Intrebări în legătură cu electricitatea din Romania

La mine la liceu cred că erau. "Sfântul Pantelimon", fost "ElectroApartaj". Din păcate pe atunci nu m-a interesat să învăţ meserie şi nici nu pricepeam unele lucruri.
Oare în Olimp (staţiunea) au fost corpuri 'Olimp'?
Reclame vechi, inclusiv la chestii legate de electrictate. Cam 1929-1930.

 minoniu si ing.molnar indrumari tehnice reclame.jpg   209.55K   9 downloads

Edited by djl, 14 December 2022 - 16:42.

Raritate rurala mix PVD HRF fără aparataj și S61 care e mix Opalo Hgl 125.

valirex, on 14 decembrie 2022 - 03:40, said:

Sala de sport de la Scoala Iorga (nr. 5) unde am facut clasele primare (1992-1996) avea incandescente de 200 W in 1996. In 2010 observam sodiu de afara si observam Rome in reportaje stiri Olt TV. Acum probabil proiectoare led.

Sala de sport de la Radu Greceanu (liceu, colegiu, 1996-2004) intre 1996 si 2000 am avut mercur de 250 W in palarii artizanale cu sita, din 2000 pana in 2004 fluorescente in corpuri vechi alb mat. Dupa 2000 becurile de 250 inca erau in magazie in spatele salii de sport.

Edited by Neaceasca85, 16 December 2022 - 10:15.

Pe unde mai vedeti acest corp sa stiti ca se numeste Total Green Clepsydra TG-5203.01

În liceu cred că am avut iluminare cu lămpi cu vapori de Mercur în sala de sport. Nu-s 100% sigur, posibil să fi fost cu incadescenţă. Au trecut 21 de ani de când am terminat liceul.
Îmi pare rău că nu am învăţat meserie. Electromecanic montator-depanator. Poate nu ajungeam să repar motoare, dar ajungeam tehnician, dacă nu făceam nimic cu istoria.
Cred că ar trebui scoasă o nouă carte despre istoria electricităţii, care să trateze perioada 1930-2020.

Eu doar in gimnaziu am avut lampi cu vapori de mercur in sala de sport. Era singurul motiv sa-mi placa la ora de sport mai ales cand era prima ora, ca in rest detestam ora aia, nu m-am scutit niciodata dar detestam si doar de la sport am mai chiulit.

Un alt corp montat de Luxten in Bucuresti dar si prin alte orase este Star, copiat si el dupa modelul italian de la Fael Luce, corpul Star il gasim pe multe strazi secundare sau chiar principale, in echipari cu sodiu de 150 sau 250 W.

De asemenea a fost produs atat in varianta cu dispersor din sticla plat (VP) cat si cu dispersor din policarbonat ovoidal (PC)

Cele cu dispersor din sticla rezista destul de bine si astazi, dupa 23 de ani de exploatare, insa cele cu dispersor din policarbonat s-au ingalbenit destul de mult, facandu-le ineficiente in unele locatii.

Ăsta-i de sticlă?




Ăsta-i de policarbonat?

Da, dar cel din prima poza are geamul spart.

In Slatina exista doar Star PC, pe strazile Teiului/Basarabilor si strada Vailor.

Asa cum Mira a fost doar in varianta PX, multe praf acum de la matuirea dispersoarelor, VTP cu sticla avem doar 1 singura pe Cornisei.

Luxten-variantele cele mai bune de corpi la Capitala, provincia cu plasticele bombate, care si ele aratau fain cand erau noi, dupa aia...

Mai bine puneau si Selux pietonal in Slatina decat sa lase sa vina primaria in 2007 cu bomba si prastia de Elba Bega.

În fine, poză cu vreun corp de iluminat din ăla care să aibă sticla pusă... aveţi?
Atunci când sunt 2 corpuri per stâlp, fiecare dintre acesta are aceiaşi putere ca şi atunci când e doar un corp/stâlp sau puterea e mai mică? În Bucureşti, doar pe câteva artere au fost montate 2 corpuri pe un stâlp. Repet, e bine să ai ceva poluare luminoasă, că poţi vedea un pic în locuinţă dacă eşti în ea şi a lumina stinsă. La nivel de carosabil, sunt mai utile cele care trimit cât mai mult fluxul luminos în jos, că vezi mai bine carosabilul ; oricum, în Bucureşti nici nu prea mai ai nevoie de far la bicicletă ca să vezi, îl ţii mai mult din motive de siguranţă în trafic.
Am găsit că am în colecţie o carte numită "Electrotehnica". Cam din 1962.

