de ce la munte e mai frig decat la campie?

 mircea21, on 30th August 2009, 13:45, said:

poate nu am inteles eu bine dar intrebarea lui era de ce la MUNTE e mai rece decat la campie. iar pe graficul tau arata exact acest lucru. pana la 10 km altitudine se vede clar ca tepmeratura scade. acum ce se intampla mai sus in atmosfera depinde de multe altele. dar diferenta de temperatura dintre munte si campie este data mai sus.

mentiona cineva de densitatea aerului, dar la fel de important este si calitatea lui. de fapt la acele altitudini (de peste 10km) nu se mai poate numii aer. (calitate = compozitie)

Edited by canishu, 06 October 2009 - 00:25.

Multi ati raspuns corect dar nu ati dat detalii. Voi incerca sa o spun eu coerent.

Un motiv pentru care aerul e mai rece la munte decat la campie e ca pamantul incalzeste aerul.
La munte, mai ales daca e varf de munte, nu e atat de mult "pamant" care sa incalzeasca aerul.

Totusi, luand in considerare un podis foarte inalt (gen Tibet) si o campie, ar trebui sa fie aceeasi temperatura.
Mai mult, la munte insolatia e mai mare decat la campie, deci ar trebui sa fie mai cald. De ce nu e?

Aici intervine aerul rarefiat. Caldura (energia termica) e de fapt energie cinetica, adica, miscarea moleculelor ne incalzeste, cu cat se misca mai tare, cu atat ne incalzesc mai tare. Totusi, nu conteaza DOAR miscarea moleculelor ci si densitatea lor.

Presupunem ca solul de la campie si cel de pe podisul Tibet au aceeasi temperatura. Aerul la campie il presupunem la o densitate de 1,2kg/m³ (corespunzatoare nivelului marii la 20^o C). Pe podisul Tibet, densitatea aerului ar trebui sa fie de cam 0,7kg/m³.

Chiar daca solul ar face ca moleculele de aer sa vibreze la fel de tare, exista mai putine molecule de aer/m³ pe Tibet decat la campie. Pielea va fi in contact cu mult mai putine molecule pe Tibet decat la campie. Chiar daca moleculele ar avea exact aceeasi energie cinetica, ne va fi mai frig pe Tibet.

Mai multe informatii despre calcularea densitatii aerului aici: http://en.wikipedia..../Density_of_air
Aici daca puneti altitudinea, va arata densitatea, presiunea si altele: http://www.aviation....-atmosphere.asp

Aici avem un caz de "lumea e mai complexa decat pare". Sa lasam Tibet si alte zone dinastea cu altitudini mari si paralele interesante, sa vorbim de ce avem la noi in tara si in acest sens va atrag atentia unui singur lucru la noi cel mai frig nu e pe munte ci in depresiune, nu oriunde ci la Miercurea Ciuc, cam 680m Ala e polul frigului, deci nu e la munte.
Densitatea aerului este o variablia dar la inaltimi mici cum e la noi nu e prea relevanta intrucat cand vorbim de munte nu ne referim la varf de munte musai poate fi o simpla statiune montana. Iata inca un exemplu care da de gandit, pe valea Topologului sa zicem cam in dreptul comunei Cepari deci cam 500m altitudine este cu cel putin 5 grade mai cald decat la 200m altitudine mai sus spre Salatruc catre drumul forestier in apropierea barierei, probat personal, desi nu e cine stie ce munte ca mai e pana la munte diferenta e mare. Cum o explicam ? Simplu, prin microclimatul local altfel nu avem cum. Tot asa se explica si vremea la Miercurea Ciuc sau pe cine stie ce platouri inalte. Atmosfera nu e statica si nu se incalzeste uniform.

Edited by andreic, 15 October 2009 - 13:12.

K, inteles. Dar vazui ca peste 100km e f cald. Aia cum se esplica?

 andreic, on 15th October 2009, 14:01, said:

Depresiunile intramontane sunt un caz mai special (inversiuni de temperatura), aerul rece e mai dens decat aerul cald (la aceeasi altitudine). Cand se lasa aerul rece in depresiunile intramontane, ramane acolo, nu se poate deplasa.

