Boala Crohn

Are cineva aceasta boala ? impartim experiente , remedii etc ..

pai in primul rand ar trebui sa vorbesti cu un medic
de fapt, un medic cred ca a pus diagnosticul asta
el nu ti-a dat un tratament?

ma rugat o prietena sa ma interesez despre aceasta boala crohn, operata...mai exact daca se pot face operatii in strainatate si unde? daca se poate va rog sami dati ceva informatii pana duminica ar fii ideal

BOLILE INFLAMATORII INTESTINALE

BOALA CROHN

RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICA

Caractere comune
• Inflamatie cronica intestinala ( la adolescenti si tineri adulti)
• Evolutie prelungita, fluctuenta, de obicei in pusee acute, fara vindecare spontana
• Etiologie necunoscuta
• Nu exista tratament curativ, dar este eficienta terapia de suspendare a unor mediatori ai inflamatiei ( corticoizi si imunosupresoare)
• Au aceleasi complicatii sistemice si acelasi tratament

                                                        Caractere diferite

• Aspectul histologic
• Diferite forme clinice
• Variaza prin localizare, evolutie, numarul si severitatea puseelor de boala

        Intre cele 2 boli exista colita neclasabila (10-15%) la care nu se poate preciza daca e vorba de boala Crohn sau RCUH
ETIOPATOGENIE ( I )
 Etiologia e legata de activarea dereglata a sistemului imunitar al mucoasei intestinale. Aceasta dereglare e secundara inflamatiei intestinale a carei declansare e multifactoriala si depinde de factori genetici si de mediu
 FACTORI INFECTIOSI
* Multe argumente au sugerat interventia agentilor microbieni in initiere/cronicizare
* Implicarea unui agent infectios specific persistent. Cei mai incriminati sunt:
Mycobacterium paratuberculosis
Virusul rujeolei
Listeria monocytogenes
Saccharomyces cerevisiae
* Rolul tranzitor al unui agent infectios nonspecific ce initiaza inflamatia ce va fi intretinuta de alte mecanisme
* Flora saprofita endogena a tubului digestiv declanseaza inflamatia; cronicizarea poate fi indusa de raspunsul imunitar intestinal neadaptat al gazdei la individul genetic predispus

ETIOPATOGENIE ( II )
DEREGLAREA SISTEMULUI IMUNITAR AL MUCOASEI INTESTINALE
 Citokinele sunt proteine solubile implicate in comunicarea dintre celule si regleaza activitatea imunitara. Ele pot fi sintetizate de mai multe tipuri de celule.
 Chimiocitokinele sunt caracterizate prin proprietati chimio-atractante care recruteaza in sediul inflamatiei monocite si PMN
 Exista 3 grupuri de citokine:
* Inflamatorii: IL 1, IL 6, IL 8 si TNF α
* Imunoregulatoare de tip I: IL2, interferon γ
* Imunoregulatoare de tip II: IL 4, IL 5, IL 13, secretate de limfocitele T
 Echilibrul intre citokinele inflamatorii si cele antiinflamatorii gereaza intensitatea si durata reactiei inflamatorii
 Citokinele imunoregulatoare intervin in susceptibilitatea si rezistenta la agentii infectiosi, mecanisme alergice si reglarea citokinelor inflamatorii


ETIOPATOGENIE ( III )
 Profilul sintezei de citokine imunoregulatoare variaza in cursul evolutiei bolii Crohn sugerand profilul Th 2 pentru inducerea bolii si Th 1 pentru cronicizare
 Granulomul BC este asociat profilului de raspuns Th1
 In RCUH inflamatia e reglata de citokine imunoreglatoare avand tipulTh1 atipic caracterizat prin productia de TFG-β si IL 5 dar fara IL 4
 In concluzie leziunile intestinale in BIC sunt asociate unei cresteri a sintezei citokinelor inflamatorii si probabil unui deficit relativ de citokine antiinflamatorii
 Markeri imunologici de boala:
ANCA ( Ac antineutrofilici citoplasmatici): 60% in RCUH
ASCA ( Ac anti saccharomyces cerevisiae) : 60% in Crohn

ETIOPATOGENIE ( I V)
FACTORI GENETICI
 Agregarea familiala este cunoscuta in BC
 Frecventa formelor familiale de boala Crohn: 8-40%
 Riscul relativ pentru BC avand o ruda de gr. I cu BC: 10%
 Riscul relativ pt RCUH avand o ruda de gr. I cu RCUH: 8%
 Riscul relativ pt RCUH avand o ruda de gr. I cu BC: 10%
 Riscul relativ pentru BC avand o ruda de gr. I cu RCUH: nu este diferit de al populatiei generale
 Gena de susceptibilitate genetica e situata in pozitia 16q 12 a cromozomului 16
      ( CASPASE ACTIVATING RECRUTMENT DOMAIN – CARD 15)



