Biciclete

Cazi, evident!

Pana acum am folosit Google Tracks.

Lucifer, daca o pui brusc la o viteza acceptabila poti face o tumba.  Eu pe V-brake apas pe ambele frane, iar pe disc o folosesc mai mult pe aia din fata la franari normale, insa intotdeauna tin mainile pe ambele, in caz de pericol iminent.

 atingere, on 02 octombrie 2014 - 17:50, said:

Teoretic, dar practic?

 edy12345, on 02 octombrie 2014 - 17:54, said:

Asta este mult diferit, poti compara vitezele pe anumite portiuni cu alti utilizatori. Si la mine in Iasi cam am ce compara.

 pg-soare, on 02 octombrie 2014 - 18:10, said:

Asta e teoria, dar centrul de greutate, cel putin in drum drept, si e cam dificil sa te basculezi. O sa ii intreb pe astia de la Mythbuster .

 pg-soare, on 02 octombrie 2014 - 18:10, said:

Nu e prea comod asa.

 lucifer76, on 02 octombrie 2014 - 17:31, said:

Depinde dacã te sprijini cu mâinile pe ghidon sau nu.

Dacã nu te sprijini, inerþia te va arunca în faþã ºi bicicleta se va opri brusc. Combinaþia dintre înfiptul în ghidon cu viteza iniþialã ºi bicicleta opritã poate rezulta în cele mai diverse accidente. Datul peste cap este foarte plauzibil.

Dacã te sprijini, cea mai mare parte a forþei de inerþie a corpului tãu se aplicã pe ghidon ºi se transmite în lungul furcii. O parte importantã va fi absorbitã de furcã – indiferent de tipul furcii; cele telescopice vor absorbi prin mecanismul de suspensie, cele rigide nu sunt de fapt 100% rigide ci flexeazã, unele chiar destul de mult. Ce mai rãmâne din forþã se descompune la nivelul butucului în douã componente: una orizontalã înainte, care va împinge bicicleta în faþã, ºi una verticalã în jos, care se aplicã pe pata de contact a cauciucului cu solul ºi se va transforma în forþã de frecare, proporþionalã cu cea verticalã dupã coeficientul de frecare dintre cauciuc ºi sol ºi orientatã spre înapoi. Aceastã forþã se transmite aproape integral cãtre roata faþã, generând rotaþie.
În momentul respectiv frâna fiind deja activatã (indiferent ce mecanism de frânã se foloseºte) se va opune în mod direct acestei forþe de rotaþie, prin frecare (pe jantã, pe disc, pe butucul roþii etc.)

Pot descrie ºi mai departe forþele la nivelul suprafeþelor de frecare ale frânei dar nu cred cã mai are rost. Ce e important de reþinut e altceva, ºi anume cã ce a mai rãmas din forþa aceea de la care am pornit iniþial se va transforma în cãldurã transmisã suprafeþei de frânare. De aceea se încinge discul sau janta, de aceea este foarte important sã disipe bine cãldura – dacã se încãlzesc prea mult discurile se pot deforma iar jantele se pot fisura ºi exploda (din cauza presiunii interne a camerei). Ca fapt divers, în cazurile aveþi de coborât mult timp un deal, sau dacã sunteþi pe un tandem, cãldura aceasta e foarte periculoasã ºi se recomandã alternarea frânelor sau aplicarea lor sporadic. La tandemuri se preferã din cauza asta frâne cu tambur integrat în butuc, deoarece rezistã mult mai bine la aceste scenarii.

Un alt aspect important este dacã frânarea va bloca roata sau nu. Dacã forþa de frânare egaleazã sau depãºeºte pe cea de frânare a roþii pe sol se va obþine derapare, care în general e o idee foarte proastã, deoarece poate rezulta în schimbãri de direcþie are roþii inclusiv spre lateral, deci cãzãturã, ºi întotdeauna afecteazã cauciucul, deformându-l ºi tocindu-l. Ideal este ca rotaþia sã continue, iar forþa sã fie transmisã spre frânã ºi transformatã cât mai complet ºi eficient în cãldurã. Bicicleta nu se va opri neapãrat mai repede dacã roata e blocatã; atunci forþa de frecare e singura care se va mai opune forþei care împinge bicicleta spre înainte; dar prin continuarea rotaþiei ºi absorbþia în cãldurã se poate obþine un rezultat mai bun.

