Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Info Coronavirus/Vaccinare vs Fake News

Asociație de Proprietari car...

La multi ani de Sfantul Nicolae&#...

Windows 8.1 Error Code: 0x800
 Recomandare router wifi

Clapeta soc L200 ?

Caut o aplicatie android / windows

Adobe Acrobat Reader RdrCEF consu...
 Problema soft htc u ultra

Ori nu stie sa numere, ori nu sti...

Austria - confiscarea masinii pen...

Licenta Windows 10
 TRUMP: Un vis american -2017

Ozempic

Sectii ale politiei chineze in Ro...

Viteza net Wifi de 5 ori mai mica...
 

Izolatie cu spuma Poliuretanica

- - - - -
  • Please log in to reply
204 replies to this topic

#91
voncristian

voncristian

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1
  • Înscris: 22.12.2013
Din cele citite pana acum aici dar si din alte surse deduc ca aceasta spuma poliuretanica rigida pare ca este un material bun termoizolant insa nu miraculos si nici ieftin si cu siguranta in anumite cazuri nu este singura sau cea mai buna solutie , este o alternativa cu avantaje si dezavataje. Trebuie cantarit bine inainte de a aplica o solutie sau alta, trebuie cautata informatie credibila si verificabila, nu poezii si vorbe gen "hai sa spunem ceea ce fiecare vrea sa auda".

Sunt interese comerciale care fac propaganda si promoveaza cand spuma, cand vata , cand polistirenul , functie de interesul care dicteaza directia insa trebuie sa ne informam din mai multe surse diferite ca sa intelegem mai bine si mai multe, ca sa putem discerne intre mai multe solutii care va promit perfectiunea la un pret mic de tot si eficienta maxima.
Haideti sa nu mai cumparam ca la teleshoping tigai delimano cu gura cascata si ochii mirati, imi place sa cred ca am depasit etapa asta ...  

Poate spuma asta chiar e o solutie buna, insa atat de mult o ridica unii in slavi ca devin chiar sceptic si suspicios cand vad toate avantajele adunate la un loc fara nici un dezavantaj , asa ca o prezentare mai ponderata cu plusuri si minusuri cred ca ar aduce mai multe beneficii si o mai buna informare.

Edited by voncristian, 20 April 2015 - 23:03.


#92
cneacsu2001

cneacsu2001

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 3
  • Înscris: 23.03.2009
Stie cineva in Iasi o echipa de mesteri care pot izola un apartament de bloc cu spuma poliuretanica? Si de asemenea daca se merita efortul (ma refer la apartament de bloc unde nu ai de izolat acoperisuri, mansarde, etc ci numai peretii de fatada) fata de clasicul polistiren? Si care mai sunt preturile. Am vazut o postare mai veche la o grosime a stratului de 3,5cm (7cm echivalent termic polistiren) 16 E/mp. Avand in vedere ca am de izolat cam 45mp, m-ar ajunge 3200 lei, ceea ce nu mi se pare foarte mult in ipoteza ca acesta este pretul total.
Cristian

#93
Alxdava

Alxdava

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,551
  • Înscris: 30.03.2009
Prețul pe 3cm este mai scăzut, pe la 10 euro/mp, maxim 12.
Trebuie sa mai adaugi finisajul exterior, adezivul, plasa, manopera.

#94
stefzsv

stefzsv

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 31
  • Înscris: 17.04.2008
Buna ziua. Am o mansarda care nu a fost facuta ca la carte, in ideea ca nu a fost pusa deloc folie anticondens iar scandurile care sustine tigla metalica nu sunt una langa alta (a se vedea imaginea atasata). Problema de aici incepe deoarece in sezonul rece se face condens si imi picura in mansarda. Considerati ca aplicarea de spuma poliuretanica pe toata suprafata tavanului direct pe tigla metalica / lemn ar fi o solutie care sa imi rezolve aceasta problema ? Multumesc.

Attached Files


Edited by stefzsv, 21 September 2015 - 11:10.


#95
Alxdava

Alxdava

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,551
  • Înscris: 30.03.2009
Se poate face ce spui dar dca ai probleme cu tabla ai incurcat-o.
Ideal ar fi sa dai tabla jos, sa faci astereala peste care sa vii cu folia anticondens. Apoi spuma pe astereala fără sa ajungă pe folie.
Daca păstrezi astereala asa nu poti folosi spuma.
P.S. Poti folosi panouri Sandwich cu spuma speciale pt acoperis in locul tablei actuale.