EPIDEMIOLOGIE
 RCUH: Incidenta   2-10/ 100 000 loc.
        Prevelenta  35/ 100 000 loc.
 BC: Incidenta    1-6/ 100 000 loc.
                  Prevalenta   10/ 100 000 loc.
 Aceste boli sunt rare, de 100-200 de ori mai rare decat ulcerul duodenal, insa incidenta lor este in crestere. Zonele afectate sunt tarile occidentale si tarile inalt industrializate ( NV Europei, SUA)
 In ultimii 10 ani incidenta BC a crescut in timp ce cea a RCUH a ramas constanta
 Afectiunile sunt mai frecvente la albi si evrei, mai rare la populatia de culoare, mai frecvente in mediul urban decat in cel rural
 S-au incriminat factori exogeni:
1. fumatul: in BC fumatorii fac boala iar in RCUH nefumatorii sau cei care s-au lasat de fumat
2. consumul de zaharuri rafinate
3. lipsa de cruditati, vitamine si fibre din alimentatie
4. consumul de anticonceptionale
BOALA CROHN
 Afectiune inflamatorie cronica nespeciica de etiologie necunoscuta, caracterizata prein leziuni granulomatoase transmurale, cu distributie discontinua, insotita de manifestari sistemice extradigestive si localizata la orice nivel al tubului digestiv, cu predominata la nivelul ileonului terminal

 Leziunile in intestin sunt asimetrice si segmentare iar tendinta la recurenta dupa interventia chirurgicala este frecventa


 Debutul are loc intre 13-15 si 30-35 de ani, dar exista si debuturi rare in copilarie. Barbatii si femeile sunt egal afectati.

 Etiologia este necunoscuta dar implica interactiunea factorilor genetici cu factorii de mediu. Agregarea familiala este certa, rudele avand un risc de 7 ori mai mare de a face boala. Se poate asocia cu spondilita ankilozanta, cu deficitul de 6-GPDH. Nu fac niiodata SIDA.
LOCALIZARE
 La nivelul intestinului subtire in 30-40% din cazuri ( boala a fost descoperita la nivelul ileonului terminal)

 Ileo-colica in 40-50% din cazuri

 Strict colonica in 15-25% din cazuri ( in special la batrani)

 Este apanajul localizarii si a unor leziuni concomitente ANALE minore ( fistule
 anale) sau grave ( ulcer eextinse anale sau supuratii perirectale).

 Cavitate bucala este atinsa foarte rar, iar esofagul, stomacul si duodenul in 0,5-4%  ( in aceste cazuri tabloul este de linita plstica)

 La apendice boala se localizeaza foarte rar
EXAMENUL MACROSCOPIC
 Pe piesa de rezectie se observa lziuni segmentare separate intre ele de mucoasa normala, ce se numesc „leziuni pe sarite“

 Leziunile sunt heterogene: ulcere aftoide, supradenivelari nodulare de mucoasa, ulcere profunde, extinse, rotunde, serpinginoase sau liniare inconjurate de zone de edem. Alternanta de supradenivelari nodulare ale mucoasei cu ulcere decupeaza mici insule ce dau aspectul de „ piatra de pavaj“

 Se mai descrie: ingrosarea mezourilor, ulcere profunde ce pot face sapaturi in peretele intestinal, fisuri ce reprezinta punctul de plecare al unor abcese si fistulizari in organele vecine.

 Peretel intestinal este ingrosat iar mezenterul e ingrosat si infiltrat cu adenopatii hipertrofice. Prin aceste ingrosari ale peretelui intestinal se formeaza stenoze cu lumen stramt, neregulat, unice sau multiple, cu segmente suprastenotice dilatate. Aspectul caracteristic este „ in teava de pipa“
EXAMENUL MICROSCOPIC
 In straturile profunde ale mucoasei exista o hiperplazie limfoida si celule epiteliate dispuse in gramezi ce formeaza microgranuloame.
 Markerul de boala este granulomul cu celule gigante, leziune tipica ce nu prezinta necroza cazeoasa ca in TBC. Este prezent in 40-60% din cazuri si are valoare diagnostica mare. Poate fi gasit si in ggl mezenterici si ficat, precum si in intestin la distanta de leziunea propriu-zisa. In BC recenta, mai ales in localizarie colonice se gasesc frecvente neutrofile.
                  DD: se aseamana cu granulomul din sarcoidoza si diagnosticuul diferential   se face si cu Yersinia care cedeza la antibiotice
 Tot in mucoasa, cu frecventa redusa, poate apare si abcesul criptic, ce se formeaza prin acumulare de  mucus, hematii si leucocite in criptele glandulare
 BIOPSIA IN ABSENTA GRANULOMULUI POATE DEFINI O BOALA COMPATIBILA CU BC
 La nivelul muscularei si seroasei se descrie fibroza intensa in bolile vechi

 CONCLUZIE: atingere segmentara, discontinua, transmurala, cu prezenta de granuloame, cu infiltrat inflamator si complicatii grave ce duc la stenoze si fistule in organele vecine

CLINIC
 In caz de atingere ileala apare durere in fosa iliaca dreapta si hipogastru ce se manifesta de la senzatie de jena pana la durere permanenta, cand devine periaortica sau colicativa sugereaza o complicatie infectioasa sau stenoza
 Se asociaza cu diaree ce alterneaza cu constipatie
 Scaunele pot fi apoase, coorate normal, non-hemoragice, de obicei 5-6/zi. Daca devin hemoragice arata atingere colonica
 Debutul este de obicei insidios, dar BC poate debuta si printr-o complicatie
 Semne generale de boala: scadere in greutate, intarziere in cresterea staturo-ponderala, subfebra in puseele evolutive, agravarea starii generale in caz de complicatii sau forme extinse
 Palparea FID este dureroasa
 Atingerea jejunala: scadere ponderala, hipoproteinemie, poluare bacteriana
 Atingerea colonica: scaune striate cu sange, tenesme daca e atins rectul
 Localizarea anala: izolata (70%) sau insoteste celelalte localizari (30%): fisuri anale, ulceratii profunde, fistule perianale, abcese perianale, stenoze de canal anal
 Exista gastrita Crohn granulomatoasa si prinderea ampulei Vater cu litiaza bilio-pancreatica


