Gard viu, pentru suprafete mari si mijlocii

 tavktm, on 29th January 2010, 15:27, said:

Trebuie sa se intipareasca in constiinta colectiva ca de la tine nu e simplu de furat ... nu esti o victima care se resemneaza. Taranii s-au invatat sa se fure intre ei, pentru ca pe vremea lu' ceasca furau de la CAP ceea ce li se parea ca e dreptul lor si intr-o oarecare masura era. Acum trebuie sa-i faci sa inteleaga ca a fura de pe camp este ca si cum ai fura din casa omului ... si sa te comporti ca atare. Pe acolo pe la Valeni se fura doar de la cei care nu reclama si nu fac scandal sau nu-i intereseaza ... in rest exista respect pentru bunul altuia ...

Despre gard ... fa un calcul sa vezi cat te costa pe o perioada de 10 ani un gard obisnuit dintr-un material oarecare si un gard viu. Pentru doua hectare la perimetru minim adica forma de patrat ai o latura de 141 m adica un perimetru de 564 m. daca scazi 20-30 m accesul la drum ramai sa zicem cu 540 m de gard.

1. Varianta de gard viu
1.1 Plantarea se face probabil din 0,5 in 0,5 m deci iti rezulta 540x2=1080 puieti de ce-o fi x cat o costa un puiet
1.2 Plantarea propriuzisa, adica 1080 de gropi sau un sant facut cu un excavator. Un excavator te costa la negru cam 50-60 RON sau 100-120 RON/ora cu acte si probabil ca va lucra cam 4-5 ore pentru ca are multe deplasari si pozitionari de facut. Pe langa el iti mai trebuie si 1-2 lopatasi, pentru pus pamantul in gropi, udat ... etc ....
1.3 Urmeaza circul cu tunsul ... Daca ai motorisca de tuns si tot iti ia vre-o doua zile sa-l tunzi ... daca nu ai ... ai pus-o ... nu-l mai tunzi ... iti spun eu. Si chestia asta cu tunsul trebuie sa o faci de cel putin doua ori pe an, crescand necesarul de tuns odata cu varsta gardului viu. Asa ca cheltuielile de la punctul asta le inmultesti cu 10 (ani).

2. Varianta gard de plasa sudata
2.1 Stalpi de teava sau alt profil, din doi in doi metri, deci 540/2 = 270 de stalpi la 2,5 m inaltime. Plasa sudata la 6 m lungime 540/6 =90 buc plasa.
2.2 Ca sa dureze un gard trebuie sa aiba stalpii montati in gropi si betonati. 270 gropi x aprox o galeata de beton/groapa. Betonul nu trebuie sa fie prea tare in ciment asa ca o reteta de un sac de ciment la 20 de galeti de balastru ar cam fi de ajuns ... so 270/20=13 saci de ciment si o bascula de balastru. Munca asta o pot face 2-3 lopatasi timp de 2-3 zile. Unul dintre ei trebuie sa fie mai dezghetat ca sa puna bolobocu' pe stalpi sa-i aseze drepti si frumos aliniati.
2.3 Sudura plasei de stalp. 1-2 flacai ... unu stie sa sudeze. Maxim o zi de munca. Vopsitul cu o vopsea de tip grund sau cu vopsea pentru fier forjat si ... gata. In restul celor 10 ani iti vezi de treaba ta si lasi gardul in pace sa-si vada de a lui. Daca vrei intimitate sau perdea anti praf/vant pui pe gard niste plante cataratoare folositoare sau ornamentale. Trandafiri cataratori, caprifoi sau mure/zmeura ... etc ...
Da-l incolo de salcam ca asta e solutie de tara din lumea a treia.

Preturile le pui tu si chiar sunt curios sa vad cum iese ... Ok ?

Edited by masterd6ib6, 29 January 2010 - 16:26.

 masterd6ib6, on 29th January 2010, 15:41, said:

daca tu inca te mai bazezi pe politie ... te paste o mare dezamagire .  stiu ce vorbesc.





dar pana la urma ce vrei sa cultivi pe terenul ala ?  sper ca nu vrei sa faci gard ca sa cultivi porumb, de exemplu .

Pe mine cel putin ma interesa un gard care sa imprejmuiasca o mini-ferma.
Mini-ferma care sper sa aiba cat mai multe spatii de depozitare si productie, utilaje etc.

daca ai utilaje oricum iti trebuie un paznic; un paznic de incredere + niste caini ar trebui sa fie suficient - doar daca n-ai in preajma bande de hoti sau comunitati de minoritari, caz in care situatia se complica.

 tavktm, on 24th January 2010, 00:15, said:

Uite aici cateva specii care se preteaza la gardurii vii.
Amicul google iti va arata cum sunt si cat costa.
Daca merita sau nu, tu stii cati bani vrei sa bagi.