#96
benis

benis

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 27,183
  • Înscris: 04.02.2011
Am și eu un garaj cu acoperiș de tablă pe care aș dori să îl transform în atelier. Problema este, evident, cu condensul pe tablă și o minimă izolație. Având în vedere că am acolo doar 18 metrii pătrați, eu zic că merită cu vârf și îndesat, mai ales că ulterior rămâne așa.

#97
senecasimon

senecasimon

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 15
  • Înscris: 24.10.2007
https://m.facebook.c...82776265415297/

#98
onegabone

onegabone

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 16
  • Înscris: 25.02.2007
Care mai sunt preturile?

Care este grosimea maxima pe care o poti obtine cu 10EUR pe m2. Celula inchisa, sub astereala, intre capriori.

#99
teletrance

teletrance

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 75
  • Înscris: 16.11.2006
Se pare ca eficienta spumei poate aduce cu sine probleme de sanatate, mai ales daca planuesti sa locuiesti spatiul (mansarda, spre exemplu) respectiv.
Comentariile de la acest articol ridica serioase semne de intrebare: http://www.houzz.com...bout-spray-foam

#100
Steelmind

Steelmind

    Junior Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 28
  • Înscris: 25.03.2015
Dragilor, un pic de clarificari cred ca sunt utile , ca sa-i ajute pe cei care au nevoie sa nu fie pacaliti de interesele comerciale ale vanzatorilor de SOLUTII. Da, vorbim de solutii de termoizolatie, care au o anume componenta (vata/spuma, masa spaclu etc). Cu riscul de a parea usor teoretic, am sa ma aventurez cu niste explicatii de bun simt. Orice solutie are la baza o ratiune. Ratiunea unui sistem de termoizolatie este sa INTARZIE transferul termic. NU-l poate impiedica total, caci ar fi un sistem perfect adiabat, ceea ce nu exista . Intotdeauna transferul termic are loc de la cald catre rece. Iarna caldura ''iese'' din casa (vezi sintagma gresita ''inchide geamul ca intra frigul''; nu intra frigul ci iese caldura). Vara caldura ''intra'' in casa. Exista un motiv foarte simplu pentru aceasta simpla lege a termodinamicii: caldura intr-o incinta (sa spunem in casa) mareste presiunea aerului din acea incinta, in timp ce afara din casa presiunea atmosferica ramane aceeasi (mai mica). Tot fizica ne invata ca presiunea mai mare (din casa), tinde sa se echilibreze cu cea mai mica (afara din casa), adica aerul cald va MIGRA catre exterior, prin ziduri, geam, acoperis, podea. Felul in care iese aerul din casa nu este simetric. Orientativ, la o casa tipica, cam 28% iese prin ziduri, cam 45 % prin acoperis, cam 10% prin pardoseala, restul prin geamuri. Trebuie accentuat ca sunt proportii APROXIMATIVE, caci o casa are spre exemplu 10 mp de geamuri iar alta are 30 mp geamuri, deci diferentele pot fi semnificative de la o situatie la alta. In drumul aerului inspre afara casei, multe lucruri se intampla !  La acest punct, din nou o lege a fizicii: caldura se transmite in afara casei in 3 feluri: a) prin conductie ( daca tii o tigaie in mana si o pui pe foc, la un moment dat caldura de la flacara va fi CONDUSA catre mana ta prin intermediul fiecarui atom metalic ); B) convectie (curenti turbionari din incapere care se nasc tocmai datorita expandarii volumului de aer prin incalzirea lui de la calorifere, care conduce la marirea presiunii din camera + curentii turbionari de aer care se nasc in jurul ne-etanseitatilor geamuri/usi + curentii turbionari de aer care se nasc prin deschiderea usilor si ferestrelor); c) prin radiatie (unde electromagnetice; mai greu de explicat, dar in principiu efectul de sera este un bun exemplu: razele soarelui -care sunt niste unde electromagnetice- atunci cand ''intra'' in casa, aduc cu ele si niste energie termica). De ce avem nevoie sa stim asta ? Simplu: 1) asezand casa cu fata spre sud avem soarele o buna parte de zi care ne intra in casa, ceea ce iarna este de dorit (vezi c)-transfer de caldura prin radiatie electromagnetica; o alta ratiune este folosirea la mansarde si/sau ziduri de vata cu folie de aluminiu, caci aluminiul este singurul material