COMPLICATIILE SISTEMICE ( I )
 Apar in 70% din cazuri. Unele evolueaza cu puseul de boala digestiva, altele independent
 Cele care evolueaza odata cu puseul de boala digestiva sunt:
* eritemul nodos
* hipocratismul digital
* vasculite cu necroza tegumentara
* pioderma gangrenosum: reprezinta o dilacerare a partilor moi si demului cu o necroza ce imita gangrena, dar e aseptica. Se cantoneaza periarticular si e o manifestare imunologica mult mai frecventa ins ain RCUH
* afte, ulceratii labiale
* monoartrite si poliartrite migratorii, cu durere articulara, edem si lichid sinovial steril
* conjunctivite, uveita anterioara, episclerite, iridociclite
* tromboze venoase datorate hiperplachetozi cu hipercoagulabilitate in puseul acut de boala
* embolia pulmonara




COMPLICATIILE SISTEMICE ( II )
 Manifestari sistemice care evolueaza independent d puseul de boala:

* pelvispondilita reumatismala mai frecventa la cei cu HLA B27 ce poate prceda atingerea intestinului subtire
* pericolangita si colangita sclerozanta primitiva – mai rare la BC decat la RCUH. In ficat se gasesc granuloame cu celule gigante. Poate evolua spre colangiocarcinom
* amiloidoza cu instalarea sindr. nefrotic si hepatosplenomegalie.
   Dg = bio rect

     Aceste manifestari pot continua si dupa ablatia chirurgicala a segmentului bolnav sau dupa stingera bolii

COMPLICATIILE DIGESTIVE ( I )
 Boala stenozanta caracterizata prin stenoze la nivelul jonctiunii ileo-cecale sau pe o anastomoza chirurgicala. Sunt responsabile de ocluzia ce caracterizeaza BC
 Poluarea bacteriana responsabila de caracterul fistulizant al bolii cu formare de abcese, fistule si mai rar perforatii in peritoneul liber.
 Fistule: entero-enterale
   entero-cutanate
   entero-vezicale
   recto-vaginale
   ano-perineale
 In regiunea retroperitoneala seroasa inflamata poate ingloba ureterele ducand la hidronefroza
 Dpv simptomatic fistulele pot da: fecalurie, pneumaturie, abcese intraabdominale, pot fuza pe muschiul psoas
 Hemoragia care e de obicei miima si caracterizeaza atingerile colonice putand duce la anemie hipocroma
COMPLICATIILE DIGESTIVE ( II )
 Megacolonul toxic apare prin asocierea unui ileus inamic cu o stare toxico-septica, complicatie rara in BC, mai frecventa in RCUH
 Cancerul recto-colonic: exista un risc crescut in atingerile colonice extinse si evolutie prelungita a bolii
 Cancerul intestinului subtire: apar ADK in formele de lunga durata. Riscul e mare in segmentele stenozate sau by-passate chirurgical
 Sindromul de malabsorbtie apare in atingerea IS: malabsorbtie de B12, saruri biliare, steatoree, lipsa de absorbtie a vitaminelor liposolubile.
 Data de caracterul stenozant cu proliferare bacteriana
 Fistule
 Anse oarbe
 Rezectii repetate de intestin subtire
 Deficientele nutritionale pot duce la steatoza hepatica, litiaze biliare colesterolice, litiaza renala oxalica. Rezectiile de IS pot poduce sindromul de intestin scurt




DIAGNOSTICUL POZITIV ( I )
CLINIC
 Vezi simptome
 BC poate „incepe ca o apendicita“ si uneori se face apendicectomie gratuita.
 RCUH poate incepe ca o „ dizenterie bacilara“ ce se infirma la coprocultura

RADIOLOGIC
 Se remarca disparitia pliurilor intestinului subtire
 Ulceratii ce dau pe imaginea de profil semne ca spiculi marginalisi imgini de aditie iar pe cea de fata imagini opace suspendate
 Edemul mucoasei si ingrosarea peretelui
 Leziuni sclerolipomatoase cu ingrosarea anselor intestinalei modificari de dispozitie a lor frecvent in „ omega“
 Leziuni unice sau multiple despartite de mucoasa sanatoasa
 Stenoze pana la“semnul sforii“
 Fistule
 Rx abdominal pe gol evidentiaza perforatia





DIAGNOSTICUL POZITIV ( II )
ENDOSCOPIC
 Se face colonoscopie cu inspectrea ileonului terminal si EDS

 Leziuni endoscopice:
* ulceratii de forma si talie diferita, aftoide, serpinginoase, in harta geografica sau rotunde
* aspectul caracteristic de „piatra de pavaj“ datorita ulcerelor profunde, confluente, cu fisuri intre ele
* stenoze frecvent ulcerate

 Ex rectoscopic si anoscopic este esential, leziunile anale fiind uneori primele care atrag atentia

 Biopsia efectuata la examinarea endoscopica poate atesta prezenta granuloamelor


DIAGNOSTICUL POZITIV ( III )
EXAMEUL HISTOLOGIC
 Evidentiaza granulomul fara cazeum in care exista celule epitelioide, celule gigante si coroana de limfocite in circa 60% din cazuri si mai frecvent in mucoasa rectala chiar daca aceasta nu este afectata si exista o leziune la distanta de ea