În concluzie e aproape imposibil sã te dai peste cap dacã frânezi cu faþã ºi te sprijini pe ghidon. Teoretic existã o componentã micã a forþei care trage în faþã ºi sus, dar pentru ca aceastã componentã sã facã pârghie cu furca în jurul butucului ºi sã fie suficient de mare încât sã tragã în sus corpul tãu ºi toatã bicicleta e nevoie de viteze ºi forþe de frânare extrem de mari. Depinde mult ºi de poziþia pe bicicletã ºi deci centrul de greutate.

Dar meritã menþionat cã aceastã forþã, cât de micã e ea, este cea care trage de roata spate în sus, micºorându-i mult forþa de frecare. De asta frânarea cu spatele este mult mai ineficientã ºi e utilã doar în cazuri speciale, cum ar fi pe ud (când posibilitatea de derapare cu faþa e mult mai mare) sau la dirt-jumping (când nu se doreºte de fapt frânare masivã ci doar mici corecþii de vitezã).

 wirespot, on 02 octombrie 2014 - 22:54, said:

Pai cum sa nu te sprijini, din moment ce ai mana deja pe frana?

 wirespot, on 02 octombrie 2014 - 22:54, said:

Eu gasisem un articol interesant, cum ca frana de fata e de 2 ori mai eficienta, adica opresti cu ea la aceeasi presiune in jumatatea distantei. In rest, ai explicat extrem de detaliat .

Do skilled cyclists really “use the front brake alone probably 95% of the time”?

Quote

La mine e invers, folosesc rear brake in majoritatea cazurilor, poate din prejudecata. Asa se intampla cand inveti sa mergi cu bicicleta fara sa te informezi, dar pe vremea aia nu era net.

Va cer si eu o parere. Bicicleta din imagini a fost cumparata cu roti de 700/35C.
 IMG_20140929_172618.jpg   265.42K   30 downloads
 IMG_20140929_172642.jpg   240.8K   30 downloads
In dorinta de a o face mai rapida, am schimbat anvelopele cu unele mai netede de 32C. In afara de silentiozitate, nu am castigat mai deloc la viteza. Cineva imi sugera ideea sa schimb butucii care sunt cu bile si conuri (shimano entry level) cu unii pe rulmenti. O idee de-a mea era sa trec pe roti complete de cursiera, dar ar fi parut prea caraghioasa, mai ales din cauza furcii Suntour. O idee mai noua ar fi sa montez pe aceleasi jante, anvelope de 29, max 50-52 (28/2), dpdv optic incap, inclusiv pe furca spate.
In afara de crestere in greutare (max 800 gr), ce alte dezavantaje ar prezenta modificarea?

Păi poate scapi de furca cu suspensie cu ocazia asta...

În afară de reduceri de greutate (dar nu te aştepta la mai mult de 1kg, şi oricum dacă ai portbagaj şi cari bagaje nu are importanţă) altceva nu prea văd. La ce fel de viteze te aştepţi şi ce te nemulţumeşte?

Am uitat sa specific un amanunt: de curand mi-am luat o cursiera din anii 90 (ergopowere, cadru clasic/CRMo, usoara) si viteza nu ma mai macina, o am deja. Ultima optiune ar fi sa-mi transform trekkingul din imagini in 29er cu cauciucuri de sosea, in limita spatiului furcilor. Bicicleta va rula 80-90% pe asfalt. Butucii/jantele raman aceleasi, doar schimb gumele+ camere, investitie de 100-150 lei max. Intrebarea ramane: avantaje. Eu as pune: preluarea socurilor mai buna, aspect mai agresiv, (poate viteza un pic mai mare).

