Hai sa renuntam la cratime

petit_christian, on 19 octombrie 2023 - 06:15, said:

Vezi ca trebuie sa pui o virgula in prima propozitie !

petit_christian, on 19 octombrie 2023 - 02:57, said:

Vezi cine gestioneaza si cum, limba franceza, vezi cum este gestionata limba engleza.
In principiu limba franceza nu a fost creata pentru mase, plebeii nu trebuiau sa stie sa scrie si sa citeasca.


Limba romana ?   In 1923 rar gaseai o bilblie intr-o casa in zona rurala. Oastea Domnului iti spune ceva...?  Dar Martin Luther ?   Numai ca
ultimul s-a nascut in 1483...

Edited by iulian_1976, 19 October 2023 - 10:37.

bai3tzash, on 19 octombrie 2023 - 09:04, said:

Stai liniștit, inițiatorul a mai avut câteva sclipiri de geniu în ultima vreme, tot aberații din astea. Vine toamna, lumea nu mai are ocupație și scrie pe forumuri...csf ncsf.

Mie-mi plac cratime-le

iulian_1976, on 19 octombrie 2023 - 10:37, said:

Atitea ineptii into propozitie mai rar.

Mohombi, on 18 octombrie 2023 - 20:10, said:

probabil ca vrei sa spui ''sa-si prezinte scuzele''! greu de crezut pentru multi, dar a sosit timpul sa afle ca asa este corect!

Mohombi, de unde îți tot vin ideile astea?
Era mai demult o emisiune: „Copiii spun lucruri trăsnite”. Dar ei aveau o scuză, erau copii.

Cratima
https://dexonline.ro...

Mohombi, on 18 octombrie 2023 - 20:10, said:

Cu tot respectul, afirmația asta e o imensă prostie.

Campioana indiscutabilă a folosirii cratimei în nume și denumiri este franceza.
Iată o listă cu nume de localități din Franța: https://simple.wikip...ities_in_France - observați câte poartă în denumire o linie sau mai multe.
Jean-Paul Belmondo este născut la Neuilly-sur-Seine.
Jean-Paul Sartre a fost unicul copil al cuplului Jean-Baptiste Sartre și Anne-Marie Schweitzer.
Să-i adăugăm și pe Jean-Jacques Rousseau, Jean-Jacques Annaud, Jean-Luc Godard, Jean-Pierre Papin (fotbalistul), Jean-Michel Jarre, François-Marie Arouet (numele lui Voltaire) etc.
Am găsit un fost prim-ministru spaniol: Leopoldo Ramón Pedro Calvo-Sotelo y Bustelo.

Și englezii folosesc linii în denumirile de localități: https://en.wikipedia...owns_in_England
Cum vi se pare numele Alan Montagu-Stuart-Wortley-Mackenzie? Mie mi-a plăcut acest „Fane”: Gerald Neville Mark Fane-Trefusis (https://www.geni.com...000026744104072).
Folosesc vorbitorii de engleză linia pentru unirea prenumelor? Foarte rar, dar o folosesc (cred că ține mai mult de modă):
https://www.imdb.com/name/nm0048687/
Leigh-Allyn Baker
https://www.imdb.com/name/nm2934406/
John-Paul Howard
https://www.imdb.com/name/nm12546265/
Ellie-May Sheridan
https://www.imdb.com/name/nm5324035/
Jamie-Lee O'Donnell
https://uk.linkedin....isher-8bb510136
Lily-Mae Fisher

Nordicii?
Simone Greiner-Petter-Memm (schioare germană) și Elisabeth Noelle-Neumann (om de știință german).
Anni-Frid Lyngstad (Frida, bruneta din grupul ABBA), Sven-Olov Lawesson (chimist suedez), Sven-Olov Sjödelius (canotor suedez), Anna-Lena Löfgren (cântăreață suedeză), Else-Marie Lindgren (politician suedez), Anna-Lena Friedsam (jucătoare de tenis germană) etc.
Ari-Pekka și Juha-Pekka sunt prenume finlandeze.
În galica scoțiană am găsit prenume ca: Dior-bhail, Dubh-shìth, Gill-Eathain, Gill-Eòin, Gille-Brìdhde, Maol-Chaluim, Maol-Moire.

djl, on 19 octombrie 2023 - 08:19, said:

Bineînțeles că fiecare limbă are anumite particularități, nu suntem noi unici.
Spaniola pune la începutul propoziției semnele răsturnate ale întrebării și exclamării (¿ și ¡), pentru a ușura înțelegerea mesajului.
Germana are un semn - ß - numit Eszett (adică sz, de la literele din care provine) sau scharfes S (s ascuțit). Și se pronunță la fel ca „s” (au și ei două litere pentru același sunet). Tot germana folosește celebrele cuvinte „kilometrice” - așa formează ei cuvintele compuse.
Franceza și engleza au tot felul de particularități de limbă.

Noi facem infarct din cauza celor 5 litere cu 3 semne diacritice, dar priviți cum arată alte limbi:
https://en.wikipedia.../wiki/Diacritic

Mohombi, on 18 octombrie 2023 - 20:10, said:

Puturoșii nu pot fi salvați; Ion Creangă a înțeles perfect lucrul ăsta.

Mie-mi pare rau ca ai pierdut atata timp sa ii explici ceva banal. De fapt, cu totii am pierdut timp citind ineptiile sale.

Habar n-am ce sunt alea ineptii. Doar mi-a placut cum suna.

Edited by Puferiu_, 22 October 2023 - 20:45.

Rubin1977, on 18 octombrie 2023 - 20:29, said:

iar? sau i-ar?

Nu s a raspuns la intrebarea asta simpla,cum marcati in vorbire cratimile? La fel pronuntati iar si i-ar si totusi nu exista confuzii.