EXAMENUL PARAZITOLOGIC SI BACTERIOLOGIC
 Cu coproculturi se face pentru a exclude: Salmonella, Yersinia, Clostridium difficile, Amibiaza, Campylobacter. Cele mai apropiate lzini histologice le da Yersinia enterocolitica in atingeri ileo-cecale

EXAMENELE BIOLOICE
 Nu st foarte specifice. Se monitorizeaza PCR in timpul puseului, si se mai recolteaza α-2 globulinele, VSH, hemograma pt anemie, leucocitoza, trombocitoza, calcemia si albuminumia. Pentru sepsis: PCR, leucocite, fibrinogen.



DIAGNOSTICUL POZITIV ( IV )
METODE NOI DE DIAGNOSTIC
 Video capsula: administrata per os, capteaza imagini timp de 8 ore pe care le transmite unui receiver  ( aprox 55 000 imagini)

 Ecografia cu sonda de inalta frecventa intre 5 si 7,5 MHz cu o specificitate si sensibilitate mai mare decat ecografia normala. Poate vedea ingrosare ileala, fistule transmurale, ulceratii, remanierea canalului anal cu fistulele respective

 CT este de referinta pentru structurile intestinale: atesta toate traiectele fistuloase, ulcerele penetrante, colectii abcedate, fistulizari urinare si retroperitoneale
      ( CT enteroclisis)

 RMN e mai specificasi mai sensibila; da informatii exacte despre localizarea segmentelor afectate si circumferinta leziunilor. Atesta prezenta fistulelor, stenozelor, a leziunilor perianale si perirectale
EVOLUTIA BOLII
 Se face in pusee de intensitte variabila de la un puseu la altul si e la un pacient la altul. Exista frome cronice, persistente si complicatii sistemice.

 INDICELE DE ACTIVITATE A BOLII  - indicele lui BEST – se calculeaza pe baza datelor stranse de bolnav cu o saptamana inainte de internare:
* numarul de scaune lichide/ moi ( x2 )
* dureri abdominale ( x5 )
* stare generala ( x7 )
* manifestari extradigestive, febra, tratamente antidiareice fcute, prezenta maselor abdominale plpabile, Ht, greutate ( x30 )

     Cand acest indice are valori sub 150 indica o BC linistita, inactiva, intre 150 si 450 o boala activa si peste 450 boala activa foarte severa
SCORUL INDEXULUI DE ACTIVITATE AL BC
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 CU RCUH



 CU CAUZE BACTERIENE DE ILEOCOLITA SI COLITA INFLAMATORIE




 AL COMPLICATIILOR EXTRAINTESTINALE
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL CU RCUH

DD CU CAUZE BACTERIENE SI COLITA INFLAMATORIE
 Clostridium difficile care poduce colita pseudomembranoasa
 Yersinia enterocolitica
 E. Coli enteroinvaziv sau enterohemoragic care produce sindrom hemolitic uremic. Dg se face bacteriologic si e completat cu serotipuri in speial la E. Coli
 Campylobacter jejuni
 Salmonelle
 Entamoeba histolitica – in zonele endmice africane si asiatice
 Virusul citomegalic
 Infectii gonococice, Herpes, Chlamidia
 Colite produse de AINS
 Colita ischemica
 Limfoame de intestin subtire si gros
 TBC intestinal
TRATAMENT
CHIRURGICAL ( rezectii segmenatre de intestin subtire si colon)
 Ocluzie
 Perforatie
 Abcese ce nu se pot drena sub tomograf
 Fistule ce nu se inchid cu tratament medical
 Hemoragii masive ce nu cedeaza in 24 de ore
 Recidive potoperatorii prcoce si grave
 Recidiva postoperatorie e frecventa si de aceea nu se opereaza decat acolo unde nu se poate altfel

MEDICAL
 In puseul evolutiv
 Pentru prevenirea recidivelor
 In forme particulare de boala





TRATAMENTUL SIMPTOMATIC SE FACE PENTRU:

 Diaree: loperamida 4-6 mg/zi, cate 2 mg dupa fiecare scaun
 Durere: antispastice, antialgice
 Dezechilibre hidroelectrolitice severe: in deshidratari severe se inlocuieste pierderea d lichide si electroliti
 Anemie: transfuzii cu sange


NUTRITIA PARENTERALA SAU ENTERALA

 Indicata numai in formele foarte severe cu indice de activitate peste 450
 Dieta elementala parenterala se face pentru a pune colonul si intestinul subtire in repaus: proteine, hidrati d ecarbon, lipide, vitamine si ologoelemente prin cateter central pe o perioada de maximum 3 saptamani
 Atentie la infectia de cateter si steatoza hepatica
 Se continua cu nutritie enterala cu preparate standard administrate pe o sonda lasata in intestinul subtire