Nu mi-e clar ce înţelegi prin "29er de şosea". Anvelopele de 28 şi de 29 au acelaşi diametru ETRTO (la jantă), 620mm. Vrei pur şi simplu diametru exterior cât mai mare? Dacă da, îţi recomand Schwalbe Big Apple. Şi da, vor spori oarecum viteza, dar fă un calcul şi vezi ce plus de circumferinţă obţii faţă de ce ai acum.

De furcă ziceam pentru că fiind telescopică absoarbe din forţa de pedalare. Este blocabilă, o ţii blocată? La 80-90% asfalt furca asta e inutilă. Există furci rigide excelente, dar costă (80-90€). Poţi recupera o parte din cost vânzând-o pe cea existentă, dacă e în stare bună poţi acoperi vreo jumătate din cost.

Exact la cele mentionate de tine m-am oprit: au antipana, banda reflex, agresive, costa 70 lei fara camera. Am gasit si Rubena la 40, cam subtire calea de rulare. Daca mai iau un set de benzi interioare "kevlar like", mai costa si alea 30/bucata. Asa ca... marele mar ramane.
Furca va ramane, da un aer "nervos", e blocabila (blochez numai cand urc, in rest ramane ON), e bataie mare de cap cu vandut / cumparat alta, + ca nu am prea vazut furci fixe.

La noi nu-s, că toată lumea e fixată pe suspensii. Dar îţi dau eu link-uri spre magazine din afară dacă decizi să iei.

Încearcă s-o blochezi şi pe plat şi vezi dacă observi o diferenţă.

Am mai blocat-o, nu se simte. De urcat nu prea urc pante, doar cea de la Pal. Parlamentului...200 m

Nici când pedalezi din picioare puternic?

Dacă are cursa foarte mică (astea de "trekking" sunt listate de obicei cu "50mm" dar real au vreun centimetru în cel mai bun caz) e un motiv în plus să te gândeşti cât folos ai de fapt de pe urma ei... Cele rigide au de obicei în jur de 1kg, cele cu suspensie se apropie de 2, s-ar reduce cu siguranţă jumătate de kil. Keep it in mind.

Pt 500gr nici nu ma omor... Pana si bidonul mare de apa are 1kg. Antifurtul meu are cel putin 2 kg...OK, o sa ii pun Big apple. Cineva mi-a promis, moka, un 700/47 si un 700/42 cramponate un pic. Avand in vedere ca am mers cu 35c si nu aveam mare feeling, pare sa fie o incercare inutila fata de cele de 50c

Atunci revenim la ideea iniţială. E o bicicletă de asfalt destul de ok aşa cum este, şi tot ce poţi face sunt optimizări mici.

Acea bicicleta nu e de viteza.
Nici cadrul, nici furca, nici franele, nici transmisia nu sunt de viteza, nu gasesti asa ceva pe o cursiera.
Sfatul meu: NU mai arunca bani in ea !!

 atingere, on 03 octombrie 2014 - 11:54, said:

Mai degraba puturos

 atingere, on 03 octombrie 2014 - 10:05, said:

Cat ai crezut ca vei castiga de la 35C la 32C ? e tot pe acolo..
Uita-te la furca fata ca sa vezi problema.....de fapt uita-te la intreaga bicicleta...

Bicicleta rapida prin oras e cursiera,sau cursiera cu flatbar.
Orice ii vei face tu nu va ajunge cursiera.

Daca vrei viteza mare trebuie alta bicicleta, plus ceva experienta (la viteza mare nu e timp de greseli/ nesiguranta)

Dar atentie, cursierele sunt:
- mai incomode,
- mai dificil de controlat
- trebuie sa fii mult mai atent la drum, face pana mult mai usor
- mai rapide

 atingere, on 03 octombrie 2014 - 10:05, said:

Faci greseala de incepator: cumperi bicicleta ieftina si apoi tot bagi $ in upgradeuri !
Mai bine ca nu prinde viteza mare...incet si sigur ca tot ajungi

Edited by sirgoofy, 03 October 2014 - 15:04.

 atingere, on 03 octombrie 2014 - 11:38, said:

29er. O fac sau nu? 50c sau raman la 32?