Exista cu adevarat metode de a ne regasi pe noi insine? De a ne imbunatati viata considerabil? Cum?

LazyPawn, on May 12 2008, 19:15, said:

...an infinite source of supply.

Sincer vorbind orice om rational e sceptic (a nu se confunda cu negatia absoluta). Eu prefer sa ma plasez in postura in care sa spun "nu stiu", si asta deoarece nu s-au facut studii in acest sens, daca s-au facut, nu stiu sa se fi verificat veridicitatea si acuratetea lor. In acest moment nu exista nici un punct de vedere macar partial impartasit in cercurile stiintifice, pe care sa sprijine teoria descrisa in film. Tiparele dupa care traiesc, inertia, legile pe care le-am invatat, toate astea ma impiedica sa accept fara tagada ceea ce se sustine in film. Imi pastrez totusi rezervarea: mai am multa mamaliga de mancat pana sa ma pot declara un cunoscator in exhaustivitate al acestui univers. Caci problema descrisa in film nu este vadit eronata (nu contrazice nici o lege fizica) ci pur si simplu se afirma ca exista cumva si alte legi fizice care ar actiona in sensul descris de ei. Evident, se mesajul tacit este ca nu s-ar cunoaste aceste legi inca. Daca ar fi fost o invaliditate logica evidenta, atunci as fi spus si eu "ce imbecilitate". Dar in ultima perioada lucrurile s-au complicat in asa hal in stiinta, au devenit din ce in ce mai contraintuitive, incat atitudinea mea nu poate fi decat una de "stand by".

Bean, ce spui tu e superfrumos și lăudabil, dar nu are legătură cu șarlatanii ăia al căror scop este doar să facă bani (ce e drept, americanii sunt și ușor de fraierit). E o întreagă industrie acolo care profită de naivitatea lor. Le acorzi mult prea mult credit, nu au ăia treabă cu interpretările cuantice, iar de onestitate nici nu are rost să mai vorbim.

Vrei să faci știință? Bun! Ia un grup de oameni. Fă un test psihologic amănunțit, ca la carte. Clasifică-i în 3 grupe în urma acelui test, să zicem optimiști, pesimiști și "average". Apoi du-te cu ei și pune-i să joace la loz în plic sau orice joc de noroc, în condiții care exclud frauda. Fă asta de zeci de ori, de sute de ori, cu grupuri diferite, cu jocuri diferite de noroc, în părți diferite ale lumii. Ia să vedem atunci dacă optimiștii modifică universul   și iau lozul câștigător cu o frecvență care să aibă o semnficație statistică. Dacă răspunsul este da (mira-m-aș), over and over again, ei ... jos pălăria, grozav. Avem un punct de pornire, o constatare. Abia APOI începem să emitem niște ipoteze, niște teorii care să explice constatarea obiectivă.

Ori penibilii ăștia ce fac? Ei încep direct cu un aer profesoral cu ditamai teoria, ca și cum ar fi ceva rezultat dintr-un studiu savant, iar teoria în sine este compusă din cuvinte fără sens "ce din coadă dau să sune". Auzi acolo, vibrații...    Locul ăstora e la pușcărie!

Măgarii profită de un lucru pe care-l știe oricine, că persoanele optimiste, încrezătoare, o duc mai bine. Păi, da, sigur, pentru că sunt mai muncitori, se adaptează mai ușor, nu se lasă bătuți cu una cu două. Dar asta îți poate spune și nea Gheorghe din Popârțești. Și nu e de la vibrații. Nici de la cuantică. Nu e nevoie de un american cu părul alb și titlu de psiholog să-ți explice el chestia asta pe un DVD.

Edited by LazyPawn, 12 May 2008 - 22:49.

Deci am o nedumerire , sau 2 in legatura cu acel clip " the secret" de pe iutub.
Deci zice ca "atractia" e marea smecherie. Deci eu nu vreau sa fiu in categoria " nu stiu", aka sceptic. Vreau sa aleg o tabara.
1- impotriva
Sa zicem ca e asa. Cum ramane cu legea cealalta "partile opuse se atrag" ? Adica e tot semi-teoretica, dar ...e fix invers de ce se zice in " daa sicret". Adica in cazul mangetilor e adevarat, in cazul electrictatii...
2- Pentru.. Stiti ce zice Legea lu murphy. De fiecare data cand ceva poate merge prost, cu siguranta va merge prost. Asta sa fie oare ca ne asteptam, nefiind prosti ci anticipand rezultatul actiunii noastre, ca ceva sa mearga prost ?
Si mai stiti vorbele "din popor"... atragi ganduri rele cand esti suparat, si diversele variante ale acetei fraze, rostite de cei batrani.