accesibil financiar omului de rand care se opune transferului termic prin radiatie); 2) folosind materiale cu conductivitate scazuta (vezi  B) transfer prin conductivitate) si eliminand pe cat posibil puntile termice, atunci intarziem cat mai mult transferul de caldura ( de exemplu boltarii din beton sunt cei mai de ne-dorit caci betonul este un material care conduce caldura usor in comparatie cu caramida; iar diblurile de plastic in solutia clasica caramida + polistiren +tencuiala reduc spre minim puntile termice, caci plasticul are conductivitate termica foarte scazuta); 3) Convectia este un pic mai pretentioasa pt omul de rand caruia nu-i trebuie explicatii din fizica, dar este si locul unde companiile producatoare de diverse solutii termice , vin cu explicatii pompoase si-i fac omului capu' mare, acesta lasandu-se pagubas in incercarea de a inteleage care este de fapt ''treaba''. In limbaj mai simplu ''treaba'' este urmatoarea: aerul din interiorul unei case are INTOTDEAUNA umiditate. Ea poate fi mai mare sau mai mica, de la caz la caz. Umiditatea are drept surse: respiratia/transpiratia umana, apa de la dus, de la spalat vase/rufe, aburii de la gatit, etc. Umiditatea din casa este sub forma de vapori de apa. Vaporii sunt niste particule foarte mici pe care nu le putem vedea cu ochiul liber dar le simtim in plamani. Aceste particule de apa sunt ''invartite'' prin aer de curentii turbionari (caldura=volul aer marit si presiune marita), imprimandu-le acestora ceea ce in clasele primare invatam ca se numeste energie cinetica, ciocnindu-se unii de altii (vaporii) ca nebunii. Cinetica inseamna miscare. Miscandu-se din interiorul camerei catre ziduri, (spuneam ca iarna,  presiunea din interior este mai mare si tinde sa se ''echilibreze'' cu cea din afara casei prin intermediul ''migratiei'' caldurii prin ziduri, acoperis, geamuri, pardoseala), caldura '' intra'' in ziduri ducand cu ea in acelasi timp si VAPORII DE APA. Sa spunem ca afara sunt -10 grade iar inauntru sunt 22 de grade; diferenta termica este de 32 de grade. Aici intervine schepsisul: o solutie termica CORECTA este acea solutie care face tranzitia caldurii+vaporilor de apa : 1) cat mai lina (cat mai putin abrupta) si 2) ne-dizruptiv. Am sa explic in continuare ce inseamna asta, dar inainte trebuie vazut ce se intampla cu vaporii de apa, caci caldura si vaporii de apa sunt transferati cumva SIMULTAN in ziduri. Vaporii de apa care sunt ''plimbati'' cu anume viteza de curentii de aer cald din incapere, la intrarea in ziduri se trezesc cu o temperatura din ce in ce mai scazuta ''pe capul lor''; scaderea temperaturii inseamna in termeni fizici MICSORAREA vitezei de deplasare/invartire a vaporilor de apa, care ajung sa se ciocneasca unul de altul cu o viteza mai mica. Acesta este momentul in care vaporii de apa ciocnindu-se unii de altii TIND SA RAMANA IMPREUNA (datorita miscorarii ENERGIEI CINETICE, adica a vitezei de miscare), formand ceea ce numim comun PICATURI DE CONDENS, care de data asta se vad cu ochiul liber. Cine intelege aceasta explicatie, intelege si de ce picaturile de condens intr-o solutie termica corecta TREBUIE se ia nastere ''cat mai in INTERIORUL zidurilor''; ca acest lucru sa se intample, trebuie ca zidurile sa aiba o grosime CAT MAI MARE. De exemplu, in solutia clasica caramida + polistiren +tencuiala: daca caramida are 25 cm si polistirenul are 5 cm, nu prea am facut mare lucru. Polistirenul se pune INTOTDEAUNA pe exteriorul casei-fara exceptie- daca omul vrea sa nu aiba mucegai si spori de ciuperci pe care sa-i respire prin casa toata viata. Datorita acestor diferente de grosime, condensul va incepe sa se formeze cel mai probabil pe la 2-5 cm IN INTERIORUL CARAMIZII (masurat de la interior la exterior). Nu se poate spune cu precizie acest lucru decat prin testari de laborator cu pereti de dimensiuni reale, dar eu incerc aici sa dau niste exemple pentru ca fiecare sa inteleaga CUM TREBUIE JUDECATE SI INTELESE lucrurile. Daca de exemplu avem caramida de 30 cm si polistiren de 30 cm, cel mai probabil punctul de roua se va forma in interiorul