Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Premier Energy se listeaza la bursa

Unde recomandati un CT cu Casa de...

Adaptare masina pentru o persoana...

Bios laptop Myria MY8315
 Folie display laptop in Bucuresti?

Incalzire cu Boiler cu PDC + IPAT...

Salariu de șofer Uber 8000 l...

Problema token semnatura electron...
 Incarcator diy China

Unde au disparut tancurile federa...

RMN Decontat

Jgheab clasic forma "U"- ...
 Reparatie plafoniera LED

Problema PC - se blocheaza sau re...

Notebook HP 840G2 - Upgrade RAM, ...

Defect ciudat Videorecorder Panas...
 

Proiect ferma familiala pasari

- - - - -
  • Please log in to reply
1296 replies to this topic

#145
hunor66

hunor66

    Guru Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 15,413
  • Înscris: 23.11.2006

 Akomar, on 11th October 2009, 21:46, said:

Eu zic sa nu-i dam chestiei astea o importanta mai mare decat are.

Sa nu uitam ca vorbim de pasare si nu de rumegatoare unde raportul intre plante este vital din mai multe puncte de vedere (de la cel nutritiv pana la rezistenta la pasunat)....

Ai perfecta dreptate. Pentru pasare pajistea nu este un "must have".
Cele mai dependente de pasune (si fan) sunt rumegatoarele, fara de care nu se poate.
Pasarile se pot creste numai cu furajul combinat corespunzator.

Numai ca mi-au luat-o degetele pe tastura tot inainte cand am inceput sa bat campii cu pasunile cultivate...gata, promit sa nu mai fac.

#146
Akomar

Akomar

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,101
  • Înscris: 09.09.2008

 horia66, on 12th October 2009, 15:30, said:

Ai perfecta dreptate. Pentru pasare pajistea nu este un "must have".
Cele mai dependente de pasune (si fan) sunt rumegatoarele, fara de care nu se poate.
Pasarile se pot creste numai cu furajul combinat corespunzator.

Numai ca mi-au luat-o degetele pe tastura tot inainte cand am inceput sa bat campii cu pasunile cultivate...gata, promit sa nu mai fac.

Nu-i bai, lasa ca simt ca o sa-ti scoti tu parleala pe subiectul asta la proiectul de rumegatoare  :D

#147
kos_funny

kos_funny

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,185
  • Înscris: 11.07.2007
Sa nu uitati si de masina de stampilat oua. E ceva investitie si pt ea, ca de noi suntem mai catolici decat Papa! Am inteles ca ar fi undeva in jur de 3000 euro achizitia. Ma insel?

#148
Akomar

Akomar

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,101
  • Înscris: 09.09.2008

 kos_funny, on 12th October 2009, 20:41, said:

Sa nu uitati si de masina de stampilat oua. E ceva investitie si pt ea, ca de noi suntem mai catolici decat Papa! Am inteles ca ar fi undeva in jur de 3000 euro achizitia. Ma insel?

Nu o uitam bineinteles! Stai oleaca ca ajungem si la ea, sa vedem cate oua/zi vom avea ca sa stim de care cumparam.

#149
kappa_man84

kappa_man84

    Fiord

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,226
  • Înscris: 15.02.2007
Asta cu stampilatu' mi se pare destul de aiurea, de ce sa nu stampilezi numai cofraju' sigilat? Ai 20 oua facute pe 10 iunie, le bagi in cofraj, il stampilezi tu si il sigilezi. Simple as that. :D

#150
Akomar

Akomar

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,101
  • Înscris: 09.09.2008

 kappa_man84, on 13th October 2009, 06:06, said:

Asta cu stampilatu' mi se pare destul de aiurea, de ce sa nu stampilezi numai cofraju' sigilat? Ai 20 oua facute pe 10 iunie, le bagi in cofraj, il stampilezi tu si il sigilezi. Simple as that. :D

Cofraju' se poate desface usor, ouale inlocui cu altele mai vechi si resigila la loc. Pe urma, nu toti cumpara un carton intreg si prefera mai putine de aceea este bine sa vada pe ou atat data de expirare cat si codul fermei in care e produs.
In caz de imbolnavire/ intoxicatie care se dovedeste a fi cauzata de consumul lor (salmonella de ex) se poate merge inapoi pe filiera pana la producator.
Asta cel putin in teorie...