  Cu ghimpi

-Berberis julianae
-Berberis thumbergii
-Chaenomeles sp.
-Crataegus monogyna
-Eleagnus angustifolia
-Gleditsia triacanthos
-Hippophae rhamnoides
-Malus sargentii
-Prunus spinosa
-Pyracantha sp.
-Rhamnus cathartica
-Robinia pseudacacia
-Rosa canina
-Rosa rubiginosa

Fara

-Cornus mas
-Carpinus betulus
-Cornus sanguinea
-Acer ginnalda
-Forsythia intermedia
-Ligustrum vulgare.

Tavi, acum mi-am facut timp sa citesc de-a fir a par chestia asta a ta, cu gardul ...

Eu am aceeasi situatie si m-am tot gandit la o solutie viabila. De ce ? Pentru ca gardul viu este foarte eficient - am la tara pe o parte a proprietatii un gard viu plantat la vremea lui de vecinul, compus din gladitza.

I se mai zice si "ghimpar", o specie de salca^m care nu creste prea inalt, dar spini mai mari eu n-am vazut la alta planta...

Avantaje: NU trece nimic prin el. Nici nu poti sa te apropii de trunchiurile lor. Singurul mod in care il mai rareste vecinul este prin incendiere. Arunca pe el motorina si-i da foc. Nu ard deca^t crengile, trunchiurile rama^n in picioare si primavara dau alti lastari.

Dezavantaje: drajoneaza puternic, plus ca s-a "inhaitat" cu niste nesimtiti de rugi salbatici de mur - pe partea mea, de mi-au luat vreo 3-4 metri latime din teren, pe toata lungimea respectiva. Un alt dezavantaj ar fi ca, totusi, animalele foarte mici, gen rozatoare, reusesc sa treaca pe la nivelul firului de iarba.

Ce as propune eu, ca gard pentru o ferma: gard din plasa de sa^rma (de Buzau sau de Galati, nu stiu exact cum ii zice), din cea care se foloseste la armarea planseurilor de beton. Asta pe interior.

Iar ca sa nu ai surpriza unor baieti isteti care ar veni noaptea sa fure o gaina sau un purcel si ar taia plasa cu o foarfeca, poti sa pui gard viu din asta de "neam prost", gladitza sau ghimpar, pe exterior. Plus ca plasa metalica nu i-ar da voie sa se extinda in interior. Periodic, tai doar lastarii patrunsi prin plasa ...

eu unul nu vad rostul plasei de Buzau.  daca zici ca drajoneaza puternic, drajonii cresc din radacina, deci plasa n-are ce sa opreasca;  ba , cel mai sigur o sa te incurce cand vei lucra la gadul viu.

Pai, nu-i lasa sa se intinda catre interior. Deca^t lastarii care se strecoara prin plasa si (zic eu ...) sunt mai usor de taiat periodic ...

 horia66, on 6th February 2010, 23:59, said:

Drajonii sunt lastari din radacina  si nu tin cont de gard.
Drajoneaza foarte puternic teiul si plopul, printre multe alte plante, si pot sparge si asfaltul drajonii astia.

Crezi ca le pasa de un biet gard?

Multumim mult trestie pentru numele exacte de plante ce pot fi folosite ca si gard viu.
Merita sa ne uitam peste ele, chiar ma retinut cateva din ce poze am vazut pe net cu ele, si poate le incercam.

In urma cu vreo 20 de ani am cumparat un teren in zona deluroasa. Si-am trantit o casa taraneasca, pitoreasca si alte "-easca". Departe de lumea dezlantuita, dar foarte aproape de lumea linistita care m-a furat tacticos si sistematic vreme de vreo 4 ani.  
Am imprejmuit tot terenul cu plasa otelita. Absolut inutil pentru ca terenul era destul de accidentat si oamenii si animalele treceau lejer pe unde li se nazarea.
Asa ca am inceput plantarea sistematica de salcami. In momentul asta am depasit cu mult 2000. Printre ei am pus rugi de mure si catina. Din pacate s-au prins doar pe ici pe colo. Oricum salcamii respectivi s-au impletit intre ei si cu gardul in momentul asta fiind cu adevarat o bariera serioasa. Dar mi-a luat vreo 10-12 ani pana am obtinut chestia asta, asa ca e nevoie in primul rand de rabdare. Poate alte soluri or fi mai putin pacatoase si permit o crestere mai rapida, dar nu cred ca in mai putin de 7-8 ani se obtine un gard serios din arbori.
Am vazut mai sus ca cineva recomanda paducelul si cornul. Am incercat dar au o crestere foarte lenta. Mult sub salcam.