polistirenului. ACESTA ESTE SCOPUL: sa scoatem punctul de roua din interiorul caramizii si sa-l ''plasam'' in interiorul polistirenului, care nu se deterioreaza iarna/vara prin dilatari/contractari de volum ! Apropos, planul vertical imaginar din interiorul zidariei unde vaporii de apa se transforma in picaturi de apa (condens), adica unde se intalneste ''caldul'' cu ''recele'' se numeste punct de roua (in engleza ''dew point''). Este un loc (de exemplu la 5 cm sau la 30 cm de interiorul incaperii, in functie de solutie) care MIGREAZA dreapta-stanga in functie de cum se schimba temperatura de afara (presupunand ca cea din interior ramane constanta); punctul de roua inceteaza sa se mai formeze pe la 14-16 grade. Spuneam mai sus ca migratia aerului cald prin ziduri trebuie sa fie cat mai lina si ne-dizruptiva. care inseamna exact ce-am spus mai sus: sandwich-ul care formeaza un perete/acoperis trebuie format din materiale al caror coeficient de transfer termic trebuie GRADAT corect. Prin gradare corecta inteleg spre exemplu 1,2,3,4 si nu 2,4,3,1 (de ex). Concret: este axiomatic ca aerul este cel mai de dorit material de termoizolatie. Asta sta si la baza termopanului: 2 foi de geam care au in interior o perna de aer. Acesta este exact lucrul pe care polistirenul, spuma si vata minerala il au in comun: fiecare este un plastic/fibra sintetica, care fac sandwich ''un aer''. AERUL este valoarea pentru solutia termica si nu plasticul sau fibrele sintetice ! De aceea pe fatada se pune polistiren EXPANDAT  si nu extrudat: polistirenul expandat are mai mult aer si mai putin plastic iar polistirenul extrudat are mai mult plastic si mai putin aer. In situatiile de placi (de exemplu placa de beton din subsolul casei care sta pe pamant, este chiar indicat sa se puna polistiren EXTRUDAT care sa elimine pierderile termice prin pardoseala, caci extrudatul avand densitate mare suporta greutatea betonului de placa cand se toarna, impreuna cu fierul beton si cu oamenii care se misca pe le de colo-colo. Deci extrudatul are avantajul lui, dar in pamant in cazul de fata, sau sus pe terase de acoperis. Solutiile de terase sunt cele mai pretentioase, ele incluzand pe langa bariera de vapori si anticondens si niste ''rasuflatori'' de aer care ies din sapa, care sa permita evacuarea condensului TOCMAI pentru ca in esenta sa polistirenul extrudat NU este o solutie termica corecta dar este singurul care rezista la turnarea betonului de sapa+ gresii sau alte greutati. Expandatul nu ar rezista. Mai exista si celuloza sprayata dar este o solutie intalnita mai mult in Anglia, caci ei au case de lemn de sute de ani si au o practica in domeniul celulozei. Dar iarna la ei este ca toamna la noi, asa ca nu cred ca merge la noi. Am stat 2 ani pe acolo si sincer, nu am ''transpirat'' iarna in casa ! Ca atare, revenind la afirmatia despre ordinea materialelor din ziduri : gradarea corecta a sandwich-ului de pereti inseamna : de la interior catre exterior, caldura in drumul ei sa intalneasca MAI INTAI materialele cu conductivitate MARE si apoi pe cele cu conductivitate mai mica. Concret, caramida este mai conducatoare termic decat polistirenul, ca atare solutia corecta de zid este caramida la interior, polistiren la exterior.  Pana aici am prezentat solutii si ratiuni. Acum cateva opinii personale: dragilor, o casa confortabila termic este o casa in care umiditatea este 50-60% , temperatura iarna masurata in mijlocul camerei este 22 grade iar diferenta intre centrul camerei si oricare dintre pereti este mai mica de 4 grade (deci 18 grade pe ziduri). Inclusiv pe geamuri, care in solutiile de casa pasiva sunt triple glazing (3 foi de geam termopan). Acesta este idealul si o solutie termica angajata corect asa se va masura la sfarsit.1) spuma poliuretanica NU are o grosime suficienta care sa ma convinga ca este ceea ce trebuie si sa coste si rezonabil. Cred ca o grosime serioasa incepe de pe la 15-20 cm , insa trebuie sa-l duca bugetul pe om la aceste grosimi. Sigur ca domnii care vand spuma pe aici ma vor contrazice din punct de vedere TERMIC (spunand