TRATAMENTUL CU SALICILATI ( I )
 Salicilazosulfapiridina – este compusa dintr-o molecula de sulfapiridina si o molecula de acid 5-aminosalicilic ( mesalamina) legate printr-o punte diazo ce este desfacuta in colon sub influenta azoreductazelor bacteriene
 Sulfapiridina se absoarbe in epiteliul colonic si in ficat sufera acetilare si sulfatare. Fenotipul acetilator lent sau rapid determina aparitia reactiilor adverse.
 Sulfapiridina da cefalee, greata, varsaturi, intolerate de acetilatorii lenti. Frecvent este responsabila si de alte efecte secundare: rash, hemoliza, scaderea acidului folic, oligospermie, pancreatita, fibroza pulmonara
 Principiul activ este acidul 5 –amino salicilic. Mecanismul de actiune:
* inhibarea productiei ciclooxigenazei, tromboxan sintetazei, a enzimelor de sinteaza a factorului de agregare plachetara, scadera productiei de Ig de catre plasmocite si a productiei de radicali liberi. Rezulta o profunda activitate antiinflamatoare, inclusiv inhibarea LT B4.
 Efectele secundare ale sulfapiridinei au dus la efectuarea unor preparate numai cu acid 5 –amino salicilic.
TRATAMENTUL CU SALICILATI ( II )
 PENTASA ( MESALAMINA) = 5 ASA + ETILCELULOZA
 ASACOL ( MESALAMINA) = 5ASA + EUDRAGIT S
 SALOFALK ( MESALAMINA)= 5ASA + EUDRAGIT L
 DIPENTIUM ( OLSALAZINA) = DIMER DE MESALAMINA

 Doza de atac este de 3-4 g/zi per os sau
                                   topic  clisme si supozitoare ( 3 x 500 mg/zi)
 Doza de atac se mentine pana la remisiunea coprologica, apoi se scade la 1,5-2 g/zi, doza de intretinere pentru prevenirea recidivelor
 Aceste medicamente nu au efect decat in localizarie colice si ileocolice, nu si in cele pur intestinale
 PENTASA in doza de 4 g/zi reprezinta prin actiunea pe intestinul subtire cel mai bun preparat
TRATAMENTUL CU CORTICOSTEROIZI
 Tratamentul de baza este reprezentat de CS in doza de 1 mg/ kgc prednisolon pe cale sistemica
 Doza de atac este 60-80 mg/ zi apoi se scade cu 10 mg pe saptamana pana la 15 mg/zi
 Durata tratamentului este de 6 saptamani in formele obisnuite.
 In formele mai grave se da cortizon in doze mai mari si eventual administrare parenterala.
 Administrarea prin clisme se face doar in formele distale de Crohn in care sunt prinse doar rectul si anusul
 Reactiile adverse sistemice ale CS pot fi evitate folosind BUDESONIDE – cortizon care este inactivat la primul pasaj hepatic
 Doza eficienta de BUDESONIDE este 9 mg/ zi
TRATAMENTUL ANTIBIOTIC
 Se efectueaza in suprainfectii, in formele grave cu febra si se prefera Ciprofloxacina




 In atingerile anale si rectale se administreaza metronidazol in doza de 10-20 mg/kgc care e eficace in complicatiile ano-perineale si are ca RA principala neuropatia daca e administrat indelungat


TRATAMENTUL CU IMUNOSUORESOARE
 Se utilizeaza la corticorezistenti sau corticodependenti sau pentru a scadea doza de cortizon si a obtine rezultate mai bune
 Se folosesc azatioprina ( Imuran) 2-2,5 mg/kgc/zi sau 6-mercaptopurina ( Metotrexat)  in doza de 1-1,5mg/kgc
 Principalele reactii adverse sunt neutropenia si mielosupresia pentru care se face control hematologic la 2 saptamani in primele 3 luni. De preferat dozarea TMPT pentru a evita efectele hematologice. Activitatea enzimelor ce metileaza tiopurinele in derivati netoxici e absenta in 1/300 din bolnavi, astfel incat doze mici de tiopurine vor da imunosupresie
 Eficacitatea tratamentului cu azatioprina apare in 2-3 luni
 Metotrexatul la cei refractari la alte tratamente- 25 mg/saptamana- induce remisiuni la 40% din pacienti – efectul in 4-6 saptamani

 Tacrolimus – imunosupresor

 Tratament probiotic: lactobacilus- scade ncesarul de corticoizi la majoritatea pacientilor
 VSL-3= conglomerat de bacterii liofilizate din 4 linii d elactobacili




TRATAMNETUL CU ANTICORPI MONOCLONALI ANTI TNF - α
 Infliximab, Remicade = Ac monoclonal de tip IgG care se leaga specific de factorul de necroza tumorala, blocand interactiunea acestuia cu receptorii sai
 TNF: induce aparitia edemului
are rol in formarea granuloamelor
initiaza cascada coagularii
 Scad indicele BEST cu 70 de puncte in prima saptamana
 Doza: 5 mg/kgc – in forme severe ce nu au raspuns la alte forme de tratament
    fistule
 Se mai administreaza aoi 2 doze la 2 si respectiv 6 saptamani
 In saptamana a 10-a raspund aproximativ 65% din bolnavi
 Reactii adverse: HTA
Dureri precordiale
Febra, frison
Eruptii
Infectii grave ( TBC)
Atentie: contraceptie 6 luni

Curs de gastroenterologie de la Sp de Urgenta 2005 - 2006 .  Sper sa te ajute!

multumesc mult,am sa ii duc informatiile pe care mi leai dat,sper sa ii fie de ajutor

