Dacii si Romanii vorbeau o limba asemanatoare?

Quote

Pentru ca termenul ala nu exista in limba latina, nu ai inteles? Exista verbum dar nu poti sa zici cf. lat verbum pentru ca nu respecta legile foneticii romanesti ca vorba sa vina din verbum. Oare "a citi" vine de la "citatione" latin sau din slavul "citati"? Pai vine din slava pentru respecta regula foneticii doar de la cuvantul slav si in plus citatione latin nu inseamna a citi ci inseamna citatie, chemare. La fel si verbum latin fata de vorba.

Quote

De pulpudeva nu am auzit decat ieri dar stiam de mult ca actualul Plovdiv vine de la Philipoli dupa numele regelui macedonean/grec Filip, deci imi era clar ca oricum s-ar fi numit inainte numele orasului nu venea de acolo ci din limba traca. Apoi auzind de Pulpudeva banuiala mi s-a confirmat, numele vechi era altul, grecii i-au zis Filipoli iar tracii dupa greci i-au zis pulpudeva care inseamna acelasi lucru in l. traca, orasul lui Filip. Tracii nici macar nu au pastrat vechea denumire tracica ci au zis dupa numele grecesc, o dovada in plus de predispozitie a tracilor de a se greciza. Ce anume nu intelegi?

Quote

Las ca am citit si eu "De la Zamolxes la Gingis Han", Eliade face presupuneri pe baza similaritatii dintre frigiana si traca, se poate sa o fi nimerit, se poate sa nu. Eu nu vad ce anume vrei tu sa demonstrezi cu asta? Ca exista un fond comun indo-european, pai se stie, ce daca slavii zic "brate" si englezii "brother", inseamna ca limbile slave si germanice sunt inrudite? Iar despre dava/deva iarasi nu inteleg obiectiile, se presupune ca dava se folosea in dialectul dacic al tracei iar acest dialect se folosea deopotriva in sud si in nord de Dunare. Dacii traiau si la sud nu doar la nord. Poate ca mai erau si alte dialecte tracice care ziceau dava sau deva, speculatii in lipsa unor certitudini, dar spreculatii logice (spre deosebire de alte altora).

 Marcus_Ulpius, on Apr 15 2008, 23:14, said:

E ciudat, intr-adevat ca il pune in legatura doar cu varianta slava.
DEX-ul are inca multe remanente, nu neaparat din perioada anilor '60, dar si mostenirea Cihac, a celui mai vechi dictionar.
Am arata ca D. Etimologic a corectat multe din aceste neajunsuri si apar diferente fata de DEX.

Evident vorbă pare mult mai aproape de forma latina verba (a lui verbum) cum apare in expresia "Verba volant, scripta manent"
E drept ca nu prea respecta regula de trecere, dar la alte cuvinte unde trecerea e cu mult mai incalcita DEX-ul nu pare sa-si faca griji (ex. zbura < lat. exvolare)

Cel mai probabil in aceste cazuri, termenul preexistent in romaneste a fost influentat de forma slava, cum e tipic in cazul lui sfânt care din lat. sanctus a dat romanescul sânt care sub influenta slavonei bisericesti - sveti - a dat forma finala sfânt.

Din cate stiu si in slava a ajuns tot din latina, prin ceva filiera, fiind in concept iudeo-crestin.
La fel multe alte cuvinte occidentale cum e in limbile slave si skola < din Lat. schola < Gr. schole

 tihomir, on Apr 15 2008, 22:50, said:

Eu as zice invers lucrul asta, ca in limba romaneasca avem cam 20% cuvinte slave, iar asta tre sa fi lasat urme si in sangele nostru, cum a si lasat  

 Morosanul, on Apr 16 2008, 13:38, said:

Legiile de transformare a cuvintelor latine in cuvinte romanesti, nu sunt valabile (se gasesc exceptii cu carul), de aceea teoria Originii latine a limbii romane nu este valida !  

 Cyber-sapiens, on Apr 16 2008, 17:51, said:

Domnule Cyber,
cred ca regulile sunt valabile, cu exceptii desigur, problema pe care o cred eu a fi fost nerezolvata este stabilirea tipului si a gradului de relatie dintre limba latina vulgara (subliniez vulgara) si limba română

Ar fi interesant de lamurit de ce lingvistii considera ca genul neutru ar fi disparut din toate limbile neo-latine, numai din limba română nu ?
Poate ca genul neutru a existat intr-un substrat mai vechi al limbii române, si nu in stratul latin. Poate ca un substrat vechi italic, ar putea explica acest lucru.

