Proiect ferma familiala pasari

 rdsbstnc, on 29th September 2009, 19:23, said:

despre oua vorbeam si noi...

 Akomar, on 27th September 2009, 18:03, said:

Am ajuns sa ma citez pe mine  

Unde gasim puicute de ouatoare in Romania?

Pana cand gaseste vreunul dintre noi ceva surse de puicute - gaini ouatoare si le organizeaza pe zone geografice, as vrea sa impartasesc celor ne-avizati cateva notiuni de nutritie a pasarilor, cunostinte ce ar trebui sa le aiba orice crescator, indiferent de amploarea fermei.

1. Cateva notiuni simple de anatomie digestiva: particularitatile tubului digestiv la pasare - care determina si tipul furajelor recomandate.
- pasarile nu au dinti. Ele nu pot mesteca hrana. Cu ciocul ele pot doar sa decojeasca unele seminte, sa fragmenteze bucatile mari de hrana in bucatele ce pot fi inghitite.

- hrana odata inghitita ajunge in ingluviu (gusa). Aici petrece cateva ore, pentru a se hidrata, a se inmuia. Se produce aici o pre-digestie timida, mai mult hidrolitica.

- din ingluviu hrana trece mai departe in proventricul (stomac glandular). Aici hrana este supusa sucurilor gastrice, care contin enzime digestive (carbohidraze si proteaze).

- bine imbibata cu enzime digestive, hrana ajunge in stomacul triturator (pipota). Spre deosebire de mamiferele monogastrice, care mesteca hrana si au un singur compartiment gastric pentru digestia mecanica si enzimatica, pasarile mai intai digera enzimatic si apoi mecanic, in doua compartimente separate.

- din cauza faptului ca ele nu mesteca hrana, au nevoie sa inghita nisip si mici pietricele, care se acumuleaza in stomacul triturator (pipota) si cu ajutorul carora hrana este zdrobita. Pipota are la interior o cuticula formata din secretii ale mucoasei proprii, secretie care se intareste si care protejeaza astfel mucoasa de zgarieturile particulelor de nisip.

Din acest punct de vedere, pasarile au nevoie sa ciuguleasca nisip si mici pietricele, pentru a avea o buna digestie. Mai mult, ca urmare a miscarilor peristaltice ale pipotei, muschii acesteia se maresc, se fortifica. Pasarile care (de ex. crescute in baterii) nu au la dispozitie nisip, sufera o atrofiere a peretilor stomacului triturator, cu consecinte nefaste asupra digestiei - consecutiv absorbtie deficitara, crestere incetinita sau productie de oua scazuta.

- din cauza celor spuse mai sus, pasarile nu valorifica bine furajele bogate in fibre. De asemenea (cu toate ca asa sunt crescute traditional) nu este recomandat sa se administreze grauntele intregi, ci sparte (uruite), in acest mod usurand sarcina de "masticatie" a pipotei si marind potentialul de asimilare a nutrientilor din furaj, pe langa scaderea necesarului de energie al organismului pentru a tritura niste graunte cu coaja tare (porumb, grau).

Aceasta energie este mult mai eficient folosita in productia de oua sau in depunerea de masa musculara (spor zilnic in greutate). Este si acesta un motiv (hranirea cu uruiala, nu cu graunte intregi), pe langa altele, pentru care pasarile din ferme au o productie de oua sau un spor zilnic in greutate mai bune decat la taran acasa. Bine, nu este singurul motiv, dar este unul dintre ele.

Intr-un post urmator trecem la:

2. Notiuni simple de nutritie: categorisirea nutrientilor si functiile lor in organism.

 horia66, on 3rd October 2009, 14:55, said:

Mdaaa... Sa continuam deci.

La modul simplist, principalele categorii de nutrienti sunt:

A. Proteina (digestibila) - includem aici toate moleculele de tip protidic, avand in organism rol plastic (structural), enzimatic, hormonal. Spunem proteina digestibila, pentru ca numai acele structuri protidice pretabile la a fi descompuse de sucurile digestive in fragmente absorbabile, ne intereseaza. Exista molecule de tip protidic care sunt insolubile si ne-digestibile (ex.: pene si fulgi, par, piele etc).

In majoritatea furajelor exista o componenta digestibila si una ne-digestibila. In tot ce vom discuta mai jos ne vom referi la parametrii componentei digestibile.

B. Energia (metabolizabila) - se includ aici toate moleculele cu rol energetic in organism, atat glucidic cat si lipidic, cu conditia disponibilitatii metabolice al acestora.

C. Vitaminele - hidrosolubile si liposolubile (nu mai insistam asupra lor, rolurile sunt pe cat de esentiale pe atat de variate).

D. Mineralele - necesare nu numai pentru dezvoltarea scheletului (dupa cum cred multi) ci si pentru functionarea normala a transmiterii neuronale, a secretiei hormonale, a secretiei diferitelor enzime etc.