Am mai văzut pe undeva capac din ăla rotund pentru reţele electrice. Ori sunt 2 pe Str. Maşina de Pâine, ori pe Şos. Colentina. Am văzut 3 din astea în total. Probabil au preferat sisteme nevizitabile.
Un alt post trafo subteran: https://www.google.r...!7i16384!8i8192
asta cu cele subterane pentru câţiva consumatori s-a practicat în interbelic, dar parţial şi în comunism în unele condiţii.
Zilele trecute am mai zărit unul, dar nu ştiu pe unde.
"ElectroAparataj" a produs după 1989 pentru firme cunoscute din Vest (Occident)? Mai jos, spre Iancului, era o fabrică de textile, veche ("Zefirul") unde vedeai P.V.B. sau H.R.F. Pe Bd. Pache îmi plăceau P.V.B. 7a-urile (parcă astea sunt cele atârnate) - încă mai sunt pe acolo corpuri suspendate.

djl, on 22 decembrie 2022 - 07:12, said:

400 W sau 2 X 250 W ori chiar 4 X 250 W numai in Bucuresti exista. In provincie vor sa extermine cat mai repede ce e pe 250 W. 400 W nu a existat.

Ce 2 lampi per stalp, ca pe Ecaterina Teodoroiu si o parte din Artileriei, in 1996-1997 cand or inlocuit PVB 7 B mercur cu Schreder Z2 sodiu, s-au zgarcit, au pus din 2 in 2 stalpi lasand console ciot goale intre ele, si asa or ramas, vor sa puna pe toti stalpii doar la ledizare.

Eu acum la ledizarea partiala puneam Z2-uri pe stalpii goi.

Deci in Slatina s-au zgarcit rau. E drept ca am avut 3 totemuri cu cate 3 Z2-uri in 2 intersectii, dar in 2021 le-au executat cu leduri Elma Evocity.

Djl:

Quote

PVD cel romanesc, HRF ala de la Philips.

PVB 7 B S cel suspendat/atarnat, PVB 7 B ala normal, PVB 7 A varianta cu 2 becuri de 250 W, doar la export.

A mai fost o combinatie de lidere sa introduca S de la sodiu gen PVB 7 SB si atarnat ar fi PVB 7 SB-S, provoaca confuzie.

PVsB 7B sodiu
PVsB 7Bs sodiu suspendat

Public Vapori sodiu B 7B（suspendat）

Iară confund P.V.D. cu P.V.B. ... trebuie să învăţ diferenţele.
Dar de povestea asta ce ziceţi? http://meremet.ro/de...ilia-becurilor/
Am zis mai demult că la "ElectoMagnetica" probabil nu au fost produse contoare electrice trifazate. Se pare că au fostb produse şi la "ElectroMagnetica" încă de pe vremea "Grigore Preoteasa". Am comandat un catalog de produse "Grigore Preoteasa" şi l-am întrebat pe vânzător dacă apar contoare şi telefoane publice, iar el mi-a spus că apar 6 pagini cu contoare, inclusiv trifazate. Când voi deschide coletul (abia la anul adică) voi vedea dacă aşa a fost. Probabil au fost extrem de rare (în 1950 încă nu se produceau) şi după mutarea majorităţii producţiei de contoare la "A.E.M." Timişoara, cele din urmă au devenit dominante - au mai fost produse şi la "ElectroMagnetica" (că am văzut unul din 1988), dar această fabrică s-a concentrat mai mult pe alte chestii.
Tablouri electrice, afară de "ElectroAparataj" pe unde s-o mai fi produs?
"ElectroMagnetica" a produs şi încărcătoare de acumulatori, cel puţin pentru din ăia de mari dimensiuni. Erau utili la serviciul static - back-up adică, cum era la telefonie. Telefonia ţine de telecomunicaţii, dar tot are nevoie de electricitate.
Asta e găsită într-un alt catalog, destul de interesant, pe care însă nu-l cumpăr din cauza preţului - dacă pe viitor mai lasă din preţ, poate-l iau. Cred că acest gen de tablouri erau folosite în fabrici, instituţii, gări. Catalogul cred că e din 1964-1966.

 051661b6cc86c6b3d6d38d60604b2acf-2062598-700_700.jpg   78.55K   7 downloads

Şi ceva factură de instalaţie electrică de la Braşov, din 1925! Pe atunci era rară electricitatea acolo, dar nu că nu s-ar fi făcut investiţii, dar compania de gaz avea încă monopol şi a fost împiedicată până spre 1933 extinderea electricităţii.... unii ar fi avut bani, dar nu aveau cum să instaleze curent electric.
Doar 2 prize. În fine, nici nu prea aveai ce să bagi în ele atunci. În 1925 încă nu exista serviciu radiofonic în România. Clădirea unde s-a făcut instalarea probabil mai există.
A se vedea termenul comptor, împrumutat mot-a-mot din Franceză - compteur, că am şi o carte din 1931 în Franceză despre contoare.

 Factura instalatii Electrice Brasov (1925).jpg   130.42K   7 downloads

Edited by djl, 23 December 2022 - 13:48.

djl, on 22 decembrie 2022 - 07:12, said:

djl, on 22 decembrie 2022 - 07:12, said:

Indiferent cate sunt pe stalp, toate sunt la fel.