Totusi, uite harta cu temperaturile de acum, Pe Ceahlau sunt -7, la Miercurea Ciuc 4.

 Luke, on 15th October 2009, 15:54, said:

Acolo e ionosfera, temperatura nu se mai masoara cu termometrul, aerul e prea rarefiat. Ceea ce se masoara e energia atomilor (ionilor), care e mare din cauza radiatiilor solare.

Edited by D3b1an, 15 October 2009 - 15:13.

La Toaca 1 si 2 1600m este iarna in toata regula acuma.

Edited by andreic, 15 October 2009 - 15:15.

In depresiuni se produce un fenomen numit "inversiune termica", de accea se inregistreaza temperaturi mai scazute ca pe varfuri acolo. Pentru faptul ca la munte e mai frig ca la campie desi cand esti la munte esti mai aproape de soare, exista explicatia ca la munte aerul este mai rarefiat adica este o cantitate mai mica de aer, inmagazinand astfel mai putina caldura. Faptul ca e mai rarefiat se explica doarece la altitudini mai mari presiunea atmosferica scade deoarece "este mai putina atmosfera care cade pe tine" daca mi se permite formularea asta. Aici exista inca un argument si anume ca atunci cand presiunea creste, si temperatura creste (lege a termodinamicii), deci la 300 de metri inaltime este o presiune mai mare => temp mai mare. La 1500 metri, presiunea e mai mica => temp mai mica.

 savulescucostin, on 25th October 2009, 05:24, said:

Si totusi iarna presiunea e mai mare decat vara.

 D3b1an, on 25th October 2009, 08:16, said:

Nu stiu daca are relevanta chestia asta.

Bă, sunteți de speriat. De câteva luni tot discutați problema după ce s-au dat două-trei răspunsuri mai mult decât satisfăcătoare (eu susțin că al meu e complet).

Omul a întrebat așa: "De ce la munte e mai frig decât la câmpie?"
Analizând cu atenție întrebarea identificăm trei concepte: munte, frig și câmpie. "frig" ne spune că omul se referă la temperatura aerului. "munte" și "câmpie" ne spun că e vorba de altitudine.
Așadar avem de-a face cu un grafic bidimensional, una din axe reprezintă temperatura, cealaltă altitudinea. Observați vă rog că regiunea geografică și tipul ei nu intră în datele afișate pe acest grafic.
În post-ul lui mircea21 avem plăcerea de a vedea exact un asemenea grafic, din care pe noi ne înteresează doar secțiunea de altitudine până în 10000m, ba chiar cea până în 8848m, că mai sus nu mai e munte dacă vă aduceți aminte bine înălțimea Everestului, cel mai înalt vârf din lume.
În porțiunea aia de grafic vedem clar că temperatura scade constant (e o linie dreaptă, nu o curbă) o dată cu creșterea altitudinii.
Sunt destul de convins că graficul de aici e corect, având în vedere că inclusiv site-ul NASA link-ează către el și aparține unei agenții guvernamentale americane. A se observa că e vorba de o medie, un profil de temperatură standardizat, zona geografică fiind reprezentată pe o singură dimensiune (și noi știm că are trei fizice la care mai putem adăuga câteva conceptuale -în care am lua în calcul lucruri precum inversiuni de temperatură și faptul că atmosfera nu e uniformă pe orizontală în niciunul din straturile sale).

Bun, acum că am stabilit întrebarea, am înțeles-o și am determinat exact contextul, aria răspunsului ar trebui să fie și ea destul de clară pentru cineva care a făcut fizică la școala generală și la liceu.
Știm care e tendința generală, am eliminat perturbările date de zona geografică, nu ne mai rămâne decât să explicăm fenomenul fizic în urma căruia aerul se răcește direct proporțional cu scăderea presiunii lui, presiune dată de forța gravitațională. Mai trebuie explicat și fenomenul de convecție și atunci înțelegem și de ce "la munte" poate să ne fie mai cald decât la câmpie.
Găsiți explicat în post-uri mai vechi cam tot. Doresc totuși să clarific un lucru: la altitudini mai mari stratul de aer între noi și Soare e mai mic și deloc accidental densitatea aerului e mai mică. Asta înseamnă că radiația UV care ajunge la noi e mai puternică decât cea care ajunge dacă stăm pe plajă la nivelul mării. Cu tot cu informația asta, care nu era evidențiată în explicația mea până acum pot spune că am ajuns la un răspuns foarte aproape de cel căutat. E vorba de "munte", nu de un punct oarecare în atmosferă, situat la câțiva kilometrii de scoarța terestră și atunci da, ar fi bine să luăm în calcul și factorul ăsta.

