si Romanii vorbeau limbi asemanatoare? partea a 2 a

Nu-i nici nufar, nici floare de colt, ci soarele

In dreapta [semi]luna si sus steaua

Asta depinde și din ce secol e stema aceea, că Moldova nu a atut întotdeauna Soarele în opoziție cu Luna, la început a fost o floare.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Seal_of_Stephen_III_of_Moldavia.svg/800px-Seal_of_Stephen_III_of_Moldavia.svg.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/COA_of_Stephen_III_of_Moldavia.svg/800px-COA_of_Stephen_III_of_Moldavia.svg.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Morosanul, 11 March 2024 - 12:37.

Logic ar fi ca daca videm intr-o parte luna pi ailalta ar trebui sa fie soarili. Moneda o fi fost batuta la Vaslui...

PS
Is moldovean si ma mandresc cu asta!

Edited by tflorin40, 11 March 2024 - 21:29.

Ar trebui... pentru că ne-am obișnuit noi.

P.S. Îs maramureșan, și sunt mândră că unele din lucrurile cu care vă mândriți au originea în Maramureș.

Sah mat.

Mount_Yerrmom, on 11 martie 2024 - 00:36, said:

Noi nu dezbatem ce e între coarne, ci ce e lângă obrazul drept (dreapta bourului)

Morosanul, on 11 martie 2024 - 00:34, said:

I stand corrected. Era la modă water-lily in heraldica medievală.
Poate îmi găsești totuși și legătura dintre floarea-de-colț (fam. Asteraceae) și water-lily (Nymphaeaceae) că eu, după poloneză, nu știu acum nici engleză și sigur nici latină
Știi cumva și ce sunt bulbii ăia verzi de lângă nufărul din stema Krînteatei: hamei sau bulbi de nufăr: https://upload.wikim...ntyata_flag.png ?
O stemă ca: https://commons.wiki..., de găsit la suedezi, spune cumva că bovinele indo-europene aspirau unanim la iluminare (sau măcar pajiști însorite), indiferent de locațiile în care s-au "așezat"?
Poate stema asta bavareză face legătura cu corbii din Valahia și cu gaițele din Galiția. La fel, prin floarea cu petale albe chiar cu însuși vestitorul primăverii (*glaucellus): https://commons.wiki...at_franking.png Așa pentru contrast sau pură alba-neagra.
Finally, ptiu engleză , cea de aici sigur nu e nufăr, ci mușețel (adică tot din fam. Asteraceae): https://commons.wiki...pen_at_lans.png

intrv, on 08 martie 2024 - 14:16, said:

ipoteza ca autorul sau autorii unei asemenea opere de arta ar fi fost analfabeti este fara doar si poate pe cat de inedita, pe atat de brava.
pentru referinta, in prezent, realizarea replicii aduse si amplasate la Bucuresti s-a facut in maniera contemporana dupa cum reiese dintr-un mic material documentar online
https://www.youtube....rts/vuRSvaMvpUQ
ceea ce in ce mod tehnic s-a realizat originalul, si de catre cine, literatura de specialitate nu am stiinta ca ar fi scris pe undeva dar sigur ca daca poate ca a scris, ar fi o lectura deosebit de instructiva.
de altfel se poate dezvolta in mod interesant discutia in sensul ca, totusi despre care popoare antice mai din vechime sau si din epoci mai recente atesta izvoare scrise cunoscute ca respectivele popoare nu ar fi cunoscut si folosit absolut deloc, sub nici o forma, comunicarea scrisa.

Morosanul, on 11 martie 2024 - 12:36, said:

