Chirurgia spinală minim invazivă
Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical. Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale. www.neurohope.ro |
Șerban Foarță
Last Updated: Nov 05 2010 19:46, Started by
YigruZeltil
, Oct 21 2010 16:55
·
0
#1
Posted 21 October 2010 - 16:55
Încă destul de multă lume definește poezia drept numai ce are rimă...
Dacă ar fi doar asta, atunci Foarță și Brumaru ar fi cu ușurință cei mai mari și mai citiți poeți contemporani (de fapt, sunt deja într-o oarecare măsură, chiar dacă nu au încă prestigiul (!) lui Păunescu sau Dinescu). Mai este însă și o doză de, hai să recunoaștem, ignoranță (unii cred că poezia actuală este abstractizată până la maxim (!), pe când e, de fapt, foarte realistă, concretă, ba poate prea concretă pentru mulți)... Oricum, dacă nu-l știți încă pe Foarță, nici măcar după ce a apărut știrea cu el și respingerea sa față de Sever Voinescu, ar trebui să-l încercați, chiar dacă până să vă dați seama ce vrea de fapt să fie, v-ar putea lăsa impresia unui poet pentru copii sau altă impresie greșită de acest gen... Să spunem doar că atâta timp cât nu emiteți pretenția ca Foarță să aibă o miză metafizică precum unele versuri ale lui Eminescu sau ale lui Nichita, ar putea să vă placă jongleriile sale formale și câteodată și puțin lirice... De vorbă cu florile de șerban Foarță Orice le-ai spune florilor scunde nici, baremi, una nu-ți va răspunde. Singur balonul de păpădie are să-ți spună: Adio, adie... Holorimă de șerban Foarță Doamne! Cu Pan, glicine, galeși, rup și serafii (nea zăcând), rup și se rafinează, când doamne, cu panglici inegale, -și descoperă un ser afin la maladie. Azaleea la mal adie. Az', aleea descoperă un serafin. Istoriile unui matroz întors de pe Planeta Roz de șerban Foarță Când fulgeră, se pare că ni se face-o poză de pe Planeta Roză, pe care toate cele nu au cum să nu fie film și fotografie, căci nu se nasc pe-acolo, copii, nici se-nfiază, ci se fotografiază... ...Copiii-s fotocopie copiilor de-aici fotografiați de mici, fetițelor ca (tine) fiindu-le mărită, până ce se mărită, treptat, fotografia... În prima, -ai moț cu funtă și rochie de nuntă, în ultima... Dar, astăzi, văd că respiri o poză în care e o roză! Să-ți mai aduc vre-o două de pe Planeta Roză. Pe-acolo-s tot atâtea ateliere foto ca pe la noi tarabe și jucători la loto; numai că nici-un loz nu pierde, niciodată, pe Continentul Roz! Îți trebuie o carte (pe care s-o posezi)? Ajunge s-o pozezi... și-o minge? Uite mingea; adună-ți clasa a V-a și fă-mi, cam pe la patru, și mie, loc în cadru... ...Așa că, pe acolo, bunici, tați, mame, fii mănâncă, dorm, visează și sunt fotografii: "El să fotografie, tu să fotografii..." Eu am ajuns acolo călare pe-o ghiulea, cu toate mai că-mi vine a crede că și ea era fotografia unei ghiulele ce era să se înece, nici eu nu știu de ce, dar era gata-gata... Cum să mai stai pe punte, când marea e-n furtună și-n valuri cât un munte și-n valuri e ghiuleaua?... Pe care sar s-o scapi; fără să-mi treacă mie prin prostul meu de cap că fulgera fiindcă mi se făcea o poză ('n mărime naturală) de pe Planeta Roză! Ați înțeles că nu știu nici eu de cine-i poza aceasta; mai degrabă, cred că o scrie poza... ...Căci, până una-alta, nici nu aveam figură. Era-ntuneric beznă ca-ntr-o (închisă) gură. Și mai era pe-acolo pesemne ca să fie, și-un Spân ce se dăduse drept o fotografie de a lui Harap Alb... ...Se stinse becul roșu; se-aprinse becul alb; ca, iarăși, să se-aprindă cel cu lumină roșie... ...Și se făcu de-odată răcoare ca-ntr-o roșie, ca într-o paradaisă, ori ca într-o tomată: una au-to-ma-tă... ...