#151
hunor66

hunor66

    Guru Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 15,413
  • Înscris: 23.11.2006

 Akomar, on 13th October 2009, 11:36, said:

....In caz de imbolnavire/ intoxicatie care se dovedeste a fi cauzata de consumul lor (salmonella de ex) se poate merge inapoi pe filiera pana la producator.
Asta cel putin in teorie...

Da, asta e conceptul UE de "trasabilitate" (din engl.: "traceability" - ce-am ajuns sa siluim limba romana ...), care impune posibilitatea urmarii alimentului "de la ferma la farfurie". Gandit teoretic nu ar fi rau ... Bine-ar fi sa fie si respectat.

#152
kos_funny

kos_funny

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,185
  • Înscris: 11.07.2007
Si credeti ca romanul nu e in stare sa bage la stampilat oua vechi? Masina aia e supravegheata video cumva ?

#153
Trumo

Trumo

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 194
  • Înscris: 17.10.2008
Teoretic ouale sunt deja stampilate in momentul in care nu se vand si incep sa se invecheasca. Teoretic

#154
kappa_man84

kappa_man84

    Fiord

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,226
  • Înscris: 15.02.2007

 Akomar, on 12th October 2009, 23:32, said:

Nu o uitam bineinteles! Stai oleaca ca ajungem si la ea, sa vedem cate oua/zi vom avea ca sa stim de care cumparam.

"Oaklands supplier Rob Lea started using an on-farm stamper at Egremont Farm earlier this year. With 20,000 free-range birds in two units, he needed a relatively small-scale machine and opted for a HeDi Pack system, costing about £2000.

I thought it was a good idea to stamp on farm so all the eggs sold are genuine," he says. "But I was aware there's a huge expense to small producers." Oaklands paid for the machine and consumables, but Mr Lea was still concerned about the labour cost. "We're still putting the eggs in the trays by hand, which was a bit of a worry because it looked like stamping was going to increase our labour costs and slow us down.""


Deci, pentru 20.000 gaini, omu' zice ca a luat o masina cu aproximativ 2000Lire de la astia , dar e semiautomata (omu' aseaza ouale cu mana). Anyway, pentru costuri mai mici, e o idee.

#155
kos_funny

kos_funny

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,185
  • Înscris: 11.07.2007
Ok deci mai adaugam un 2000 euro! Se considera treaba rezolvata. Sa trecem la gainile noastre. Vreo sursa de puicute hibride? Mai ieftine ca alea de Dorobanti e scumpe dom'le! :)

#156
katilinus

katilinus

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 630
  • Înscris: 25.07.2006

 kos_funny, on 16th October 2009, 20:21, said:

Ok deci mai adaugam un 2000 euro! Se considera treaba rezolvata. Sa trecem la gainile noastre. Vreo sursa de puicute hibride? Mai ieftine ca alea de Dorobanti e scumpe dom'le! :)


buna tuturor,
de ceva timp m-am mutat si eu la tara (lg Iasi), si dorind sa am ceva pasaret pe langa casa mi-am luat 100 de oua pt incubatie Lohmann Brown (.8 lei Avicola Bucuresti). As fi vrut sa cumpar puicute la intrarea in ouat, dar nu am gasit, Avicola avand doar gaini batrane.
Stiti voi vre-o alta sursa?

inca ceva.
furajul pe care il dau la puii de carne contine coccidiostatice. as dori sa cresc si puicutele pt oua tot cu furaj (sau ceva mai mult decat crupe cum fac astia la tzara).
ce sa le dau? le pot da furaj pt pui de carne 1-3 saptamani pana ii pun pe picioare putin? si dupa asta schimb? sau ... ?

