Dren de fosă lângă casă?

Merge să faci drenul unei fose septice multicamerale la doar 1 metru distanță de casă?
Dacă da, ce precauții ar fi necesare pentru ca apa drenată să nu se infiltreze în fundație? E suficient ca drenul să fie mai adânc decât temelia?
Mulțumesc pentru orice idee.

Nu e bine, îți afectează și terenul de sub casa, se poate tasa și afectează și betonul, prin aciditate, uree. Prin capilaritate apa ajunge la fundație chiar dacă drenul e mai adânc decât fundația.

Edited by stefan0011, 05 March 2024 - 01:23.

O vorba din batrani spune : sa nu-ti faci casa in panta si buda langa casa .

Edited by ldpe, 05 March 2024 - 07:57.

Un camp de dren chiar langa casa nu e o idee buna.

In schimb un put absorbant ar merge, depinde si de ce zice studiul geo (ce sol ai acolo).

@bogdanlaurentiu, de cele mai multe ori nu ai de ales. Cel putin in zona Bucuresti/Ilfov, unde pamantul e scump si utilitatile nu exista, trebuie sa faci fosa langa casa.
Precautii (poate fi tarziu in cazul tau): fundatie hidroizolata in masa betonului. Restul e cancan......

Întâi de toate, abordaţi problema greşit din start.
Lăsaţi ideea de fosă septică şi drenarea apelor negre în sol.

Corect şi responsabil, deşi ştiu că legislaţia nu ne ajută deloc în privinţa asta, dar nici simţul civic ori responsabil general, este construirea unui sistem de epurare.
Nu e nimic ştiinţifico-fantastic, nu e nici o tehnologie de StarTrek şi nici măcar vreo investiţie rezervată milionarilor.

Instalând un sistem format din două sau trei rezervoare ce refulează consecutiv unul în următorul, se pot reduce drastic orice pericole, neplăceri şi disconforturi, aducând în plus recuperarea unor resurse preţioase.
Primul rezervor care preia apele negre, compuse din apă menajeră, fecale, urină, eventuale resturi alimentare şi, pe cât posibil, cât mai puţin sau deloc detergenţi şi substanţe cactericide/bacteriostatice,
ar fi bine să beneficieze şi de izolaţie termică şi să fie etanş pentru aer/gaze. În acesta vor fermenta resturile biologice şi se va produce metan, dioxid de carbon şi cantităţi mici dar de luat în considerare de compuşi sulfuroşi, potenţiali corozivi şi toxici.
Ar fi utilă agitarea conţinutului, continuu sau regulat. O amestecare lentă, mai precis, nu vă imaginaţi un blender.

Al doi-lea rezervor, preia sedimentele reduse în prima etapă şi o parte din apă în vederea oxidării şi neutralizării. Acesta, se poate lăsa la temperatura ambientală a solului şi nu necesită decât barbotarea aerului în lichidul din el, continuu sau regulat.

Al trei-lea rezervor are doar scopul de a facilita sedimentarea şi separarea apei. Aici apa poate fi infiltrată în sol, poate fi folosită la irigarea zonelor verzi, poate fi evaporată. Nămolul rămas poate fi extras prin servicii de vidanjare sau valorificat local, necesitând încă o etapă de digestie naturală pentru a deveni un sol bogat şi fertil creşterii plantelor, fungilor şi insectelor.

Transferul între rezervoare se poate face cu autosifoane şi o pompă de aerare alături de un amestecător lent, pot fi alimentate dintr-un mic panou fotovoltaic, fără nici un fel de baterii sau alte automatizări.

Nici nu m am gândit la o altfel de fosa decat cea multicamerala, altfel drenul s ar înfundate în 3 zile.
În al doilea rand, problemele raman: apa în sine, chiar potabila dacă ar fi, deversate lângă fundație, afectează capacitatea portanta a solului, deci risc de tasari ale casei. Trecerea apei dintr o camera în alta a fosei separa sedimentele, nu și ureea sau alte substanțe corozive ce pot afecta betonul.

Apa din fosa sau sisteme de epurare casnice, cu aerare, conține bacterii și oua de paraziți, numai niste iresponsabili pot recomanda udatul gradinii cu asa ceva. De aia se deversează în pământ, pentru filtrare. Rămân substanțele nocive din detergenți, dar asta e, de aia apa fântânilor nu mai e potabila.

PS. Explica mi și mie, cum reții în primul rezervor tot ce ai enumerat, dar fără detergenți, pentru a încuraja fermentarea?
Pentru a neutraliza bacteriile și paraziții e nevoie de 6 luni de fermentare, in conditii ideale, fără alt aport constant de apa, cum e în cazul real.

Edited by stefan0011, 05 March 2024 - 13:32.