Și mă spălară-n baie de-argint, că, vorba aia, nu mă slăbiră până n-am fost piele și os; când, străveziu la carne și colorat pe dos, ca-n Harap Alb, răbdarea pierzându-mi-o așa, cum mă găseam acolo, încălecai pe-o șa (cu toate că, în viață, de felul meu matroz) și o pornii aiurea prin cadrul Țării Roz. Nici nu ieșeam bine din aparat, că domnii "...zâmbiți-vă-rog"; în juru-mi, se și-mbulzesc, ca domnii la undiță... Și mutra mi-apare peste tot; devine, -adică, omni- prezentă... Vai, mi-e frică și-acum, de nu mai pot: eram fotografie, și n-aș fi vrut să fim câți intră într-un film! Se și zvonise, însă, cum că-n hotarul roz dublat ar fi tot omul de-o umbră de matroz... ...Era târziu, de-acuma, să fac economie de mutra mea, -nmulțumită cu-o sută, -apoi cu-o mie; mai rămânea, -ntre-acestea, ca, -n lipsă de teren, să ne mutăm de-a valma-ntr-un hal de zgârie-tren (și-atunci, adio mare și viață de matroz!) Când, spre norocul nostru, război, culorii Roz, i-au declarat Albaștrii. Altminteri, știu aștrii ce ne-ar fi pățit pielea... Cât despre voi, nu cred că știți ce-i cu Albaștrii... Ei sunt un trib secret, de care-am dat odată, trecând print r-o vedere (sătul de lumea multă și lunga mea ședere în capitala roză...) Și iată-mă pe partea cea nevăzută-a stelei (căci aștrii, ca și cartea poștală, -au două fețe; și, dintre ele, una rămâne-n întuneric... Așa e și cu Luna...) ...Ei bine, de pe partea aceea nu se vede Pământul (nostru) verde; într-astfel că Albaștrii nu au cum să nu fe lipsiți de toate cele: istorie, geografie și altele... De care, pe dulcea lui elipsă, nu duce nici-o lipsă vecinul Roz (făr' numai la vreme de eclipsă); pe cestălalt, pe-Albastru, mințindu-l (cred și eu!) cu-o palidă răscopie, cu vre-un răscopt clișeu, ba chiar cu câte-o rablă de aparat cu boxă: Vă rog, și el, ca unul ce-și zice mai cu doxă!... ...Aceasta, până-n ziua când, sau că uită unii să mintă, sau că ceilalți se-mpotrivesc minciuni... ...Așa-ncepu Războiu-ntre cele Două Poze! Ne-au luat pe toți la oaste, căci nu stăteau pe roze. Dacă, la noi războiu-i cu sânge și cu fiere, la ei, soldații luptă prin fotografiere: fotografia unui dușman cu fața suptă e ruptă-n bucățele, iar el e scos din luptă; când ți se-mpuținează băieții, ceri o poză mai mult de la tot omul de pe Planeta Roză, războiul fi'nd pe-acolo (norvade nu prea culte!) un joc de-a cine-face-fotografii-mai-multe... ...Dar astăzi, că e pace și facem ce ne place, eu zic să mai rămânem în Biblioteca roz, să mai citim, din cartea bătrânului matroz, o proză (ori o poză) despre Planeta Roză. ...De nu ne-a furat somnul acestor moi fotolii, în mare taină roase de-un roi de fotomolii. Edited by YigruZeltil, 21 October 2010 - 17:00. |
#2
Posted 05 November 2010 - 19:46
Holorimă
de șerban Foarță Doamne! Cu Pan, glicine, galeși, rup și serafii (nea zăcând), rup și se rafinează, când doamne, cu panglici inegale, -și descoperă un ser afin la maladie. Azaleea la mal adie. Az', aleea descoperă un serafin. Am analizat poezii asta la Facultate. Are o tehnicitate si o manuire a limbii remarcabile. (daca nu ati observat, primul si ultimul vers sunt identice literal, la fel ca si al doilea si al treilea). Constrangerile formale pot crea poezie. Un vis... proză [ ] din Șalul, eșarpele Isadorei (1978) de Șerban Foarță ...cu umbre, lande, doamne în crinolină albă. (În crin, o lină, albă, zadarnică ardoare.) Cu albă: za darnică, ard oare?) Cu doam- ne-n voal (ten palid, ovaluri împie- trite). Cu doamne-nvoalte ('n palid, - o, valuri împietrite!) Cu doamne nulipare. Cu,-n umede rumori eoliene (din insule Hebride, nu Lipare), un evantai de doamne nulipare. Într-un târziu fief; regate - norii. (În- tr-un târziu, fie fregate - norii!) Cu nume de rumori eoliene: Aura, Fa- vonia, Zéphyrine. Cu Umbre, lande, doamne în mână (e o carte). - Cu un brelan de doamne în mână (e o carte), să pierzi la qui-perd-gagne (și vice- versa). |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users