Quote

Pai cica a fost rezolvata, limba română este latina contemporana dunareana. Adica limba romana a evoluat din limba latina vorbita in partile astea.

Quote

Te inseli, genul neutru exista in limba latina.

 tihomir, on Apr 16 2008, 12:31, said:

Domnul tihomir,
exista etimologii acceptate, altele necunoscute.

Eu cunosc ca raspandirea cuvantului dvorba in limbile slave este destul de limitata. De fapt, eu nu sunt sigur ca in limba slava veche ar fi existat acest cuvant, numai pentru ca exista azi in limbile sarbo-croate.

Daca ne referim strict la imprumuturile mai recente, precum vorova, atunci trebuieste sa ne raportam la alta radacina, si anume govora, radacina pe care o gasim intr-adevar la majoritatea limbilor slave.

Trebuie sa remarcati totusi faptul ca dvorba nu se afla intr-o legatura lexicală cu govora. Pe de alta parte, lingvistii spun că vorova  vine de la horovy in ucraineană.

VOROVÍ, vorovesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Înv. și reg.) A vorbi. – Cf. ucr. hovoryty.

Dumneavoastră ati paria in conditiile astea pe relația (?) dintre românescul a vorbi si ucraineanul hovoryty ?

 tihomir, on Apr 16 2008, 22:17, said:

Domnule tihomir,
nu discutam la nivelul manualului de latina de clasa a X-a
Acolo poate sa scrie ca genul neutru exista in limba latina, pentru ca manualul studiaza latina clasica.

Problema pe care sunt sigur ca o cunoasteti, dar o ignorati, este ca genul neutru exista doar in latina culta, aceea pe care ati studiat-o la liceu. Conform lingvistilor, nu exista genul neutru in latina vulgara. Aceasta era chestiunea pe care ar fi trebuit s-o sesizati, ca sa putem discuta la concret despre stratul latin al limbii române.

www.dacii.ro este raportat de "prieteni" ca SPAM pe motorul de cautare GOOGLE

http://www.google.ro.....=cr=countryRO

Quote

Limba vulgara diferea de la o regiune la alta, din aceste "latine vulgare" au aparut limbile romanice de azi. Se vede treaba ca in latina vulgara de la Dunarea de jos exista genul neutru. Mai bine zis s-a pastrat genul neutru, la fel si declinarile si conjugarile.

Quote

Verbul e "govori" ca in rusa. Ce importanta are, e clar o influenta slava asupra acestui cuvant in romana, cel putin o influenta daca nu o fi preluat de-a dreptul dintr-o limba slava. Sau vrei poate sa-l scoti dacic?

 tihomir, on Apr 16 2008, 22:39, said:

Pai observati ca mi-ati dat dreptate ? Rezulta evident ca genul neutru nu este din stratul latin, ci dintr-un substrat ulterior latinizat. Ramane de dovedit ce fel de substrat este acela.

 tihomir, on Apr 16 2008, 22:39, said:

Are o mare importanta. Am spus si de ce. Avem un substrat inca neidentificat, pe care lingvistii s-au grabit sa-l caute complet anapoda.

Nu stiu daca e dacic, daca e italic, nu pot trage concluzii. Cert este ca inflexibilitatea si dogma lingistilor a provocat indeajuns de multe neconcordante, care cred ca isi merita dreptul de a fi studiate cu mai multa atentie.

Quote

Nu am spus asta, am spus ca in limba latina vulgara, cel putin in cea vorbita aici, a existat genul neutru de unde l-a preluat mai apoi si limba romana, care, repet, este limba latina vulgara asa cum a evoluat ea in timp.
Din moment ce il avem in limba latina (genul neutru ma refer), ce nu iti este clar? Ce lingvisti spun ca acest gen nu a existat in latina vulgara vorbita aici?

Quote

De unde stii ca e substrat? Din cate stiu eu regula primordiala ca un cuvant sa fie trecut "din substrat" e aceea de a nu mai in alta limba cu exceptia limbii albaneze, eventual si bulgare. Nu poti sa zici ca "unu" e din substrat atata timp cat il avem in latina, chiar daca in realitate ar fi fost si in substrat acest lucru nu mai poate fi dovedit, am dat un exemplu numai.

Edited by tihomir, 16 April 2008 - 23:02.

 tihomir, on Apr 16 2008, 23:01, said:

Domnule tihomir
sunt surprins ca nu cunoasteti aceasta problema

imi este greu sa va dau acuma un citat al vreunui lingvist, sau vreun link mai important. Eu credeam ca este arhicunoascuta aceasta chestiune. Va mulțumiti doar cu observatia aceasta banală ?

Româna a păstrat de asemenea genul neutru din latină alături de cel masculin și cel feminin, spre deosebire de celelalte limbi romanice

http://www.euro-lang...t...ng&langid=6
sau mai caut si altele mai savante ?

 tihomir, on Apr 16 2008, 23:01, said:

Eu nu pot accepta aceasta regula, e mult de discutat pe tema legaturilor cu limba albaneză (observati ca le spun legaturi si nu altfel). Limba bulgara nu cred ca poate fi substrat pentru limba română, cel mult adstrat.

De ce trebuie ca aceste cuvinte sa fi fost in substrat ?
Pai dumneavoastra sunteti de acord cu etimologia cuvantului fel dim maghiarul  féle.  ?
Eu nu. Sunt aproape convins ca s-a facut greseli etimologice majore.

Va rog sa cititi articolul asta ca sa vedeti o argumentatie bazata pe argumente fonetice cat se poate de pertinente.
http://web.fu-berlin...hin43/p43t2.htm

Edited by Marcus_Ulpius, 16 April 2008 - 23:25.

Quote

Pai asta am spus si eu, romana a pastrat din latina genul neutru pe cand in celelalte limbi latine s-a pierdut. De unde pana unde ai tras dumneata concluzia ca e din substrat, eu asta nu inteleg din moment ce este in limba latina. Eu nu am afirmat nicaieri ca s-a pastrat si in alte limbi romanice, am afirmat doar ca exista in limba latina. Afara de limba romana si limba spaniola mai pastreaza un articol de neutru, "lo" dar nu genul neutru propriuzis ca romana insa acest gen a existat in limba latina si in unele limbi "latine vulgare", cel putin in cazul latinei vulgare de la Dunarea de Jos, asta am spus de la inceput.

Quote

Adica pentru cuvintele din substrat acceptam ideea ca se pot regasi si in albaneza si in bulgara, limba bulgara ca si cea romana are un substrat de cuvinte tracice iar albaneza e o limba tracica de-a dreptul cu un adstrat latin si slav. Deci daca un cuvant se regaseste in romana si albaneza, hai si bulgara dar nu si in alte limbi, are mari sanse sa fie un cuvant de substrat dacic/tracic (cum pare a fi si cazul sunetului "ă"). In rest nu ai nici o baza dupa care sa iei un cuvant care se regaseste si in limbile slave sau in latina si sa zici ca e de substrat. Teoretic pot fi cazuri dar e imposibil de demonstrat stiintific, altfel ajungi ca florincroitoru sa-ti argumentezi opinia pe "asa vreau eu, asa imi place mie sa fie" ori asta nu va convinge pe nimeni.

 tihomir, on Apr 16 2008, 23:41, said:

Hai sa le luam pe rand.

O explicatie concreta asupra absentei genului neutru in toate limbile romanice cu exceptia limbii române nu exista. Lingvistii români spun asa: Limbile romanice au avut gen neutru, dar l-au pierdut. Lingvistii straini nu sunt de acord. Ei spun ca textele de latina vulgara nu au nimic la genul neutru. Doar scrierile mai savante au acest gen. Deci, daca latina clasica ar fi fost o limba vie, atunci ar fi avut si ei genul neutru. Altfel nu aveau de unde sa-l aiba.

As a Romance language, Romanian shares many characteristics with its more distant relatives: Italian, French, Spanish, etc. However, many linguists seem to agree that Romanian has preserved many features of Latin grammar, which could be explained by a host of arguments such as: relative isolation in the Balkans, possible pre-existence of identical grammatical structures in the Dacian or other substratum (as opposed to the Germanic and Celtic substrata that the other Romance languages developed in contact with), and existence of similar elements in the neighboring languages. Examples of Latin grammar elements that survived in Romanian while having disappeared from other Romance languages include: the retention of the neutral gender in nouns (albeit Romanian neuter is a mere combination of masculine and feminine) and the morphological case differentiation in nouns, reduced however to only three forms (nominative/accusative, genitive/dative, and vocative).

http://en.wikipedia....omanian_grammar

 tihomir, on Apr 16 2008, 23:41, said:

Chestiunea este prea complicata. Ati observat ca eu ma feresc sa spun cuvinte dacice, cuvinte tracice, pelasgice  sau altele asemnea. Cred ca v-am mai spus parerea mea despre cele 50 de cuvinte presupus tracice, sau despre cele presupus dacice. Nu ma hazardez sub nici o forma sa spun ca limba romana si limba bulgara ar avea o mostenire tracica comuna. Ba din contra, cred ce spunea dl Sorin Paliga, ca exista o droaie de cuvinte in limba română, despre care noi spunem ca sunt imprumuturi slave, si care in realitate sunt imprumutate din română in bulgară.

Edited by Marcus_Ulpius, 17 April 2008 - 00:09.

ABÁTE, abát, vb. III. 1.. A (se) îndepărta (de la o direcție apucată, Tranz. (Franțuzism) A doborî la pământ.
– Lat. abbattere, (4, 5) din fr. abattre.
Sursa: DEX '98 |


abactus, -us s.m. luare, rapire: departare --------------> (aduce - b se transf. in d !!!).
________________________________________
abacus, -i s.m. masa de joc; tabla de calculat
________________________________________
______________________________________

COBORÎ, cobór, vb. IV. 1 A (se) da jos dintr-un loc ridicat sau dintr-un vehicul. [Var.: pogorî vb. IV.] – Cf. p o g o r î.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de hai, 4 Jun 2004


AVEÁ, am, vb. II.  - A stăpâni, a poseda, a deține.– Lat. habere, iata "B" intervocalic nu cade ci se transforma in "V", iar abia in al doilea caz cade impreuna cu "E", adica "BE" (in ARE) !!!
Sursa: DEX '98 | Trimisă de ana_zecheru, 1 Jul 2002


BEA, beau, vb. II. 1. A înghiți un lichid. ♢ Expr. A bea paharul până-n fund  Lat. bibere.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de paula, 2 Jun 2002



- Iata doar cateva cazuri in care "B"-ul intervocalic nu a cazut !!!!!!!!!   in plus  de ce mai cad si vocale uneori ??? !!!

O "MICA" SCAPARE A DEX-ului !!!

HÁIDE interj. 1. Exclamație care exprimă un îndemn (la o acțiune). [Var.: háida, haid, áida, áide interj.] –  Din tc. haydi, bg. haide, ngr. áide. Sursa: DEX '98 |

HAI interj. 1) (se folosește pentru a exprima un îndemn la acțiune) Haide. [Monosilabic] /Orig. nec.       
Sursa: NODEX |

Edited by Cyber-sapiens, 17 April 2008 - 05:53.

Quote

Ti-am spus ca in spaniola s-a pastrat articolul "lo" pentru neutru care precede anumite substantive, deci candva au avut si ei acest gen.

Quote

Pai poate ca l-au avut dar l-au pierdut in timp. De ce ar fi o regula ca daca ceva s-a pastrat in anumite limbi romanice e musai sa se fi pastrat in toate limbile romanice?

Quote

Adica "ar pute fi explicate printr-o multime de argumente". Articolul nu face decat sa prezinte toate teoriile despre subiect. Ca si cum as zice despre pamant ca in evul mediu il credeau plat sau rotund dar purtat de o testoasa uriasa, in fine toate teoriile despre forma pamantului de-a lungul timpului. Asa si articolul cela prezinta toate teoriile chiar si cele mai extravagante.
Dar e o gresala de logica majora. Adica presupui un substrat "italic" pentru un fenomen pe care deja in intalnim in latina veche dar nu si in limbile romanice din Italia de azi. De ce ii mai zici "italic" (daca in limbile din Italia nu se mai regaseste) si daca e "substrat" de ce faci legatura cu latina impusa dupa? Adica ai in latina genul neutru dar il presupui in romana ca fiind de substrat si inca substratul il mai numesti si italic? E o enuntare ilogica.

Quote

E vorba de substratul tracic, nu de cuvintele slave sau romanice intrate in romana sau in bulgara. Apropo, nici slavele de la noi, nici romanicele de la ei si nici substratul nu fac cele 2 limbi asemanatoare. Tot asa si cu substratul indo-european al latinei, celticelor, slavelor, germanicelor si limbii dacice, nu faceau aceste limbi sa fie asemanatoare.

 Cyber-sapiens, on Apr 17 2008, 05:24, said:

Hai sa vedem draga Cyber:

a (se) abate - neologism provenit din franceza, intrat la sfarsitul secolului 19 in limba romana literara...
abactus - asta cred ca e de fapt ABDUCTUS,  care este un cuvant compus AB+DUCTUS/ derivat de fapt de la verbul ABDUCERE... (ABDUCO, ABDUCERE, ABDUXI, ABDUCTUS)
Adjectivul "abactus" se pare ca insemna ceva ca respins, recuzat.
abacus - sa fim seriosi... tu crezi ca rom. "abac" e din latina antica???

Originea latina a lui "a cobori" ai scos-o de unde?