Simplu, marcăm prin accent, pe i sau pe a

Mai exact cum marchezi prin accent i-ar si iar? Am gasit o si m gasit-o  se pot marca printro pauza,de aceea am gasit-o se poate scrie si am gasito. In italiana in anumite conditii pronumele se leaga de verb si nu e vreo tragedie,din contra
Manîncă-l in italiana e mangialo deci se poate

Edited by petit_christian, 23 October 2023 - 10:23.

Eu mă retrag, nu pot dezbate dacă să facem roțile pătrate

petit_christian, on 23 octombrie 2023 - 10:10, said:

În vorbire putem recunoaște foarte ușor cuvintele și felul în care se formează înțelesurile, pentru că începem să vorbim destul de devreme după naștere; scrisul apare ceva mai târziu (sau chiar deloc) și are nevoie de reguli speciale - nu este prins „din zbor”, precum sunetele pe care le auzim în jur.

Când vorbim, nu este nevoie să marcăm cratimele, iar explicația e foarte simplă: scrisul nu este o copie exactă a vorbirii. De exemplu, în scris avem nevoie de spații (blancuri) pentru a descifra mai ușor un text, deși atunci când vorbim nu facem pauză după fiecare cuvânt.
Scrierea are nevoie, pe lângă litere, de reguli și semne care să suplinească elementele ajutătoare din vorbire (intonație, accent, ritm, pauze, mimică, semne, gesturi, atitudine). Așa că s-au inventat diversele semne ortografice și de punctuație: nu pentru că oamenii n-ar fi înțeles despre ce este vorba în text, ci pentru ca acesta să fie mai ușor de înțeles, de citit, de tradus, de predat. Iar această necesitate a devenit și mai evidentă după apariția tiparului și a școlilor.

Rolul principal al cratimei, ca semn ortografic, este să indice legarea în scris a unor cuvinte distincte care sunt pronunțate împreună; nu contează ce fel de cuvinte sunt, ci faptul că au „identități” separate și se pronunță legat.

„Iar” este o conjuncție sau un adverb care nu conține 2 părți de vorbire distincte și astfel nu apare nevoia unui semn special; „i-ar” este o combinare a unui pronume cu un verb, deci trebuie marcat cumva acest fapt - este mai ușor pentru creier să „traducă” un text scris, dacă identificăm cuvintele mai clar.

Oamenii par să uite că regulile unei limbi scrise nu se adresează numai celor „cu carte”, ci și necunoscătorilor, copii sau adulți.
Să încercăm să ne imaginăm cum ar putea identifica niște copii diferitele părți de vorbire, cât mai ușor. Exemple:
1. „Miaduc aminte cai tăi au venit disdedimineață și cai venit și tu cu trei cai, dar numi amintesc când ați plecat.” vs „Mi-aduc aminte c-ai tăi au venit dis-de-dimineață și c-ai venit și tu cu trei cai, dar nu-mi amintesc când ați plecat.”;
2. „Dațimii acum!” vs „Dați-mi-i acum!”;
3. „Tot românul plânsumisa” vs „Tot românul plânsu-mi-s-a” și „Îndrăgiiar ciorile” vs „Îndrăgi-i-ar ciorile” (Doina, Mihai Eminescu);
4. „Închinareaş şi nam cui!” vs „Închinare-aş şi n-am cui!”; „Tăiatumai tâlhăreşte/Fugitumiai mişeleşte” vs „Tăiatu-m-ai tâlhăreşte/Fugitu-mi-ai mişeleşte” (Balada lui Toma Alimoș).

Asta nu înseamnă că unele cuvinte nu pot pierde cratima, transformându-se în cuvinte compuse sudate. Exemple:
- fie-quare, ore-quare, astu-felu,  („Regule ortographice ale limbei romane”, 1871);
- tot-d'a-una (ziarul Universul, 17 aprilie 1885);
- bine-cuvântată, cei-l'alți (ziarul Adevărul, 19 august 1888);
- vre-o, vre-un, cele-l-alte („Regulele ortografiei române”, 1899).
Dar asta se întâmplă de-a lungul timpului și în urma unor reforme ortografice gândite de specialiști, nu de politicieni și nici de amatori ca noi.

Edited by Beda_Venerabilis, 24 October 2023 - 21:27.

Pai ultimele modificari nu prea au tinut cont de parerile specialistilor, au avut alt substrat!

petit_christian, on 19 octombrie 2023 - 02:57, said:

Pourquoi Jean-Pierre et non pas Jean Pierre?

Adevarul este ca si pe mine ma omoara citeva cazuri in care se pune cratima dar zic totusi sa lasam gramatica asa cum e , mincavas. Poate inainte de a face ceva la gramatica mai bine facem ceva la propria educatie, in cazul meu mai mult studiu al cratimei , nu e gramatica vinovata ca eu am facut limba româna cu femeia de servici.
Faza cu ce cred strainii despre noi nu o comentez ca mi se cam rupe de ce zic strainii dar daca cratima româneasca e ciudata gramatica germana cum e ?
E horror.

Edited by lil debul, 28 October 2023 - 08:13.

Gramatica tine de lb vorbita,iar lb vorbita e naturala si spontana.
Scrisul e o conventie pur arbitrara. Romana s a scris cu litere chirilice, cu alfabet de tranzitie, a vut si anumite litere in plus û ĕ ,s a scris sau nu cu cratima. La un mom dat se scria cu apostrof in loc de cratima in cazul literelor eludate s'au, n'au, m'ai vazut,samd.
Da,gramatica nu o poata schimba nimeni dupul vointa sa,dar ortogrfia da.
Rimana s ar putea scrie si cu alfabet arab sau alfasilabarul indian