Repet, nu a întrebat de ce în Valea Jiului e mai frig decât pe Vârful Straja sau de ce în Depresiunea Maramureșului e mai frig decât pe Vârful Pietrosu, ca să luăm în calcul fenomenul de inversiune de temperatură ce se petrece în văile intramontane. Aici vorbim de altitudini de până la 8848m, impactul acestor fenomene fiind mic raportat la suprafața scoarței terestre și deci media noastră de temperatură din graficul standardizat.

Ati facut subiectul praf !
Bun , sa zicem ca stim de ce aerul e mai cald la altitudini mici...dar de ce , doamne iarta-ma , nu se ridica la altitudini mari ?
Sa luam banalul exemplu al baloanelor cu aer cald care,paradoxal,urcaaaaa...de nu se mai opresc !
Acum nu revine din nou intrebarea : Daca aerul cald urca,de ce totusi e mai cald jos
si e mai frig la altitudini mari ???????????????????????????

Pentru ca te indepartezi de "soba" care este pamantul. Aerul incalzit de pamant de fapt se ridica, numai ca nu-l vezi atata tot, sau hai sa spunem ca-l vezi, de exmeplu aburii aia care se ridica dintr-un lac intr-o dimineata rece. Acela e aer cald ce contine o cantitate insemnata de vapori de apa si care se ridica din ce in ce mai mult, asa se formeaza norii; parca suntem la ora de geografie   Acum in timp ce aerul cald se duce in sus spre inaltul cerului acesta intalneste cu siguranta paturi de aer reci (neincalzite de "soba") ca apoi sa condeseze si sa genereze ploaie care ne va face noua recolta bogata ca tot fuse Oktoberfest-ul. Uite asa circula apa in natura; acuma sa nu intrebi si de cei iese apa din pamant ca nu stiu cine o sa-ti raspunda.

E normal ca la altitudini mai mici sa fie temperaturile mai mari. Densitatea aerului e cea mai mare, deci aerul se incalzeste cel mai usor acolo unde e cel mai dens. Logic, nu ? Pentru ca sunt multe particule in aer ce sunt incalzite de radiatie, spre deosebire de aerul de la altitudine, care contine mai putine particule, deci mai putina capacitate de a retine caldura.

Apoi, la munte sunt si nori multi, care absorb caldura. Umezeala absoarbe caldura, pentru ca are nevoie de energie pentru a se evapora si ridica.

Versantii muntilor sunt expusi curentilor de aer.

Pamantul actioneaza ca o plita, ce se incalzeste cand e soare, dar muntele, datorita formei sale piramidale, disipieaza radiatia in jurul sau, fara a o concentra uniform.

Apoi, putem discuta si de inversiunile termice ce au loc in depresiuni. Aerul cald, ce se formeaza in timpul zilei in centrul depresiunii, urca noaptea spre culmile muntilor din jur. Acest flux de masa de aer fiind pornit, trebuie ca o alta masa de aer sa ii ia locul celei calde, si ea provine tot de pe culmile din jurul depresiunii, adica aer foarte rece.

In primul rand, dupa cum ne amintim de la termodinamica, exista urmatoarea relatie intre presiune (P), temperatura (T) si volum (V) al aerului:
P * V / T = const.
Cu alte cuvinte,
P / (T * ro) = const, unde ro este densitatea aerului.
Acuma, e de stiut ca P = ro(h)*g(h), pentru h de la sol pana la 500+ km altitudine (limita maxima a atmosferei).
Cum g scade cu altitudinea, rezulta ca presiunea aerului scade cu altitudinea mai mult decat densitatea, prin urmare temperatura scade cu altitudinea.