Doctore, in primul ra^nd vreau sa-ti urez bun venit printre noi !

P.S. Oameni buni, duceti-va si cititi topicul din semnatura doctorului.  

Eu citesc de doua ore si nu ma mai satur... Si n-am reusit sa citesc deca^t 6 pagini din 70 si ceva ...

 serie_noire, on 21st February 2010, 07:21, said:

Ma bucura ca un om ca tine (cu spiritul tau...), iubeste viata la tara si ai trecut si pe-aici, pe la aria agricola.

 serie_noire, on 21st February 2010, 07:21, said:

On topic: rugii de mure si macesii se prind de obicei spontan si cresc ... de nu mai scapi de ei.

 horia66, on 21st February 2010, 22:29, said:

N-ai avut de lucru Horia cu recomandarea asta ... eu cand am vazut chestia aia cu Earthlings ma cam oparisem ... m-am culcat la 02:00 si acum am o groaza de treaba ... mare farmazon domn' doctor asta  

Edited by masterd6ib6, 22 February 2010 - 08:05.

Ehei, dragii mosului, eu citesc de multa vreme ce scrieti voi, dar pana acum nu am considerat ca as avea ceva de spus in plus. Iar cand cineva scria o chestie cu care nu eram de acord, pana ma mosmandeam eu cu raspunsul altcineva mult mai pe faza mi-o lua inainte.   . Si nu stiu daca e cazul sa va aduc la cunostinta, dar o fac, o perioada tulbure din viata mea am umblat cu o decana de la Agronomie deci se poate spune ca sunt agronom prin transmitere sexuala.

Cat despre gardul viu cu arbori o alta varianta interesanta, dar tot de cursa lunga, am vazut-o undeva pe la granita cu R. Moldova, cum se iese din Husi pana in Albita se intinde un gard de kilometri din duzi. Tot cu plasa de sarma pusa initial care ulterior a fost inglobata efectiv in tulpini.

PS
Pentru cei care nu cunosc adevaratul sens al cuvantului decan: decan e studentul care petrece mai mult de 10 ani intr-o facultate pe care ceilalti amatoristi o termina in 4 sau 5. La un moment dat se constituise si un soi de asociatie a decanilor, extrem de exclusivista.

Dom doctor, gardul ala are dublu rol, de gard si mancare pentru viermii de matase.
Strict ca gard de imprejmuit livada nu-l recomand, dudul e arborele favorit al unor specii de fluturi (implicit omizi - omida paroasa) de pe care vor migra in livada.

Revenind la gardurile de pomi, acestea au dublu rol, de protectie si antivant, pusi in doua trei randuri se numesc perdea forestiera si protejeaza impotriva vantului o suprafata in latime de 3-4 ori inaltimea lor. Un alt avantaj este pastrarea zapezii, cu rol benefic in aprovizionarea cu apa a solului si protectia la inghet a culturilor

Ps: pe vremea mea ne numeam studenti intarziati, si aveam o vorba: primii 6 ani sunt grei, pana treci de anul trei. Da, eram o asociatie exclusivista, de la cam toate facultatile din Bucuresti, dar neexplicita, e prima data cand realizez asta...

Edited by eureur, 24 February 2010 - 17:54.

 eureur, on 24th February 2010, 17:47, said:

Poti sa dezvolti un pic chestia asta ... ca eu tocmai vroiam sa pun in zona unde va fi curtea animalelor, cativa duzi. m-am gandit ca astia fac mizerie mare cand se scutura fructele coapte ... fructe coapte , hrana pentru gaini ... mizerie deci muste ... muste si alte lighioane deci proteina naturala pentru gaini. Acum nu mai pare o idee prea buna.

Edited by masterd6ib6, 24 February 2010 - 23:46.

am cumparat anul trecut un gard viu de care s-a vorbit putin si aici de la o firma care vindea ,,ulmul diin turkestan" sau cum ii spun ei gard viu minune
a mers totul ok. anul trecut am comandat mai mult de proba urmand sa mai iau si anul acesta.
Dar totusi ma intreb: oare nu pot sa prind din el si sa nu mai cumpar?
CUM SE FEACE ASTA?

Remus, ce-ai mai facut cu gardul? Cum e ? Ceva poze?