multumesc anticipat pt raspunsuri

#157
kappa_man84

kappa_man84

    Fiord

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,226
  • Înscris: 15.02.2007
Salut, uite ce zice cartea pentru Lohmann Brown, daca nu e ok sa ma contrazica cineva:

La găinile ouătoare se practică trei tipuri de furajare fazială:
- faza I – cuprinsă între 22 – 42 săptamâni. Astfel, în vârf de ouat, necesarul de proteină
brută este de 18 g /cap / zi, la 65-70% ouat; în această fază, greutatea oului crește de la 40 g
la 58 g. Aceasta este faza critică de care depinde și producția fazelor următoare.
- faza II – cuprinsă între 42 - 72 săptamâni. Se caracterizează printr-un procent mai
scăzut de proteină, respectiv de 16-17 g/cap/zi, iar intensitatea la ouat este de 65 % ouat.
- faza III – cuprinsă între 72 - 77 săptamâni și se caracterizează prin declinul producției
de ouă sub 65 % ouat. Nivelul de proteină scade la 15 g/cap/zi, dar crește nivelul de Ca din
rețetă.
Rețeta de hrană pentru găinile ouătoare este bine să fie administrată de la vârsta de 18-
19 săptamâni, deci la intrarea în ouat și la cca o săptămână, dupa transferul puicuțelor în
halele de adulte.

#158
kos_funny

kos_funny

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,185
  • Înscris: 11.07.2007
Am gasit puicute de o zi , Lohmann Brown Classic, la 0.60 euro. Deci am rezolvat si asta!
Pas..

#159
Akomar

Akomar

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,101
  • Înscris: 09.09.2008

 katilinus, on 18th October 2009, 07:10, said:

furajul pe care il dau la puii de carne contine coccidiostatice. as dori sa cresc si puicutele pt oua tot cu furaj (sau ceva mai mult decat crupe cum fac astia la tzara).
ce sa le dau? le pot da furaj pt pui de carne 1-3 saptamani pana ii pun pe picioare putin? si dupa asta schimb? sau ... ?

multumesc anticipat pt raspunsuri

Salut katilinus si bine ai venit printre noi!

Nenea doctoru' horea sunt convins ca iti va dezvolta nitel ce iti spun eu acum pe fuguta. Dansul chiar daca nu e specialist in pasare nu ne lasa el la greu si se documenteaza  ;)

Nu da furaj cu coccidiostatic la puicute pentru oua sau la ouatoare adulte! Se vor opri din ouat iar ovarul va fi afectat. Nenea doctoru: pentru ca....

#160
katilinus

katilinus

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 630
  • Înscris: 25.07.2006

 Akomar, on 20th October 2009, 00:23, said:

Salut katilinus si bine ai venit printre noi!
Nenea doctoru' horea sunt convins ca iti va dezvolta nitel ce iti spun eu acum pe fuguta. Dansul chiar daca nu e specialist in pasare nu ne lasa el la greu si se documenteaza  ;)

bine v-am gasit. va urmaresc de ceva timp, si ma minunez de cata informatie puneti la dispozitie.
Cu horia am vb deja ceva timp in urma. stiu (si mi-a explicat atunci) ca nu se da la gaini ouatoare, dar nu stiam dc pot sa dau de la 1 zi -1 saptamana (pana le pun pe picioare), sau nu.
in cazul asta... ma poate ajuta cineva cu o reteta (de la 1zi la intrarea in ouat) pentru puicute ouatoare?
dar.. va rog frumos... degeaba imi spuneti ca e nevoie de xx% proteina si ... altele. nu ma pricep.
mie imi trebuie ... 50% porumb, 25% srot.. si ... etc.


 kos_funny, on 19th October 2009, 18:50, said:

Am gasit puicute de o zi , Lohmann Brown Classic, la 0.60 euro. Deci am rezolvat si asta!
Pas..

si... ati putea sa ne spuneti si noua de unde putem lua? sau le luam prin intermediul dvs?