Necesarul in acesti parametri al pasarilor este variabil, in functie de varsta, sex, categorie (broiler, gaina ouatoare oua consum, gaina de reproductie) si rasa. Vom intra mai in amanunt in necesarul de parametri nutritionali pe fiecare categorie in parte, la structura ratiilor furajere.

3. Furajele si parametrii nutritionali ai acestora. Totul raportat per kg substanta uscata.

Graul: Proteina digestibila cca. 11%. Energie metabolizabila cca. 3400 kcal.
Porumbul: PD cca. 9%. EM cca. 3700 kcal.
Orzul: PD cca. 8,8%. EM cca. 3200 Kcal.
Orezul: PD cca. 7%. EM cca. 3100 kcal.
Srot de soia: PD cca. 50%. EM cca. 2600 kcal.
Srot de fl. soarelui: PD cca. 30%. EM cca. 1600 kcal.
Faina de peste (prot. 65%): PD cca. 65%. EM 3500 kcal.

(toate datele sunt citate din "nutritia si alimentatia pasarilor, autori M. Larbier si B. Leclerq, 1994".

[/quote]
Graul: Proteina digestibila cca. 11%. Energie metabolizabila cca. 3400 kcal.
Porumbul: PD cca. 9%. EM cca. 3700 kcal.
Orzul: PD cca. 8,8%. EM cca. 3200 Kcal.
Orezul: PD cca. 7%. EM cca. 3100 kcal.
Srot de soia: PD cca. 50%. EM cca. 2600 kcal.
Srot de fl. soarelui: PD cca. 30%. EM cca. 1600 kcal.
Faina de peste (prot. 65%): PD cca. 65%. EM 3500 kcal.

(toate datele sunt citate din "nutritia si alimentatia pasarilor, autori M. Larbier si B. Leclerq, 1994".
[/quote]

Salutare, sunt in viteza insa la ingrediente nu as baga orz in niciun caz sau daca bagi iti trebuie musai o enzima, orez...cam greu de gasit cred si poate scump, srot floare...celuloza mare, faina de peste poate un maxim de 1,5% in reteta.
Pe fuga bag un exemplu de reteta de gaini ouatoare:

Porumb 59%
Soia 26.5%
Carbonat de calciu (calciu furajer) 7%
premix 3% (se poate merge pe diverse tipuri de px sau concentrat dar pe 3% e complet, adica ai vitaminele, mineralele, pe suport de calciu, daca vrei concentrat iti baga si proteina la pret de premix)
ulei 2,5% (ok e o oarecare problema cu inglobarea)
faina peste 65% PB 2%

analiza:
PB 17,9%
EM 2800 kcal
GB 5,46
Met: 0,44

asta e doar un exemplu, acum trebuie sa plec, promit sa revin cand se inteteste discutia despre nutritie.

 IDC, on 5th October 2009, 20:37, said:

Orzul proaspat recoltat. Beta-glucanaza - orzul are o cantitate destul de mare de NSP (mucopoliglucide ne-amidonoase), care necesita ceva supliment enzimatic exogen.

Quote

Sunt luate la rand si disecate in manualele de nutritie ...

Quote

Foarte bine faci, multumim pentru mana de ajutor.

Edited by horia66, 05 October 2009 - 20:30.

Eu zic sa vedem ce hibrizi disponibili sunt pe piata. Apoi gasim ghidul de crestere si luam din el cerintele de nutritie dupa care facem si niste retete.
Ce ziceti?

Edited by Akomar, 05 October 2009 - 23:13.

Pana una alta, de pus deoparte si doc. asta: Stresul termic la galinacee...

edit: si un program de vaccinari, NU IMI APARTINE, specialistii sa isi dea cu parerea eventual

Edited by kappa_man84, 06 October 2009 - 08:16.

 horia66, on 22nd September 2009, 17:02, said:

Scuze ca intreb, dar cam care ar fi suprafata de spatiu verde necesara pentru ferma in cauza, de 1000 de capete, si unde poate fi situata, ma refer la intravilan sau extravilan si eventual distante minime obligatorii.

Multumesc mult,

Am si eu o intrebare care ma macina de cand am inceput sa ma documentez despre paserile astea
Spatiul verde cum il fac? Banuiesc ca trebuie de pe acum pregatit terenul si semanat.. pentru la anul. Ce sa fie? Un fel de gazon? Nu e scump? Se gaseste pe undeva samanta de iarba mai ieftina?
Multumesc

mahoarca ai putea sa vii la Indagra pe 14-18 oct. si sa te documentezi, cum de altfel o sa fac si eu. Noroc.

 tavktm, on 6th October 2009, 23:19, said:

Ti-ar cam trebui undeva in jur de 1 hectar, minim. Si ar fi bine s-o faci extravilan - nu o sa ramai in nici un caz la 1000 de gaini. Dupa cum te-am "citit" eu, o sa te repezi dupa un an la cel putin 8-10.000, cand o sa vezi rezultatele. Deci ar fi mai bine sa te orientezi la o suprafata de 7-8 hectare, extravilan, de la inceput...

 mahoarca, on 8th October 2009, 13:15, said:

Cel mai bun (parerea mea) ar fi o lucerna in amestec cu ovaz. Se coseste de vreo trei ori pe an, iar daca o si uzi, vei avea o productie si mai mare. Ovazul se pune in amestec la semanat ca planta protectoare, pana se "intaresc" plantutele de lucerna.