Acum ar mai fi o faza...daca astia care zic treaba asta , si acum merg pe nr. 1, daca astia se asteapta de la noi sa gandim pozitiv ca sa atragem lucruri negative ca alea bune sa le ramana lor. Adica ei zic ca gandesc lucruri poziitve, dar fac fix invers...stiind ca "restul" vor face in favoarea lor.

La om creierul e pe baza de electro-magnetism, la fel si la pormbei care se si ghideaza dupa cmapul magnetic, furnicile simt electricitatea, si animalele in general seismele...deci exita anumite feluri de a percepe/trasnmite "informatii" care inca nu le intelegem.
Stiu ca exista cu certitudine o specie de ..molusca sau nush ce ....stea de mare.. ceva .. care s-ar fi demonstrat ca poate "comunica" cu o alta din specia ei.. adica daca o strangi in mana pe prima, a doua la km distanta imita aceeasi forma...

Ce ziceti ? Sa incep sa ma imaginez intr-un Veyron, sau in calea unuia ?

[color="#0000FF"]

Acum circa 2000 de ani ni s-a spus: "Daca ai credinta cat un bob de mustar, poti muta muntii din loc."


Pe la 1900, era epoca de pionierat a aviatiei. Se faceau fel de fel de experimente, pentru realizarea unui aparat de zbor.
Acestea, se faceau de regula pe un teren de la margimea localitatilor, unde se adunau oamenii ca "la urs". Un domn bine
imbracat, cu un aer savant spune: "Ce-s prostiile astea? Cui folosesc?", iar cineva din public ii replica: " Dar un nou-nascut la ce foloseste?"

Oare cine are meritul ca suntem unde suntem, ca civilizatie? Sa aiba vreun rol acesti idealisti, "prosti"/"nebuni", ori este meritul "domnilor savanti/docti/academicieni" ....

Departe de mine sa pledez pentru o credinta oarba, gen "crede si nu cerceta"; dimpotriva, crede dar si cerceteaza, cunoaste si "adevarul te va elibera".

Avem liber arbitru, ne putem situa de orice parte a baricadei, eventual chiar pe ea; ne mai trebuie insa, responsabilitatea
faptelor (chiar si vorbele intra aici).  Astfel ca, are mai putina importanta "obiectul" credintei noastre, chiar si scepticismul
/nihilismul poate fi te tema credintei noastre - dar oare suntem constienti (=cunascatori) atunci cand "aruncam cu pietre", cat despre responsabilitate ....

Cat despre "Secretul" - da, este posibil; dar presupune cea mai titanica munca - cea cu tine insuti. Trebuiesc inlaturate
traditiile si dogmele inoculate mii de ani de preoti, savanti, politicieni ... si lista poate continua.

Daca tot ne consideram "liberi", haideti sa ne alegem credinta in SE POATE, in EU POT, in EU CRED ca pot sa aduc binele in viata mea, ca acest bine din viata mea este parte din BINELE general. Este un sens! Oare TU VREI SA POTI, SA CREZI?

LazyPawn, on May 12 2008, 19:15, said:

Pune-ma si pe mine pe lista.
Mi-a mirosit a ciorba new-age-ista, care porneste de la ceva real, dar amesteca adevarul cu fabulatia.
Filmul de fata, precum a subliniat Bean, construieste o teorie cool pornind de la posibilitatea, nici macar probabilitatea, existentei altor legi fizice, altele decat cele pe care le cunoastem.

Arunca o pastila desp[re legea vibratiei si legea atractiei, pe care o combina cu teoria conspiratiei preotilor, a oamenilor de stiinta, a politicienilor care au tot interesul sa tina oamenii in intuneric si in ignoranta. Jos dogmele, traditiile, tirania academicienilor! Iata "Secretul" neamule!

Rama3333, revenind la regasirea pe noi insine, dat fiind ca treci cu gratie din registrul stiintific in cel etic, la binele din viata noastra, hai sa vedem ce inseamna acel "bine"! Pentru mine, "binele" nu are nicidecum semnificatia unei stari euforice, de permanenta buna-dispozitie, de confort psihologic. Dimpotriva, oamenii fericiti au acceptat suferinta, si-au cunoscut limitele, patimile; pe scurt, au trait in realitate.