Sunt diagnosticat cu Boala Crohn din 2005 am ...am 24 ani. Ma simt excelent urmez de cateva luni un tratament cu remedii homeopate..la Fundatia Prohomeopatia din Bucuresti, care chiar functioneaza in cazul meu extraordinar, urmez in paralel si tratament cu infliximab..400 mg la 2 luni. Am luat timp de 2 doi ani medrol..dar de cateva luni nu mai iau. Ma simt excelent si cred ca o sa renunt in curand si la infliximab si o sa ma axez doar pe remediile homeopate.
Am avut  (pot spune acum-la trecut), o forma destul de complicata a bolii Crohn( Spondilatropatie Enteropatica), cu 2 uveite la ambii ochi, la ochiul drept chiar mi-am pierdut vederea vrio 5 zile, cu sacroileita unilaterala, am facut 9 zile perfuzii, in spital, dureri groaznice la intestine, artrite migratorii..care la un moment dat m-au impiedicat  sa desfasor activitatile cotidiene unei persoane( cum ar fi scrisul, mersul incaltatul, etc datorita tumefactiilor), credeam ca o sa-mi pierd chiar viata.
In prezent sunt un om normal, alerg, fac sport, merg la facultate. mananc normal si nu tin nici o dieta.
Ideea este urmatoarea: daca sunteti diagnosticat cu boala Crohn sau alta boala considerata cronica nu disperati, nu va blazati, mergeti in spital urmati la inceput tratamentul clasic pana treceti de o anumita faza acuta a acestor boli, iar apoi cautati un medic homeopat bun, (nu ascultati fel si fel de sarlatani care isi fac reclama la tv, sau promit vindecari peste noapte, medicul meu homeopat nu mi-a promis nimic peste noapte, a spus sa fiu realist si sa am rabdare cu remediile homeopate, si a avut dreptate, un rau facut in atatia ani nu poate fi stopat chiar peste noapte-medicul homeopat la care am apelat mi-a spus la inceput sa nu intrerup tratamentul din spital, ci sa-l iau in paralel cu remediile homeopate-iar in timp voi renunta de la sine sa mai iau vreun medicament alopat- intre timp nu am mai luat medrol etc-deoarece ma simt ok, analizele sunt bune etc.),credeti in Dumnezeu si urmati un tratament cu remedii homeopate. (dar cautati medici avizati , homeopati profesionisti).
Eu pot spune sunt un caz fericit am avut in trecut vsh de 80 90 50 , hemoglobina 6.8, iar de aproape doi analizele imi sunt foarte bune, vsh normal hemoglobina 14 etc. ( sunt super ok si pe plan emotional pot spune).
Eu nu am vrut sa accept ca o sa am o boala toata viata ( totusi am doar 24 de ani, iar viata e prea scurta si frumoasa, asa cum e ea uneori dura poate cu noi )...nu exista boli ci doar bolnavi sau luptatori.
M-a ajutat la inceput si infliximab, medrol , mesalazina dar si remediile homeopate. Iar trebuie sa stiti medicamentele homeopate pot fi luate in paralel cu cele clasice, chiar actioneaza sinergic. Nu ascultati un homeopat care va spune sa renuntati din start la medicamentele clasice (mai ales in bolile cronice-totul se face treptat), sau un medic alopat care spune ca cele 2 tipuri de terapii nu merg impreuna, nu este adevarat , merg destul de bine, chiar se ajuta reciproc. (Cei care fac aceste afirmatii nu sunt nici alopati, nici homeopati adevarati.)
Sanatate si un pic de curaj!!! ( avem nevoie ).

Tu chiar ai pus tratamentul cu Infliximab pe locul doi dupa cel homeopat?
Ar fi trebuit sa te puna sa platesti infliximabul si vedeai tu exact care trebuia pus pe primul loc. Ai noroc ca esti intr-un oras care face program cu terapia biologica, nu se face in toate orasele din tara si criteriile de includere in tratament sunt destul de stricte.

Boala Crohn are o evolutie imprevizibila, poate recidiva in orice moment. Un tratament foarte bun e cel care tine sub control si atingerile secundare.
Se poate opera si la noi, nu difera cu nimic procedura de la noi cu cea din strainatate. Dar operatia nu rezolva totul, e acolo sus un copy-paste si se vede care are o componenta autoimuna care nu e strict localizata la intestin.

Am citit undeva ca este un tratament nou pt bala crohn, cu celule stem, la o clinica din Barcelona, as vrea sa stiu daca este cineva care urmat acest tratament sau care urmeaza sa faca.
Acesta este linkul unde am citit despre aest tratament  http://www.eurekaler...d-ntw021909.php
Pt cei care vor sa vb despre aceasta urata boala id-ul meu de mess ca si cel de email este [email protected]

Am de 4 ani boala crohn.  In ciuda statisticilor am nascut la termen si bebe a avut 3300 kg. Mai sufera cineva de aceasta boala? As vrea sa schimbam impresii, terapii, etc. Auzisem ca e o afectiune a colonului frecventa, cu toate astea nu prea am gasit pe cineva in situatia asta.

3300 kg ???
ai de 4 ani aceasta boala si nu prea stii cu ce se mananca?
http://en.wikipedia....Crohn's_disease

Stiu destul de multe despre afectiunea asta. Nu intentionez sa o mananc. Vroiam doar sa schimb impresii cu persoane aflate in situatia mea. Mersi oricum.