Unu, nu neutralizezi bacteriile şi nu există paraziţi în acel vas de fermentare. Încurajezi dezvoltarea lor şi le ai grija, ferindu-le de detrgenţi şi antiseptice. Prima cameră trebuie să fie VIE. Bacteriile alea anaerobice vor digera materiile de acolo şi vor produce căldură, metan, dioxid de carbon, ceva sulfuroşenii, etc. De aceea, prima cameră nu permite decât lichidelor să plece către următorul etaj iar gazele sunt evacuate via filtru, uscător, desulfator şi stocate pe termen scurt în vederea utilizării, de exemplu la aragaz sau grătar.
Doi, etajul doi, acolo nu mai e cald şi intră aer proaspăt de afară care duce la creşterea cantităţii de oxigen şi proliferarea bacteriilor aerobice. Barbotarea de aer în camera a doua duce şi la scăderea cantităţii de apă. Aceasta nu mai e etanşă pentru gaze/aer dar nici nu produce decât dioxid de carbon şi vapori de apă. Eventuale reziduuri sulfuroase pot fi eliminate cu un desulfator lejer care nu opune rezistenţă trecerii gazeor.

Apa aia care ar fi iresponsabil să ude grădina zici că e mai bine s-o bagi sub grădină în loc să o expui suplimentar la lumina solară, aer şi restul biologiei din zonă?

Şi orice ouă, bacterii, viruşi, etc, din prima cameră şi a doua, în general - au ieşit din tine. Sunt descendenţi ale populaţiilor de microorganisme care trăiesc în tine şi în noi toţi şi toate.

Edit: Pentru a reduce riscul contaminării cu substanţe toxice pentru microorganismele din sistem, apele gri ar putea fi colectate pe o reţea separată. Deci, de la chiuvete, duş/cadă, maşină de spălat, etc. Acestea pot fi reduse prin evaporare, neutralizate după compoziţia mai exactă.

Edited by yo6ial, 05 March 2024 - 14:45.

Deci pana la urma fosa tricamerala cu dren în pământ e ok sau nu?

Dacă e ok sau nu depinde mai mult de:
- afluxul de apă și
- capacitatea de absorbție a câmpului de drenaj.

Personal aș căuta să accelerez evaporarea cu plante care tolerează bine un astfel de mediu. În general ierburi înalte și tufișuri cu rădăcini superficiale.
Dimensiinarea câmpului de drenaj și a țevilor aferente depinde de loc, sol, înălțimea pânzei freatice, etc.

Ministații de epurare există și se vând cu 4000, 6000 lei sau mai mult.
Dar ce grădină trebuie să ai ca s-o uzi cu câteva sute de litri pe zi? Inclusiv iarna?
Și, alternativ, cum poți face să se evapore aceeași cantitate?
Deci, până la urmă, tot în sol trebuie băgată apa acumulată în ministația de epurare.
Aș putea s-o duc printr-o țeavă subterană până în fundul curții, la vreo 7 metri de casă, și să fac un dren acolo, fără probleme pentru fundație. Numai că atunci drenul ar fi la doar câțiva metri de puț. Să fie oare apa așa de bine epurată încât să nu-mi pese?

Dacă cari sute de litri de apă pe zi pe canal... ai deja o problemă mai mare decât câmpul de drenaj.

yo6ial, on 05 martie 2024 - 23:36, said:

Consumul mediu zilnic de apă în mediul urban e cam 150 litri de persoană. Credeam că oricine știe treaba asta, măcar din cauză că își citește contorul și plătește factura...

În mediul urban ai canalizare și apă curentă nu puț și planuri pentru fosă.
Dar și așa mi se pare apocaliptic. Ca fapt divers, 3 persoane în Brașov, consumăm între doi și trei metri cubi pe lună.

Incredibil de mic acest consum.

yo6ial, on 06 martie 2024 - 00:30, said:

Probabil ca nu stati prea mult pe-acasa.  Ca altfel mi-as face griji in legatura cu nivelul vostru de igiena.

O medie lunara de 2.5 m3 la 3 persoane inseamna cam 28 de litri pe zi de persoana. Nu zic ca nu se poate si mai putin, am vazut asa ceva, dar numai in water scarce areas. Nu e cazul la noi.

Care stă prea mult pe acasă are, iarăși, alte probleme.

No... mai zic numai că lui Bogdan îi trebuie un hectar în plus la tarla, la debitul ăsta, și mă retrag.
Închipuie-ți că ar ploua zilnic, tot anul, 10l/m².

yo6ial, pe 06 martie 2024 - 16:20, a scris:

Am impresia că unii stau pe forum fiindcă n-au altă treabă și în lipsă de alte competențe ar vrea să pară isteți.