Spuneam în comentariu anterior că e clar că soarele e totdeauna deasupra în pofida oricărei critici moderne a tradițiilor. Indiferent de stemă și de perioadă, între și peste coarne, tot sus trebuie să fie că nu era modă heliocentrismul pe atunci să pui carul înaintea...
Rămâne de analizat corpul din dreapta jos pe care în mod greșit îl vedem ca semilună. Nu vedem că bourul are semilune și în cap.
E de fapt ori un corn (duplicat al elementului de pe cap stânga sus) ori o banală bucată de covrig(!).
Floarea, ca fiind ba de o familie, ba de alta, pot să înțeleg, dar ca să atribui obiectul de la botul cornutei tot cerului, făcând din stemă o veritabilă hartă cerească, dar cu bouri și flori, e foarte flower power, dar și mai cuminte este un univers terestru cu corn și lapte, cu vegetație și faună, peste care strălucește soarele.
Nu vreau să reduc din importanța astrului nocturn pentru pământeni și să fac stema doar solară și apolinică, deci deloc dionisiacă, dar imaginea e neechivocă: semiluna arată leit unuia dintre coarne, iar coarnele arată fix ca niște semilune. O concluzie se impune pentru a nu mai rătăci printre nori. E cea enunțată mai sus: animal, floare, corn (muzical dacă-ți sună mai plăcut, dar pentru cine gândește cu pântecele -aluat copt ori corn cu care bea vinul sau apa, dacă e moderat), în fine soare.

intrv, on 21 martie 2024 - 02:34, said:

in mod empiric se constata insa ca asertiunea nu se potriveste cu situatiile anterioare erei asa-zis moderne
https://en.wikipedia.../Nebra_sky_disc
revenind insa ontopic la aspecte de natura lexicala, sau fonetica mai bine-zis, o alta chestie care din precaritatea eruditiei personal nu am vazut sa fi fost pe undeva demitizata sau elucidata in massmedia, mai exact sonoritatea asemanatoare dintre https://dexonline.ro/definitie/*uica si https://www.etymonli...ymonline_v_4867 care se presupune ca derivand din https://www.etymonli...monline_v_53078 ceea ce, parafrazand corifeii, dar, sa fie doar sonoritatea sau si semantismul si atuncea care-i treaba

zz_dop, on 21 martie 2024 - 14:41, said:

-uică și *weik on topic, desigur, dar vorbeau romanii așa? Cicero și cumva sătenii?
În altă ordine de idei, dacă demitizează careva că muică vine din m + acel IE, iar țuică din t + acel IE, rezultă cumva că țuica îi e românului ca un tată așa cum muica îi e mamă?
Luică din acea listă e din bg люлка care e din люле́я (ljuléja, “to swing, to rock”) +‎ -ка (-ka) De unde reiese că bulgarii traci mai mult au păstrat pe *weik decât ceilalți indo-europeni care s-au romanizat
Ideea că *weik- care e strămoș de "week, weak, witch" dar și de "vicar, victory, convict" poate fi sursă și de puici, nevăstuici, e ... îndrăzneață.
Puică nu e p + uică, ci pui + că. Care *că nu cumva să fie ca "slavicul -ko (neutrel si hipocoristice), -ka (feminine), că tare arată așa: Danko, Zlatko, Ivanka, Stancu, An'ka Anușka, Lizka, Kat'ka, Sashka, Andreika, (An)Toshka, Vanka, Vovka, Pet'ka, doică, maică, taică, tat'ka, mat'ka, șipcă vinko (vinulețul), očko (ochișorul), prędko (adv. pt repede). Multe -ko având sigur și reflexe germanice ca în neeerlandezul -ke: Marijke, Anneke, Hanneke(de la Ioana, Johanna), Werneke sau -kje: koninkje -regățelul or -ka prin ungară(Ildiko), finlandeză etc.
Unele sufixări sunt multiple. De pildă frigăruică poate fi întâi frigărui(e). Țevuică poate fi întâi a țevui.
Intre altele, interesant discul și faptul că țăranii se foloseau de Pleiade și de alte stele pentru semănat/recoltat.

https://www.diacroni...ails/B19/pdf/06
pagini 227- 230

https://postimg.cc/zb3FnPC2
https://postimg.cc/68nWQ9FY

Morosanul, on 26 septembrie 2023 - 17:22, said:

"savanții" spun că originalul a fost: lăcui. De aici ...maghiara.