#161
valyb

valyb

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 194
  • Înscris: 08.11.2006
Eu zic sa te adresezi la wiseguy sau la schimbul3 pentru informatii despre mancarica.

#162
kappa_man84

kappa_man84

    Fiord

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,226
  • Înscris: 15.02.2007
Hranirea gainilor ouatoare cu cereale si PVM.
Concentratele de proteine-vitamine si minerale contin toate substantele hranitoare dar care nu apar indestulatoare intr-o ratie pe baza de cereale.
Aceste concentrate se dau in amestec cu cerealele uruite, indeosebi porumb (singur sau in amestec cu orz, grau, sorg, mei etc.), in proportie de 40% PVM (de tip A5-40) si 60% cereale. Daca se poate procura separat si srot de soia, sunt posibile alte proportii: 10% concentrat (de tip A5-10), 62% cereale, 20% srot soia si 8% creta furajera.
Toate aceste componente, amestecate cat mai bine, se dau gainilor ouatoare in vase de hrana, fiind lasate la discretie daca este vorba de rase usoare si mixte sau date cu portia (150-180 g/zi de cap) la rasele grele (Plymouth, Cornish etc.).
Desi aparent mai scump, un asemenea mod de hranire a gainilor ouatoare este mult mai rentabil, mai productiv, dupa cum rezulta si din cel mai simplu calcul comparativ.

Astfel, daca se ia in considerare ca gainile consuma 40 kg nutret pe an si ca 1 kg concentrat PVM costa cam cat 3 kg porumb, rezulta in cele doua solutii:
- o gaina care consuma anual 40 kg porumb, producand 100 oua/an, consuma 400 g porumb pentru un ou;
- o gaina care consuma anual 16 kg concentrat (echivalent valoric cu 48 kg porumb) si 24 kg cereale, are un consum total al carui cost este egal cu valoarea unei cantitati de 72 kg porumb, dar produce anual 220-250 oua, consumand nutret evaluat valoric la 310 g porumb pentru un ou.
In acest fel se pot obtine, in medie, de la o gaina, 4,5 oua/saptamana (fata de 2 oua/sapt.), iar costul furajului pentru un ou scade cu peste 25% (la preturile lunii in curs 66 lei/ou, fata de 86 lei/ou).

Hranirea gainilor ouatoare cu amestec de ferma
Un amestec de ferma corect realizat poate fi mai ieftin decat nutretul combinat si chiar decat cel alcatuit din cereale si concentrat PVM, dar pretinde mai multa munca si prezinta o serie de greutati in procurarea diferitelor materii prime furajere.
Un exemplu de reteta pentru hranirea gainilor ouatoare poate fi urmatorul: cereale (porumb, orz, grau etc.) - 66%; srot de floarea-soarelui - 7%; srot de soia sau turte de floarea-soarelui - 18%; creta furajera (carbonat de calciu) - 7%; fosfat dicalcic - 0,4%; sare - 0,2% si Zoofort A5 (concentrat vitaminic A5) - 1%, care poate fi procurat prin FNC-uri. (Fabrici de Nutreturi Combinate).
In aceasta reteta se observa proportia mare de creta, care este necesara pentru formarea cojii oualor si a carei lipsa duce la scaderea sau chiar la intreruperea ouatului.
Dat fiind ca gainile mai bune ouatoare au nevoie de mai mult calciu, este bine sa li se lase la dispozitie, intr-un vas, o oarecare cantitate de creta, cochilii de scoici si fosfat de calciu. De asemenea, se recomanda ca zilnic sa se administreze suplimentar verdeata tanara (tocata) sau, iarna, morcov, frunze de fan si graunte incoltite, cu coltul alb (neinverzit) de 1-8 mm inaltime (ovaz incoltit timp de 7 zile), nutreturi care ridica valoarea comerciala a oualor prin galbenusul lor mai frumos colorat si mai gustos.

Prof. univ. dr. Mihail BALASESCU

Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală.

Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate