Acvacultura

Se pot creste raci, sau cela crustacee in acvacultura ?
Se pot combina cu sturionii, cu somnul sau cu pastravii ?

 Morosanul, on Dec 2 2007, 16:37, said:

Domnule Morosan,
eu nu mai inteleg ce subiect va intereseaza de fapt? Sturionii sau acvacultura in general?
Interesanta combinatie, insa nu cred ca ar avea succes, de vreme ce racii din tara noastra ajung greu la dimensiunea de comercializare, adica dupa 4 ani. In combinatie cu sturionii aveti nevoie de o specie cu crestere rapida, care la un an sa se poate comercializa. In aceasta categorie se incadreaza: pastravul, salaul, bibanul si somnul (sisteme intensive si superintensive).
Cat despre combinatie racilor cu celelalte specii mentionate de dv., cred ca e o combinatie buna.
In oricare din combinatii (raci cu pesti sau sturioni cu alte specii de pesti), pestii si racii se cresc in bazine separate, pe specii.
P.S. Exista specii de crustacee (tot raci) care ajung la dimensiunea de comercializare mai repede, la 1 an, insa sunt specii non-native, interzise deocamdata in tara noastra.

Morosan sint, dar domn... nu tare

Ce ma intereseaza e afacerea, oricum ar arata ea, si mai ales sa-mi scot ceva profit in primii ani, inainte sa apara caviarul la sturioni.
Daca nu, pot trai eu mancand sturioni, ca-s tare buni    numai ca nu asta era scopul

Somnul si Pastravul ma intereseaza, pentru ca pe astia i-as putea valorifica si pe plan local.
Da' racii daca cresc asa incet, nu-s buni. Macar au pret mare, ca la ritmul asta ar tre sa fie tare scumpi

 Morosanul, on Dec 12 2007, 00:19, said:

Aceste doua specii din pacate nu sunt compatibile deloc in ceea ce priveste conditiile de crestere. Ce-i drept, amandoi ajung destul de repede la dimensiunea de comercializare. Patravul ajunge la 400 de grame in cca 9-10 luni, iar somnul ajunge la 1 kg in 10 luni, dar cu conditia ca temperatura apei sa nu scada sub 20 de grade., adica mai tehnic vorbind, sa acumuleze 6000 de grade zie (T°).
In conditiile dv. cred ca cea mai buna combinatie este sturion cu pastravi. Iar dintre sturioni recomand cu caldura speciile cega (Acipenser ruthenus) si sturionul siberian (Acipenser baeri). Daca apa este predominant rece, nici sa nu va ganditi la nisetru, pastruga sau... morun.

Salutare!
S-a cam asternut praful pe acest topic, care mi se parea destul de interesant.
Vreau sa va retin atentia cu salaul.
Am o intrebare pentru voi: care considerati ca este dimensiunea optima pentru comercializare? Sau mai bine spus, ce dimensiune de salau preferati sa o consumati? Un salau de 600-750 de grame i considerati optim pentru consum?

Pun aceasta intrebare pentru a realiza un studiu de piata. Este mai usor decat sa trimit niste copii prin zonele aglomerate cu clipboarduri in mana si sa incerce sa convinga trecatorii sa raspunda la intrebari

 sturio, on Mar 23 2008, 22:41, said:

Buna ziua,

As vrea sa investesc in acvacultura. Principalul scop ar fi profitul pe termen mediu si lung. Din ce am citit pana acum am vazut ca ar fii o idee buna sa incep cu pastrav si dupa cu sturioni. Nu prea sunt in domeniu si as vrea cateva sfaturi. Ce suprafata de teren ar trebui sa detin, pozitia terenului (langa balti,lacuri, ape curgatoare etc) sau sisteme de filtrare recirculare. Si cateva detalii care sa imi dea o imagine mai clara asupra investitiei initiale. Sunt din jud Constanta.

Buna ziua,
Nu e chiar corect a spune ca mai intai se incepe cu pastravi apoi cu sturioni...
Treaba sta cam asa: daca ai experienta la pastravi, sturionul nu e mare filosofie!
O ferma mixta insa ar fi o idee buna in zonele colinare sau montane, si in cazul in care nu exista suficiente fonduri pt a amenaja o ferma superintensiva cu recircularea apei.
O ferma in regim recirculant ocupa maxim 3000 mp, din care 1500 mp e o hala in care se amenajeaza bazine, conducte, filtre, pompe, si o mare incurcatura de cabluri. Chiar daca pare complicat, acest sistem e extrem de fiabil, pe metru cub obtinandu-se productii impresionante, de cca 100 kg si uneori peste...
Pe de alta parte, in sistem flow-through, e nevoie de apa curgatoare, multa si curata. O suprafata de cca 1-5 hectare... si minim 100.000 de euro pentru a incepe...

Salutare, vin si eu cu o intrebare, detin cca 2000mp pe langa bicaz(orasul) am apa curgatoare langa, curata zic eu:) deci se poate trage f usor apa.
M`ar interesa sa fac o pastravarie, cam la ce suma se ridica investitia bazinelor, si ce sisteme mi`ar trebui deoarece prin zona la alte pastravarii care folosesc apa raului, cand ploua apa devine f tulbure si pot aparea probleme nu? Se poate face un sistem recilculant al apei? si daca da, cam la ce pret?
Multumesc.

Salutare,
Apa tulbure intr-adevar nu este chiar potrivita pentru pastravi.
Daca spui ca aceasta e tulbure doar la ploi, e bine. Se poate contracara acest lucru prin constructia de decantoare. Acestea se dimensioneaza in functie de debitul de apa si de incarcatura cu sedimente.
Recircularea apei este mai rar folosita in pastravariile din mediul natural. Am proiectat insa o pastrvarie in Slovenia ce functioneza pe principiul REFOLOSIRII apei. Este oarecum diferit de recirculare. Principiul consta prin reintroducerea unei parti din apa dupa o prealabila filtrare mecanica a apei. Pe cealalta parte, recircularea presupune o tratare mai amanuntita cum ar fi: biofiltrare, dezinfectie, oxigenare, conditionare termica.
Cat despre costuri... ce sa spun, cred ca fiecare poate sa isi faca un deviz de cheltuieli la o pastravarie. Depinde de solutia constructiva aleasa. Pot fi bazine sapate, pietruite sau betonate, pot fi bazine de fibra de sticla, sau chiar de lemn. Oricum, pe 2000 mp, se pot amenaja destul de multe bazine, cu o investitzie cuprinsa intre 10.000 si 100.000 de euro.
Acum mai depinde de cat de harnic este fiecare din noi Angajam sau nu oameni la sapat, turnat bazine, etc...

Legat de fermele fara recircularea apei, amplasate pe ape curgatoare - nu devin acestea o sursa de poluare? Mai poate un vecin in aval sa construiasca si el o pastravarie? Exista legislatie care sa reglementeze calitatea apei deversate inapoi in albia raului?

probleme la alte crescatorii de pesti..."prevenind atacuri ostile"

 blimpyway, on Apr 9 2008, 09:30, said:

Depinde...
In cazul pastravariilor, in tari precum Franta exista legislatii bine puse la punct referitor la cantitatile de furaje ce se pot folosi intr-un an de o ferma salmonicola. Nu se impune dimensiunea unei ferme, ci doar se impune o cota asupra cantitatii de furaj folosite. Indirect, avand o cota mica, ferma va produce mai putin. Acest lucru e necesar tocmai pentru a permite mai in aval, infiintarea altei ferme salmonicole.
Oricum, in cazul pastravariilor, problema cea mai mare este cantitatea de oxigen dizolvat din apa. Cum majritatea pastravariilor nu folosesc intregul flux de apa, ci doar o deviere de max 25% din debitul acestuia, nu cred ca este un pericol prea mare sa se infiinteze o pastravarie in aval de alta. Bineinteles ca trebuie pastrata o minima distanta intre pastravarii, pentru a permite apei sa se re-imbogateasca cu oxigen.
In cazul legislatiei Franceze, aceasta se refera la furaje, deci la poluanti. Daca ar exista peste tot asemenea legislatii, atunci s-ar elimina riscul poluarii apelor. Fermierul ar fi nevoit sa apeleze la furaje performante, care nu elimina in apa compusi pe baza de azot, pentru ca acestia raman in proteinele cu inalta digestibilitate.
Exista si legislatii asemanatoare in Romania, insa acestea se refera strict la calitatea apei la iesirea din ferma. Este prea permitiva aceasta legislatie, deoarece nici o ferma nu are instalata o statie de monitoring permanent al calitatii apei. Analizele se fac periodic, prin sondaj, sau la solicitari de catre terti, iar o poluare a apei se poate face in cateva ore, si trece la fel de repede (pana sa ajunga inspectorii de mediu).
In cazul fermelor de crap, acestea daca sunt intinse pe suprafete foarte mari (cazul Romaniei) atunci se elimina riscul poluarii, deoarece, acesti compusi poluanti sunt epurati de plante, alge, namoluri, etc. Reintra in circuitul natural, transformandu-se in plancton, etc
De fapt, o ferma ciprinicola in sistem semi-intensiv (diferenta dintre tipurile de sisteme de acvacultura o puteti vedea AICI:) functioneaza ca o statie de epurare 100% ecologica.

Edited by sturio, 12 April 2008 - 10:40.

decantoarele se fac pe inaltime/adancime, sau conteaza suprafata catmai mare?

 sturio, on Apr 12 2008, 10:38, said:

Cum adica ca o statie de epurare ?  Adica apa iese mai curata decat intra ?

 sturio, on Apr 12 2008, 10:38, said:

De unde provin acesti cimpusi cu azot ?  Din furaje, de la metabolismul pestilor ?  
Cum se pot reduce ?

 badoctav, on Apr 12 2008, 21:44, said:

Decantorul este practic o lărgire a canalului de aducțiune cu rolul de a încetini viteza de curgere a apei (păstrând debitul). Un decantor este cu atât mai eficient cu cât viteza de scurgere a apei prin acesta este mai mică. Pentru a încetini viteza apei, trebuie ca secțiunea transversală a acestuia să fie cât mai mare.

@Morosanul: DA. Sunt cazuri, cand apa ce provine de l o ferma intensiva, de exemplu de sturioni, este trecuta printr-o ferma ciprinicola, inainte de a fi eliminata in mediul inconjurator.

Compusii pe baza de azot provin din degradarea proteinelor (care nu sunt altceva decat un fel de polimeri formati din aminoacizi). In urma degradarii proteinelor, enzimele digestive elibereaza aminoacizii, care teoretic trebuie sa fie utilizati de organismul pestilor pt a-si forma propriile proteine. Uneori, din cauza digestibilitatii reduse (cauzate fie de starea fiziologica a pestelui, fie de calitatea proasta a furajului) se elimina in mediu aminoacizi si mai ales compusi rezultati din degradarea acestora, adica amoniacul. Amoniacul  (NH3) este extrem de toxic pt organismele animale. Acesta este oxidat rapid in NO2 (nitriti) la fel, deosebit de toxic. Daca in mediu se gasesc se gasesc bacterii nitrificatoare, nitritii sunt redusi la NO3 (nitrati) mai putin periculosi (doar in concentratie mare). Plantele si mai ales algele, se hranesc cu acestia, rezultand o apa fara nitrati. Impreuna, intr-o ferma ciprinicola, exista atat bacterii nitrificatoare, cat si plante, rezultand efectul epurativ al acestui ecosistem.
Bineinteles ca exista (de cele mai multe ori insa) si cazuri cand din cauza unui management prost, acest ciclu este perturbat.
Se intampla cand:
- fermierul se incapataneaza pur si simplu si insista sa ofere pestilor furaje de proasta calitate (digestibilitate reduse, deci reziduri pe baza de azot)
- apa nu este primenita sau nu este aerata (nu este suficient oxigen in apa). In acest caz, bacteriile nitrificatoare (aerobe) nu pot trai sau nu au randament.
- balta este suprapopulata si instalatia de aerare nu este corect dimensionata.
- se folosesc chimicale care ucid aceste bacterii folositoare sau vegetalele. In ambele cazuri, ciclul este oprit.

Pana la urma nitratii/nitritii sunt excrementele pestilor, echivalentul urinei in descompunere din gunoiul de grajd din fermele "terestre". Cantitatea lor depinde in primul rand de cata mancare le dai pestilor si cat timp vrei sa ai castig in greutate trebuie sa le dai proteine. Ca orice excrement  acestia  pot fi foarte toxici, dar totodata ar putea fi valorificati ca ingrasamant natural.

Apropos de asta, e posibila exploatarea unui fost canal de irigatii? Adica repunerea sa in folosinta, cu ferma piscicola in amonte. Agricultorii primesc, in loc de apa chioara, apa cu fertilizant  "ecologic", eliminand nevoia de azotati industriali?

Edited by blimpyway, 17 April 2008 - 00:32.

Absolut!
Este intradevar un feritilizant ecologic, mai ales daca provine de la o ferma cu management prost ) , unde ciclul azotului nu este dus la capat. Cu cat managementul e mai defectuos, cu atat apa este mai buna pentru irigat.
Pe acest principiu functioneaza fermele horticole hidroponice asociate cu ferme piscicole. Sau, exista ferme in sistem recirculat, unde locul algelor este tinut de culturile hidroponice (salata, rosii, castraveti, flori, etc), care epureaza apa "dumnezeieste".

buna ziua,sint nou aici si am si eu citeva intrebari.1.cam ce cantitate de oxigen are apa dintr-unizvor?2.ce numar de pesti sau cantitate(cega si(sau) siberian)pot creste in 4 bazine de 1000mp(1700mc) cu un debit de 6-7 l/sec pt fiecare bazin.3.cite aeratoare necesita fiecare bazin in parte?