Mount_Yerrmom, on 30 septembrie 2023 - 20:35, said:

A'ci la "sufixele românești de origine MAGHIARA": https://www.diacroni...ails/B19/pdf/10
ai "a trebălui". Deci, rămâne cum am stabilit că treaba e ...slavică.
https://postimg.cc/0M6zDxqz

sau dacoslavica sau dacii erau slavi, ma rog

Treaba [sic!] matale daca crezi asemenea nazbatii

Mount_Yerrmom, on 23 martie 2024 - 11:24, said:

Cum adaugi captura în comentariu? Eu nu am putut si a ...trebuit să le urc pe site-uri.

intrv, on 23 martie 2024 - 09:45, said:

"romanii" este poate un concept prea vag pentru contextul foarte specific al intrebarii. in fond, nu e deloc sigur daca Marcus Tullius Cicero, politician, demnitar, literat si ganditor din Roma, ii considera "romani" in vreun sens chiar si pe locuitorii din mediul rural imediat adiacent Romei. insa din aceeasi gama de sonoritati bizare, in zona antonimica diminutivului respectiv, iaca se gaseste in limba romana spre exemplu sufixul -ur(e)/-ura - https://dexonline.ro/definitie/*ure samd - care se poate examina daca nu cumva prezinta acelasi fonetism asemanator si eventual mai mult decat doar fonetism cu https://www.etymonli...m/search?q=very / https://www.etymonli...m/word/*were-o- etcetera.

intrv, on 23 martie 2024 - 09:45, said:

s-or fi folosit si taranii, desi un astro-calendar portabil este, prin prisma dimensiunilor si functionalitatii sale, mai degraba un dispozitiv specific unor activitati caracterizate prin mobilitate foarte ampla si planificare anticipata de precizie, fiindca astfel de activitati vor fi existat si in acea epoca.

zz_dop, on 23 martie 2024 - 14:17, said:

Colectionarea de cuvinte care se termină în -ure ocultează faptul deja amintit în comentariu anterior că acele cuvinte au proveniente diferite. Nu sunt pe un calapod rădăcină+ure. De pildă arbure urmează o regulă fonetică veche care face pe o în u. Nu mai are treabă cu -ure.
Viezurele fuge și el din acea listă dacă e comun cu alb.vjedhullë, ca și sâmburul Alb: sumbull/thumbull
Un ex ar fi tambur care ar putea deveni si el cuvânt valid ca tambure. Din francezul tambour care a "indoeuropenizat" un cuvânt provenit din arabă/persană.
In fine, lista de cuvinte *were-o este una de cuvinte care au acea rădăcină, adică încep toate așa. Numai că cele din DEX nu au o astfel de rădăcină (ură*, ure*), ci au "terminație".
Vreau să spun și de data asta că la *ură ca și la *uică se ajunge (nu se pleacă) din direcții diferite.

intrv, on 24 martie 2024 - 15:50, said:

aparent teoria lingvistica distinge insa intre radacina si radical - https://ro.wikipedia...(lingvisticĂ„?) si construieste si diferite epistemologii si  doctrine in privinta asta. ar mai fi de precizat ca nu am folosit anterior termenul de "radacina" ci m-am referit la ceea ce ar parea sa fie un fel de soi de sufix, un element de constructie morfologica cu forma variabila - "ur[e]" / "ura" - relativ frecvent  intalnit in setul de cuvinte cu "etimologie necunoscuta" din limba romana. exempli gratia, "turture" - https://dexonline.ro...59025/definitii - care in DEX, negura totala, dar nu cumva oare seamana fonetic si estetic oarecum cu https://en.wikipedia.org/wiki/Thyrsus plus respectiva terminatie situatie in care indeosebi fiindca din moment ce apare in Iliada lui Homer iar totodata https://dexonline.ro...

intrv, on 24 martie 2024 - 15:50, said:

pe de o parte asterixul ala * denota imprejurarea ca * marcheaza o aproximatie, o reconstructie fonetica aproximativa, cu marja de variabilitate fiindca dupa multe secole si milenii si epoci de absenta a documentelor scrise ori vorbite, e mai complicata treaba. iar pe de alta parte, e complicat chiar in prezent si in romana sa transcrii sunetul "w" fara sa folosesti litera "w" in mod invariabil si cu precizie exacta, fiindca intr-un fel s-ar transcrie "w" din engleza si in alt fel "w" din germana etcetera.

Edited by zz_dop, 25 March 2024 - 14:17.