Bean, on Mar 26 2008, 11:24, said:

Nu-mi trebuie nici o metoda pentru a a-mi induce gandire pozitiva, incredere in sine. Ea vine tocmai prin asumarea lucida a realitatii. In nici un caz nu ma face fericita.
Dupa cum ai spus, au fost oameni fericiti care nu au ras poate niciodata in viata, si-au trait zilele in suferinta, tacere, lacrimi, n-au avut ranjetul ala, semn al multumirii de sine.

Cu atat mai putin fericirea si regasirea de sine nu au legatura cu bogatia, cariera, care sunt, dimpotriva, factori de stres. Nici celebrul avion nu ma face fericita.

andrei_0, on Mar 26 2008, 23:59, said:

De la metide de relaxare pana la droguri nu mai e decat un pas. Fuga de realitate, evitarea efortului sunt semne ale unui psihic slab, care cauta mereu surogate in exterior.

Andrei, efortul, munca, rabdarea si, mai ales, modestia nu raman niciodata nerasplatite. Prin fericire, desigur, nu prin masini, bani, succesul in plan social.

clara_spiele, on May 23 2008, 10:55, said:

in cazul meditatiei surogatele cred ca se cauta in interior  

metoda functioneaza pentru mine, restul nu fiti tristi , prin efort, munca, rabdare si modestie puteti fi fericiti si voi.  
cat despre masini, bucurati-va ca exista creditul bancar  


ps. nu dau detalii despre cum aplic eu metoda, cred ca nici nu ar functiona la altii. Bean v-a dat niste indicii, restul descoperiti singuri daca va intereseaza  

clara_spiele, on May 23 2008, 10:55, said:

"Binele" acesta, aici, trebuie privit ca SENS in toate aspectele vietii! Iar, privind punctul de plecare ma indoiesc ca ar putea induce o stare euforica, de permanenta buna-dispozitie. Cuvintele, prin care definesti oamenii fericiti, duc mai degraba la definirea unor oameni dogmatici, pesimisti, poate chiar habotnici (scuze - nu vreau sa ofensez pe nimeni).


"Realitate", "asumarea lucida a realitatii" - care realitate? Cea carteziana sau cea creationista? Ce realitate percepe lucid individul? Materia, forma? Acum miii de ani hindusi defineau planul fizic ca MAYA - planul iluziei. De peste 2000 de ani analizam materia, forma descoperind legi si principii ce-o guverneaza, acestea fiind destul de des "actualizate". Pana de curand materia era forma si cantitate, acum este si energie. Unde incepe, unde se termina? Ceea ce numim, ceea ce percepem de regula ca realitate este doar o parte, mai mult sau mai putin infima, a REALITATII.

Pentru a avea o vedere de ansamblu asupra realitatii, cat mai obiectiva ar trebui sa imbinam cele doua moduri de a o percepe. Aceasta, facandu-se pe fondul unei cercetari continue, a unei "open-mind" si nu in ultimul rand, pe fondul dorintei de a-ti depasi permanent limitele.


Se spune ca, sunt atatea drumuri cati drumeti sunt - (cai spre fericire, gasirea de sine, bogatie, nirvana....). Oare ne ajung? Probabil continuam sa "inventam". Totusi, drumul se deschide sub pasul drumetului.

"Ce pare normal in ziua de azi?" - pare dubios.
Cand eram copil paream "nebun, ciudat sau deplasat" pentru cei maturi (sau cum spuneau vecinii), dar eram fericit.
Acum sunt matur, apreciat, nu mai sunt nebun, ciudat sau deplasat, dar nu mai sunt la fel de fericit.
Mai mult sau mai putin - oricine poate avea in ziua de azi o vila, o masina straina, suficienti bani in banca, distractii, etc, DAR exista o bucurie si o fericire mai mare decat in copilarie? Ma indoiesc !
Ca sa fii fericit trebuie sa faci si sacrificii... uneori poate prea mari, dar niciodata nu trebuie sa renunti la ceea ce crezi ca ti se cuvine.
Atata timp cat speranta moare ultima... zambeste, fi spontan, crede si spera la mai bine (chiar daca uneori mai calci stramb) - viata e prea scurta ca sa gandesti in urma.

andrei_0, on Mar 27 2008, 00:59, said:

Dar tu de expresia "ignorance is bliss" n-ai auzit?  
Si mai mult ca sigur asta e ideea pe care se bazeaza si respectivii care au facut filmul.

Edited by Dyzygoteka, 17 June 2008 - 20:19.