Plus ca va oferi un aport de proteina si vitamine foarte important gainilor ... Daca vor avea acces zilnic la aceasta pajiste vor ciuguli toate frunzulitele, iar tu vei cosi doar betele, pentru refacerea culturii.

Edited by horia66, 09 October 2009 - 11:09.

Merci horia.
Imi zici, te rog si ce proportie de ovaz trebuie in amestecul de semanat?

 mahoarca, on 9th October 2009, 16:20, said:

80-90 kg de ovaz si 22 kg samanta lucerna la hectar. Insamantarea primavara devreme. Solul trebuie foarte bine maruntit si afa^nat ("ca pentru ceapa"), samanta de lucerna fiind foarte mica si firava. Obligatoriu dupa insamantare se face tavalugire (pentru a pune cat mai bine samanta de lucerna in contact cu solul).

Ovazul are un ritm de dezvoltare mai alert, prevenind imburuienarea culturii de lucerna - care lucerna este mai plapanda in primul an. In faza de inflorire a ovazului se aplica prima coasa si fanul obtinut (majoritar fan de ovaz, lucerna este in cantitate mica...) se foloseste pentru hrana animalelor (rumegatoare in special, dar si cai).

Dupa aceasta prima coasa, lucerna va avea loc sa se dezvolte bine si sa se fortifice.

Poti sa cultivi lucerna si in amestec cu graminee - golomat de ex. - fara a mai avea nevoie de planta protectoare (ex. ovaz). Se insamanteaza 15-17 kg samanta lucerna + 7-8 kg samanta golomat la hectar.

Dar parerea mea este ca - strict pentru insamantarea in pajistea gainilor - lucerna simpla (cu sau fara planta protectoare) este mai indicata. Pasarile (opinez eu) beneficiaza mult mai mult de pe urma leguminoaselor (lucerna sau trifoi) - proteina, vitamine, minerale - decat din consumul de graminee (golomat sau raigras).

Da, daca era vorba sa obtii cel mai bun fan de iarna pentru rumegatoare si cabaline, as fi spus din start: borceaguri sau amestec lucerna+golomat. Dar la pasari (si la porci) zic ca sunt mult mai hranitoare leguminoasele (lucerna sau trifoi). Faina de fan de lucerna este un ingredient valoros in hrana porcilor si s-a incercat cu rezultate foarte bune si la pasari (in cazul nostru, aici unde discutam, va fi vorba de consumul lucernei in stare proaspata, de pe pajistea respectiva).

Edited by horia66, 09 October 2009 - 20:26.

Multumim Horia,

Sincer sa fiu mesajul tau de mai sus este unul care trebuie copiat in calculator, si pus bine la pastrare.  
Foarte importanta informatia.

Eu zic sa nu-i dam chestiei astea o importanta mai mare decat are.

Sa nu uitam ca vorbim de pasare si nu de rumegatoare unde raportul intre plante este vital din mai multe puncte de vedere (de la cel nutritiv pana la rezistenta la pasunat).

O sa pun spre exemplificare poze din ferme free range care nu au chiar deloc iarba. Sa nu uitam ca le hranim oricum cu un furaj combinat complet specific hibridului nostru iar accesul la iarba verde vine oricum ca un supliment, pe langa celelalte beneficii importante cum ar fi spatiul de crestere marit, razele solare, scurmatul si miscarea, etc.

In concluzie, cu cat mai diversificat si mai abundenta ar fi vegetatia cu atat mai bine, dar se poate chiar si fara, acum depinde de fiecare ce posibilitati are.

 Akomar, on 2nd October 2009, 08:56, said:

Poate cineva sa verifice daca urmatoarele companii au puicute vanzare: Agrimon Oprisenesti, Avicola Bacau, Toneli Group, Avicola Bucuresti?

Si daca au, ce hibrid si la ce pret.

Multam

Poate pentru gaini nu este asa de important pe ce fel de pasune se afla, insa pentru viata la tara este foarte iportant sa stim macar in linii mari cam cum se poate creea o pasune bunicica.

Desi, daca gandim ca suntem la capitolul free-range, si daca tot suntem in Romania unde avem un sol destul de bun, poate merita investitia in creearea unei pasuni de calitate pentru gaini. Atat pentru aprtul de substante al gainilor, cat si pentru imagine daca vreti. O fermulita frumoasa, curata, si cu verdeata inspira incredere mai multa