ca este ne-necesar de gros)  , dar nici unul nu are argumente legate de umiditate, caci tehnic (fizic) nu au cum. Spuma data pe exterior (daca solutiile de estetica sunt agreeate) este de dorit spumei pe interior. Motivul: spuma la interior are un coeficient de transfer mult mai mic decat orice suport de tabla, caramida sau lemn pe care va fi data spuma; deci va face condens fara doar si poate. Dar poate fi o solutie termica buna acolo unde condensul nu deranjeaza  ( in cantitate rezonabila si nu atunci cand ''curge pe pereti''): garaje, depozite, magazii etc. Personal NU as folosi la casa mea -sigur nu pe interior; iar pe exterior as folosi doar daca m-ar duce bugetul pt o grosime de 15-20 de cm. Urmatoarea pe lista este caramida porotherm: are gauri pe interior, deci aer. Lumea ar spune: deci este bine, nu-i asa ? Raspunsul meu ar fi: da, DOAR daca nu pot accesa caramida negaurita (plina). De ce ? Este dizruptiv termic: din interior spre exterior, aerul cald intalneste: argila (izolator mai slab decat aerul), dupa care aer (izolator foarte bun), dupa care din nou argila (izolator mai slab decat aerul) dupa care polistiren (izolator mai bun decat argila, adica aerul din polistiren, dar mai slab decat aerul, adica plasticul din polistiren). Va condensa in interiorul caramizii, iar daca grosimea polistirenului este mica (5-10cm), efectul de condens din interiorul caramizii datorat grosimii prea mici a polistirenului, VA FI AMPLIFICAT de gaurile din caramida ! Musai polistiren de 20-30 cm ! 30 cm este ideal, dar 20 cm este un minim -minimorum ! Diblurile se pot confectiona customizat : dibluri de plastic de 10-15 cm prelugite la nevoie cu tije metalice filetate; diblurile de plastic asigura separarea termica in cazul de fata si nu tijele de metal care ar strabate polistirenul. Intr-un studiu de case pasiva facut de Institutul Passiv House din Germania ridicate pe peste tot prin Europa si masurate de-a lungul a cativa ani, o casa din beton si caramida care era pasiva avea 40 cm polistiren si se afla in Hamburg, oras a carui medie termica este cea mai apropiata de Romania din panelul masurat de nemti. 40 cm ! Pentru a fi casa pasiva (care implica mai multe lucruri, adica pompe geotermale, schimbatoare de caldura, geam triplu stratificat etc). Acum , noi pe aici poate nu avem bani de case pasive dar de polistiren cat mai gros trebuie gasiti bani, cred eu. Vata bazaltica merita folosita la acoperis la casa, cu mentiunea ca as fi foarte atent la etansarea mecanica a acoperisului (scandurile sa aiba muchiile cat mai drepte astfel incat sa nu fie luft intre ele) pentru ca vata sa nu devina imperiul rozatoarelor. Zau ca o plasa metalica de tantari intre vata, de fapt bariera vapori, si scandura finala care se vede din interior ar fi de dorit ! Concluziile mele sunt: 1) polistiren: da pe ziduri la exterior, expandat, idealul ''minim'' 30 cm, nu pe interior, nu la acoperis, da in fundatie sub placa-extrudat de 10 cm, da pe terase de acoperis tot extrudat, minim 2 straturi de 10 cm  obligatoriu cu bariera de vapori si rasuflatoare de aer cate 1 buc la min 20 mp ; 2) spuma: da la casa la exterior macar 15 cm grosime, nu la casa la interior, da la poduri/mansarde/garaje unde nu locuim caci face condens chiar daca nu curge pe pereti sa-l vedem, da la terase de acoperis pe exterior, da in pamant la exteriorul zidurilor de subsol ; 3) vata bazaltica: da la interiorul caselor la poduri/mansarde, cat mai groasa posibil si cat mai etansa mecanic posibil ca sa ne ferim de rozatoare; da la exteriorul zidurilor caci suporta masa de spaclu; nu la interiorul zidurilor, decat daca sunt pereti din lemn. Cam atat. M-am informat pe aceasta tema ceva timp; am primit si un brevet de inventie pt o solutie de casa pasiva iar in 2011 am avut onoarea unei medalii de argint la Salonul de Inventica de la Geneva pt solutia din acel brevet. Am scris aceste randuri pt omul de rand care vrea sa aiba un instrument de alegere a solutiei cele mai potrivite pentru el si nu ca sa intru in polemica cu cineva, vanzator de solutie sau simplu adept. Gand bun !

#101
talica

talica

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 869
  • Înscris: 21.03.2012
Dupa ce am izolat podul cu spuma poliuretanica rigida, care are calitatile sale, am realizat ca are si un minus: in eventualitatea unor probleme la invelitoare, nu voi sti acest lucru pt ca apa nu va mai ajunge in pod, iar lemnul va putrezi! Sper ca folia de sub tigla sa fie de buna calitate!

#102
dell99

dell99

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,854
  • Înscris: 29.09.2008

 talica, on 19 mai 2016 - 14:22, said:

Dupa ce am izolat podul cu spuma poliuretanica rigida, care are calitatile sale, am realizat ca are si un minus: in eventualitatea unor probleme la invelitoare, nu voi sti acest lucru pt ca apa nu va mai ajunge in pod, iar lemnul va putrezi! Sper ca folia de sub tigla sa fie de buna calitate!
Daca nu ai pus folie antivapori in tavanele la etaj ai facut foarte rau, nu are legatura cu tigla, umiditatea din casa este mentinuta in pod, devine sauna acolo. Noi am izolat cu spuma si se mentine temperatura foarte bine, suntem foarte multumiti de consumul de gaz pe iarna asta.

#103
ausfahrt

ausfahrt

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 19
  • Înscris: 09.04.2010
@Steelmind - teoria fizica este corecta. Mai departe omiti niste amanunte importante :
- ce se intampla cu umiditatea din locuinta ? Unde dispare ?
- casa pasiva inseamna obligatoriu ventilatie fortata (climatizare pentru cei cu buget generos). Cate case ai vazut in Romania cu ventilatie fortata ? Nu mai zic de apartamentele la bloc unde este o solutie practic imposibil de aplicat.
- de riscul de incendiu nimic ?
In tarile dezvoltate polistirenul expandat nu se mai foloseste nici macar ca ambalaj  dar romanii isi fac case din el. Posted Image

#104
Steelmind

Steelmind

    Junior Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 28
  • Înscris: 25.03.2015

 ausfahrt, on 19 mai 2016 - 15:31, said:

@Steelmind - teoria fizica este corecta. Mai departe omiti niste amanunte importante :
- ce se intampla cu umiditatea din locuinta ? Unde dispare ?
- casa pasiva inseamna obligatoriu ventilatie fortata (climatizare pentru cei cu buget generos). Cate case ai vazut in Romania cu ventilatie fortata ? Nu mai zic de apartamentele la bloc unde este o solutie practic imposibil de aplicat.
- de riscul de incendiu nimic ?
In tarile dezvoltate polistirenul expandat nu se mai foloseste nici macar ca ambalaj  dar romanii isi fac case din el. Posted Image

1)''- ce se intampla cu umiditatea din locuinta ? Unde dispare ?'' Sincer nu inteleg intrebarea ta, caci suna ca in New York pe dreapta. La ce fel de locuinta te referi ? In situatia unei solutii termice corecte (de exemplu polistiren suficient de gros ca sa se formeze condensul in grosimea lui si nu in caramida/bca), condensul se aduna (gravitational) la baza zidurilor (daca au fost prevazute canelatii in interiorul termosistemului atunci colectarea este dirijata) si se prevad niste mici fante (ferestre) de evacuare PENTRU ACEA CANTITATE DE CONDENS care a parasit interiorul camerei. Iar cantitatea de vapori care ramane in incapere se duce in: plamanii inhabitantilor, mobilier si textile; sa nu uitam ca tema a fost confortul termic si nu ''saturatia vaporilor''. In cazul casei pasive se face bineinteles ventilatie fortata, dar in postul meu am asumat ca oamenii de aici nu au buget pt exhaustare/aductiune fortata. De aceea singura metoda la buget ne-generos pentru situatia in care inhabitantii simt ca umezeala din interior este prea mare, este cea old-school: deschidem ferestrele !

2) ''- casa pasiva inseamna obligatoriu ventilatie fortata (climatizare pentru cei cu buget generos). Cate case ai vazut in Romania cu ventilatie fortata ? 'Nu mai zic de apartamentele la bloc unde este o solutie practic imposibil de aplicat '' . Incerc in postul meu sa fiu cat mai pragmatic, ca atare nu ma preocupa prea tare statistica in acest domeniu. Am intalnit oameni pedanti cu casa lor (care o trateaza tehnic corect)  si care merg cu metroul caci n-au mai avut bani si de masina, dar am vazut si mitocani care pun polistirenul cel mai ieftin si merg cu Jeep-ul. Cazuistica este prea variata ca sa merite osteneala de a trage o concluzie.

3) ''- de riscul de incendiu nimic ?''. In postul meu de mai sus am exprimat niste concluzii care includ si ratiunile de incendiu. La o casa din zidarie, termosistemul de ziduri este pe exterior-deci nu am nici un comentariu de facut decat daca imaginez un scenariu in care cineva pune foc intentionat- iar la mansarda/pod este vata bazaltica care nu intretine arderea. In nici un caz polistiren sau spuma (daca locuim in acel pod/mansarda). Mai mult n-am ce spune, pentru ca intr-un dosar de ''scenariu la incendiu'' si sunt multi parametri care depasesc scopul acestui post (cai de evacuare, trapa de fum, avertizoare, suma pieselor de  mobilier si a textilelor, materialele din care sunt facute si ce putere calorifica dezvolta, etc).

4) ''In tarile dezvoltate polistirenul expandat nu se mai foloseste nici macar ca ambalaj  dar romanii isi fac case din el.''. Nu stiu daca este chiar asa, pentru ca nu stiu normativele din tarile acelea ce prevad,  si nici care este regimul climatic. Din nou, o discutie prea generala. Polistirenul are virtutile lui si locurile unde se preteaza precum si locurile in care nu se preteaza (in principal trebuie evitat la tavane si acoperisuri, adica ceea ce este mai aproape de orizontala ). Spre exemplu, casa mea este din 1938, tavan inalt. pod nelocuibil din scandura si tabla . Am refacut tavanul si avea urmatoarea compozitie de sus in jos: a) pamant vreo 10 cm; B) pamantul statea peun rand de caramida pusa pe lat-6 cm; c) caramida statea pe scandura ; d) scandura statea pe grinzi de lemn groase avand interax 60 cm; e) grinzile de rezistenta descarcau binenteles pe zidurile de caramida, iar la parte interioara a lor-catre camera- aveau batute un rand de sipci late cam de 5 cm DISTANTATE unele de altele cam 2 cm ; f) pe aceste sipci era STUF (!) prins cu sarma care era ancorata de cuie, pe post de ''armatura'' pentru tencuiala de tavan; g) tencuiala ; h) glet ; i) var. In 18 ani am avut niste mici crapaturi la tavan provenite din vibratiile de la strada (tramvai). Precum se poate observa, acest tavan avea 2 zone de aer: una in grosimea grinzilor de lemn si cealalta deasupra tavanului dar sub acoperis. De altfel, podul avea pe vremuri rol de ''mediator termic'', adica cam ce povesteam cu punctul de roua la termosistem, doar ca pe laterale podul avea scanduri care aveau luft intre ele si se facea ventilatie naturala a vaporilor care migrau prin tavan. Iar solutia cu pamantul este magistrala. Daca mi-as face o casa cu pod nelocuibil, zau ca pamant mi-as pune. Indiferent ce solutii sunt in alte tari mai civilizate. Desi se poate face si locuibil si mentine si pamantul, prin aplicarea unui sistem de ''grinzi intoarse'' din lemn, plus scandura. Dar daca podul ar fi locuibil, unde s-ar mai tine carnatii ?

#105
sinta

sinta

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 84
  • Înscris: 22.10.2015

 dell99, on 19 mai 2016 - 14:28, said:

Daca nu ai pus folie antivapori in tavanele la etaj ai facut foarte rau...

unde anume (privind de jos in sus) ai pus folia antivapori?

ai pus la fiecare placa sau doar la ultima?

Edited by sinta, 19 May 2016 - 20:45.


#106
dell99

dell99

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,854
  • Înscris: 29.09.2008

 sinta, on 19 mai 2016 - 20:44, said:

unde anume (privind de jos in sus) ai pus folia antivapori?

ai pus la fiecare placa sau doar la ultima?
Am pus doar la tavanele de la mandarda [daca va fi zona locuibila deasupra placii, nu este nevoie de bariera de vapori in planseu = asa ne-au spus cei care au montat izolatia cu spuma].
Bariera de vapori trebuie sa stea tot timpul in fata unei izolatii. Practic la noi a venit privit de jos in sus: tavan rigips, bariera de vapori, spuma poliuretanica, capriorii de la acoperis, membrana de aerisire si invelitoarea acoperisului.