Edited by antigen, 09 February 2010 - 23:39.
Fara quote

Buna ziua.
Si sotia mea are bola crohn.
A inceput sa-i afecteze sistemul locomotor, ma ingrijoreaza tare.Am consultat cativa medici si au spus ca trebuie operata pentru ai extirpa parte de colon ca are stenoza, dar as prefera si alte metode alternative.
Ma poate ajuta cineva cu o recomandare, un sfat?
Multumesc anticipat.

Chiar daca nu am primit nici un sfat de la alt suferind de boala Crohn revin sa MULTUMESC doctorilor de la Spitalul Fundeni din Bucuresti, in special Dr Angelescu Corina si Prof. Dr. Gheorghe Cristian care sunt f. buni in meseria asta si mi-au salvat sotia.
MULTUMESC din din toata inima.

Boala Crohn este o afectiune inflamatorie intestinala (face parte din familia bolilor inflamatorii intestinale - BII), care determina inflamatia si ulceratia tractului digestiv. Poate afecta orice portiune a tubului digestiv, insa are predilectie pentru partea terminala a intestinul subtire (ileon) si intestinul gros (colon). Boala Crohn afecteaza straturile profunde ale tubului digestiv, cauzand ulceratii la acest nivel.
S-a dovedit faptul ca boala poate fi declansata de aparitia unui raspuns imun anormal impotriva bacteriilor intestinale saprofite (care se gasesc in mod normal la nivelul intestinului gros) sau prin mecanisme imune complexe secundare unor infectii cu diferite bacterii sau virusi (Mycobacterii tuberculoase, Yersinia enterolitica, E. Coli, B. fragilis).
Complicatiile bolii Crohn pot fi, si ele, multe si variate, plecand de la aparitia fistulelor si fisurilor anale (interne si externe), obstructia progresiva a intestinului subtire, hemoragiile intestinale, pana la simptome neasociate cu tractul digestiv, care pot consta in inflamatii la nivel articular si ocular, aparitia calculilor renali sau vezicali, si chiar inflamatia ductelor biliare (colangita sclerozanta).
Factori declansatori :
-anumite alergii sau sensibilitati alimentare
-disbioza,inclusiv dezechilibru bacterian si infectii
-permeabilitate intestinala crescuta
Primul pas in corectarea dietei este identificarea alimentelor agresive si eliminarea lor.Urmatorul pas este reglarea disbiozei si popularea tractului digestiv cu bacterii benefice potrivite
De consumat cu moderatie :
• Produsele lactate. Se pot consuma cu multa moderatie produse lactate fermentate cum sunt iaurturile si branza;
• Alimentele care fermenteaza. In vederea diminuarii diareei si a durerilor abdominale, este bine sa se evite produsele care favorizeaza flatulenta si senzatia de balonare: fasole, varza, ceapa, citrice, bauturile gazoase, popcorn etc;
• Fibrele alimentare. Fibrele alimentare fac parte din alimentatia zilnica (cereale, legume, fructe etc). Extrem de recomandate pentru foarte multe persoane, fibrele nu sunt tocmai potrivite pentru o persoana care sufera de boala .
• Fructele uscate (nuci, seminte, alune, arahide etc). Acestea pot ramane blocate intr-o anumita zona a intestinului si pot provoca dureri;
Alimente benefice in boala crohn :
1.Fructele de avocado: sunt bogate in grasimi mononesaturate, fiind totodata o sursa excelenta de fibre, proteine, potasiu, vitamina E, complexul B si acid folic. 2.Cartofii dulci portocalii: sunt o sursa bogata de vitaminele A si C, complexul de vitamine B, mangan, potasiu si aminoacidul triptofan. Pretuiti pentru proprietatile lor antiinflamatorii, cartofii dulci portocalii se pot consuma la cuptor, fierti sau sub forma de piure, ori chiar gatiti pe gratar. Pacientii cu boala Crohn nu ar trebui sa le consume coaja, intrucat contine prea multe fibre capabile sa declanseze simptomele inflamatorii intestinale. 3.Lapte de migdale : bogat in proteine si grasimi esentiale omega 3, care faciliteaza digestia si nu produce reactii gastrointestinale neplacute. 4.Supele de legume : legumele consumate in stare cruda pot declansa reactii de fermentatie in timpul digestiei, de aceea gatirea lor in supe este o alternativa excelenta pentru persoanele diagnosticate cu boala Crohn. Medicii recomanda asezonarea supelor cu legume cu ierburi aromatice sau bulion, in locul smantanii, care este mult mai greu tolerata de un sistem intestinal iritabil. 5.Ouale :sunt surse excelente de proteine, iar albusul este foarte usor digerabil. Se pot consuma in orice forma de pacientii cu boala Crohn, insa este de preferat evitarea untului sau a uleiului in procesul de gatire, pentru mentinerea unui nivel optim al colesterolului. 6.Somonul : grasimile esentiale omega-3 din somon sunt cunoscute pentru actiunea lor antiinflamatoare, iar somonul este o sursa excelenta ai acestor acizi grasi sanatosi. Este recomandata gatirea cat mai simpla a somonului in cazul bolii Crohn, intrucat alte grasimi si condimente ar putea fi factori declansatori ai simptomelor afectiunilor inflamatorii intestinale. 7.Uleiul din seminte de in : s-a dovedit, in cadrul mai multor studii de specialitate, benefic in controlul simptomelor bolii Crohn. Acesta furnizeaza grasimi esentiale omega-3, care neutralizeaza reactiile inflamatorii din organism 8.Papaya: Desi multe persoane diagnosticate cu boala Crohn evita fructele de teama proceselor stomacale fermentative, chiar si in timpul episoadelor acute, fructele de papaya sunt optiuni alimentare bune si nutritive. Alaturi de mango, pepene galben si banane, aceste fructe exotice sunt usor digerabile. Papaya contine o enzima speciala, numita papaina, care ajuta organismul sa digere proteinele. Fructul de consistenta untoasa mai este bogat si in vitamina C, vitamina A, acid folic si potasiu, fiind disponibil in magazine pe toata durata anului. 9.Carnea de pasare : bogata in proteine, usor digerabile si satioase, adica benefice intr-o dieta menita de menajeze un sistem gastrointestinal sensibil.10.Ardei capia copti : gustosi si foarte sanatosi, ardeii capia copti (cu coaja indepartata) sunt deliciosi, hranitori si siguri pentru persoanele care sufera de boala Crohn. Chiar si asa, ei nu sunt tolerati perfect de toata lumea.
11.Orezul alb : este recomandat si in dieta bolii Crohn, deoarece este usor de digerat. De asemenea, el furnizeaza si caloriile necesare in perioadele in care apar simptomele intestinale neplacute (varsaturi, diaree etc.). Singura conditie este consumul orezului alb foarte bine fiert. 12.Untul de arahide : Fructele oleaginoase sunt surse excelente de grasimi sanatoase, vitamina A si proteine, insa nu sunt usor digerabile odata consumate in stare naturala. Din acest motiv, untul de arahide sau de migdale reprezinta o varianta mai putin periculoasa pentru pacientii cu boala Crohn, cata vreme este foarte fin. 13.Pasta de humus : daca fasolea provoaca gaze intestinale si nu este de bun augur pentru suferinzii de boli inflamatorii intestinale, nautul preparat sub forma de pasta fina (humus) constituie o sursa pretioasa de proteine si alti nutrienti esentiali pentru organism. 14.Ovaz : spre deosebire de legumele crude, fructe sau nuci, ce contin fibre insolubile si pot agrava simptomele bolii Crohn (cum ar fi diareea), ovazul contine fibre solubile, ce absorb apa si circula mult mai usor prin tractul digestiv. 15.Piure de legume : nutritionistii recomanda piureul de legume (dovleac, morcovi, pastarnac) ca o sursa importanta de nutrienti, fara efecte nefaste.16.Piure de naut/linte : sunt alimente benefice pentru cei care sufera de afectiuni intestinale, avand un continut bogat de proteine si alte substante nutritive.
Tratament naturist : -curcuma : inhiba sinteza si secretarea moleculelor care, in mod obisnuit, atrag la locul inflamatiei un influx masiv de neutrofile – si, in acelasi timp, suprima atat capacitatea neutrofilelor de a reactiona “la chemarea” respectivelor substante, cat si migratia leucocitelor la locul inflamatiei. –MSM : reface mucoasa gastro-intestinala in boala Crohn, colita ulcerativa, diverticuloza, reflux gastro-esofagian, hiperaciditate -boswellia: boli inflamatorii ale intestinului (boala Crohn, colite ulcerative), inclusiv dureri abdominale, scaune moi, mucus si sange in scaun -aloe vera : polizaharidele întâlnite în aloe vera ajută la îmbunătățirea digestiei, previne și vindecă infecțiile cu fungi, tratează hiperaciditatea și ajută la ameliorarea afecțiunilor precum ulcerul, sindromul colonului iritabil sau boala Crohn. –uleiul de catina,galbenele si sunatoare -gemoderivate : combinatie de macerate glicerinice cu efect protector asupra mucoasei digestive si anti-inflamator: Extract din muguri de Coacaz negru - Ribes nigrum, 35-40 pic dimineata, Extract din mladite de Mur - Rubus fructicosus, 35-40 pic la pranz si Extract din muguri de Smochin - Ficus carica, 35-40 pic seara -glutamina : protector exceptional al sistemului digestiv in cancer, sindromul de permeabilitate intestinala, colita, boala Crohn, diaree, ulcer, consumul de antiinflamatoare nesteroidiene, infectii digestive, atrofia mucoasei intestinale (mentine nivelul imunoglobulinei A (IgA) care reduce atasarea bacteriilor patogene de celulele mucoasei intestinale)

Pentru tratamente naturale personalizate,contactati-ma pe adresa [email protected]
Adrian Udrea,fitoterapeut,nutritionist,Timisoara

http://www.crohns.org/index.htm
va recomand sa cititi asta.

puteti sa-mi spuneti ce simptome aveati in momentul in care ati fost diagnosticati si ce analize au iesit aiurea?

 adrian1323, on 09 martie 2016 - 21:45, said:

Pfffff, nu ai intrebat corect. Nu analizele sunt indicator al bolii asteia, avand in vedere ca apare anemie, care anemie, e specifica pt 1001 de boli
Singura chestie relevanta e biopsia. Ce te duce la biopsie? Depinde de evolutia bolii, constipatie, diaree , dureri de iti vine sa te  aruncil
pe geam, maabsorbtie

fereasca sfantu sa fii copil si sa ai crohn, you are srewed for life

Da, trebuie sa-ti pice fisa sa faci biopsie, sunt si alte boli cu simptomele asemanatoare la o evolutie tanara a bolii, intolerante, probleme biliare, paraziti..eu spre exemplu am o inflamare a cailor biliare care poate sa fie de la o boala inflamatorie..