"a avea" - din habere - Aici e vorba de o neintelegere a reguli - accentul cade pe silaba respectiva, deci nu dispare -b-...
" a bea" - rom. "bere" - lat. bibere - exemplu clar de -b- intervocalic care "cade"... din bibere- bivere -> rom. be-re.

Nu stiu ce voiai sa arati cu exemplele, dar ele nu sunt chiar asa cum le-ai aratat. Ti-am stricat poza, dar numai pentru ca nu e conforma cu realitatea, iar eu nu sunt un admirator al impresionismului, ci imi place arta clasica, realista si cinstita, fara pretentii de subtilitate care sa ascunda de fapt un gol...

 tihomir, on Apr 16 2008, 22:39, said:

Latina populară avea 2 genuri,că de aia e așa în italiană,în toate dialectele.
Bine că recunoașteți că difera de la o regiune la alta.Din acela "latine vulgare " nu au putut apărea limbile romanice de azi, pt că nu se poate ca din limbi diferite să se formeze în altă parte o limbă unitatră.
La Dunărea de Jos exista genul neutru pt că așa era limba dacă.Declinările și conjugările fiind diferite în "latinele vulgare" ar fi fost diferite și în dialectele romînești care s-ar fi format în Dacia Nue cazul.Romîna e unitară pt că provine din limba dacilor și aceasta iera unitară.


]

 tihomir, on Apr 16 2008, 23:41, said:

Ba iești un mincinos și o scriu a 7-a oară:Ce se vede pe plachetă nu ie "așa vreu eu".Cu așa ceva nu te joci decît dacă iești inconștient și răuvoitor.Pe "savanții" romaniști care și-au luat doctorate copiindu-se unul pe altul desigur că nu îi convinge nici o dovadă.Închipuirea lor și salariile grase plătite ca să-și debiteze tîmpeniile îi oprește să citească această despărțire de text.Acești inconștienți declară plachetele false.Fără dovezi ? pe ipoteze fanteziste ?
Clicați și măriți poza.am pus semne de despărțire a textului.Am și citit aici pe forum acest text.Asta e limba dacilor. Ce romanizare !!?? Aste e un text dinainte să fie fost țara cotropită Imperiul Roman.
2-3 cuvinte din text nu pot fi azi înțelese dar se vede că ie aceeași limbă.
Ascultați textul citit de mine și priviți placheta de plumb.Asta e limba dacă !!! Toată teoria fantasmagorică a "savanților " romaniști,toate savantlîcurile lor frumos construite și exprimate nu mai fac 2 bani.O DOVADĂ contrară dărîmă cea mai frumoasă teorie.Ascultați textul cu un player. Așa vorbeau dacii !!
E doar o chestiune de timp să fie BINE descifrate și alte plachete și să fie recunoscute de savanți străini ca autentice.E dovada că noi nu ne-am romanizat nici slavizat nici altceva iat cei care au făcut ipoteze că poporul romîn e un amestec de diverși și de diverse limbi își văd aci greșeala.
Am fost ,sîntem și vom fi !!

Edited by florincroitoru, 17 April 2008 - 20:02.

 tihomir, on Apr 16 2008, 12:31, said:

am facut observatia ca bulgarescul Plovdiv e derivat din geto-dacicul Pulpudeva, iar nu din grecescul Philippopolis. tb aflata etimologia pt Philippos (Filip Macedonul), de vazut daca nu a fost decat o adaptare la greaca a unui nume de forma Pulpu. parca vad ca Philippos a aparut ca nume in greaca incepand cu Filip Macedonul. -"this town is said to have been founded by Philip II, king of the Macedonians, who gave it his own name Pulpu-deva (= Philippo-polis 'the- city of Philip')" -http://members.tripod.com/~Groznijat/vg/vg.html  ... din cat ma duce capul, e o gaselnita faza cu "fili+ipo" = iubitor de cai - ca explicatie pt numele lui Filip, dupa un google search preliminar. deci sa aduca wikipedia o dovada ca Tracii(!) au cucerit orasul, si ca nu se numea Pulpudeva inca de la Filip Macedon, Philipopolis fiind doar traducerea in greaca.

 tihomir, on Apr 16 2008, 12:31, said:

slava si germana au evoluat din IE, dar slava nu evolueaza din germana si nici reciproca, asta ar si fi ideea cu "daco-romaneasca zice "frate" si latina zice "frater", asta nu inseamna ca daco-romaneasca vine din latina, ci dintr-o radacina comuna" cum arata si linkul lui Marcus_Ulpius

Edited by criztu, 17 April 2008 - 19:46.