#107
TheWarrior

TheWarrior

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,670
  • Înscris: 16.10.2007

 Steelmind, on 19 mai 2016 - 11:39, said:

M-am informat pe aceasta tema ceva timp; am primit si un brevet de inventie pt o solutie de casa pasiva iar in 2011 am avut onoarea unei medalii de argint la Salonul de Inventica de la Geneva pt solutia din acel brevet. Am scris aceste randuri pt omul de rand care vrea sa aiba un instrument de alegere a solutiei cele mai potrivite pentru el si nu ca sa intru in polemica cu cineva, vanzator de solutie sau simplu adept. Gand bun !
Spuneti-ne ceva si despre efectul nefast al condensului din zidurile de beton armat. Citisem pe undeva despre niste studii care spuneau ca punctul de roua din interiorul zidului (adica acea grosime de 5-10cm pt polistirenul dispus la exterior) ar afecta fierul beton din interiorul zidului, care cu timpul ar ruginii si zidul nu ar mai avea calitatile de la turnare.

Eu parca as avea unele rezerve cu condensul din pereti (exceptand unele erori de realizare si apar acele punti termice). In practica, o camera are deseori un perete exterior fara geamuri si un perete cu geamuri. Cea mai mare parte a vaporilor se condenseaza la baza geamurilor. Iarna aceasta, la -15 grd. in dormitor unde dorm s-a facut condens la un geam in partea de jos. Temperatura reglata la 20 grd. (calorifer la bloc - robinet termostatat), 2 persoane si o planta destul de mare.
Acum, nu stiu ce cantitate de vapori migreaza prin pereti in situatia in care pe geam apare condensul (e vorba de geam tripan).

Referitor la studiul de care aminteam, blocurile comuniste trebuiau sa cada demult. Pe vremea aceea nu erau geamuri termopan. Erau acele ferestre duble. Si tin eu minte, eram copil, pe geamul exterior iarna inghetau vaporii. Poate o f. mica parte migrau si prin pereti.

Edited by TheWarrior, 20 May 2016 - 12:20.


#108
geopalade

geopalade

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 257
  • Înscris: 09.11.2004

 TheWarrior, on 20 mai 2016 - 12:19, said:

Spuneti-ne ceva si despre efectul nefast al condensului din zidurile de beton armat. Citisem pe undeva despre niste studii care spuneau ca punctul de roua din interiorul zidului (adica acea grosime de 5-10cm pt polistirenul dispus la exterior) ar afecta fierul beton din interiorul zidului, care cu timpul ar ruginii si zidul nu ar mai avea calitatile de la turnare.

Eu parca as avea unele rezerve cu condensul din pereti (exceptand unele erori de realizare si apar acele punti termice). In practica, o camera are deseori un perete exterior fara geamuri si un perete cu geamuri. Cea mai mare parte a vaporilor se condenseaza la baza geamurilor. Iarna aceasta, la -15 grd. in dormitor unde dorm s-a facut condens la un geam in partea de jos. Temperatura reglata la 20 grd. (calorifer la bloc - robinet termostatat), 2 persoane si o planta destul de mare.
Acum, nu stiu ce cantitate de vapori migreaza prin pereti in situatia in care pe geam apare condensul (e vorba de geam tripan).

Referitor la studiul de care aminteam, blocurile comuniste trebuiau sa cada demult. Pe vremea aceea nu erau geamuri termopan. Erau acele ferestre duble. Si tin eu minte, eram copil, pe geamul exterior iarna inghetau vaporii. Poate o f. mica parte migrau si prin pereti.
Nu se facea condens in pereti pentru ca timplaria de lemn nu era etansa si ca atare "sulfa crivatul" pe linga geamuri, astfel se realiza o microventilare permanenta care tinea sub control umiditatea din camera;
Odata cu aparitia termopanelor s-au inmultit si problemele cu condensul si igrasia; In vest este interzis sa montezi la bloc sau la casa termopan fara centrala de ventilatie;
Chiar daca punctual de roua (condensul) se muta in peretele de beton (era oricum acolo) armatura nu rugineste pentru ca nu are aer (fierul nu descompune apa, apa este doar catalizator pentru ruginirea fierului cu oxigen dizolvat din aer in apa).

Edited by geopalade, 20 May 2016 - 13:23.


Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală.

Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate