intrebare electromagneti si particule

karax, on 06 august 2020 - 11:30, said:

Atomii nu pot fi tinuti cum vrei tu cu electromagneti. Doar ionii

karax, on 06 august 2020 - 18:17, said:

Ahem.
Atomul cel mai becisnic are dimensiunea tipica de 0,53*10^-10 m = 0,053 nm (prima raza Bohr la atomul de H).
Raza tipica de actiune a fortelor nucleare este de ordinul a 1 fm = 10^-15 m.
Ca sa facem o comparatie elocventa, dumneata propui sa manipulezi cu o penseta cosmetica niste baloane sferice de raza cat lungimea unui stadion de fotbal ajungand cu penseta pana in centrul baloanelor. Mai rau, nu tii cont ca eventuala "penseta" in cazul fortelor nucleare ar trebui sa fie tot o structura din atomi, ceea ce limiteaza drastic posibilitatile de apropiere a nucleelor la distante potrivite pentru interactie.

Quote

La un eventual concurs de propuneri nerealiste, cred ca ai obtine un loc de cinste pe forum.

ca sa inteleg bine, baloanele ar fi de raza cat stadionul de fotbal, si penseta de cat sa fie?

mdionis, on 06 august 2020 - 19:48, said:

de asta am si pus topicul pe forumul asta , pe dezbateri pseudo-stiintifice
dar uite , is dispus sa invat
cand zici "de raza" te referi la electroni nu?
si marginile ar fi asa: marginea din stanga sa influenteze pana la jumatea atomului ce trece printre cele 2 margini si marginea din dreapta pana la jumate. marginile sa nu poata influenta peste jumate. astfel marginile nu s-ar influenta reciproc ci doar atomul pana la jumate. ar merge?

electronii au si ei forte nucleare? o solutie ar fi ca marginile sa miste electronii ce ar misca atomul. alta solutie ar fi ca marginile sa fie dispuse altfel , sus si jos , in timp ce electronii s-ar misca stanga-dreapta
o sa si desenez cateva chestii sa vedem se poate sau nu

uite si desenele

sper sa imi explicati si mie cum e cu astea in caz ca ziua de azi nu, macar peste cateva ore dimineata

Edited by karax, 06 August 2020 - 22:36.

karax, on 06 august 2020 - 21:28, said:

2 mm apertura.

Quote

Mare lucru, daca dureaza.

Quote

Nu. Ma refer la atomi. Raza Bohr (r_B = 0,529 Angstromi) descrie cu buna aproximatie distanta fata de nucleu a densitatii maxime a orbitalului electronic de simetrie sferica 1s (nivelul fundamental) in atomul de hidrogen. Nu exista niciun atom mai mic decat r_B.

Quote

In primul rand din desenul dumitale se intelege ca ti-ai format o imagine clasica (si deci gresita) despre atom, cu un nucleu central gras in jurul caruia se invart niste bilute mai mici numite electroni.
O imagine ceva mai adecvata ar fi urmatoarea: exista o coaja sferica relativ groasa (sa zicem ca pulpa unei piersici dupa ce ai scos samburele) care reprezinta orbitalul electronic si care e de regula mai mare decat r_B. Orbitalul (sau norul electronic) este acea regiune din spatiu in care sunt mai probabil de localizat electronii din atom. In centrul cojii respective se afla nucleul; desi este mult mai greu decat electronii din jur, nucleul este si mult mai mic (deci nu e cat samburele pe care l-ai scos din piersica ci cu aproape 5 ordine de marime mai mic, sa zicem cat o bacterie).
Cand doi atomi se apropie unul de altul, orbitalii lor electronici sunt cei care interactioneaza (pulpa piersicilor), nucleele raman de regula la distante de cel putin 2r_B. Pe masura ce se apropie, exista o usoara intrepatrundere a norilor electronici care se traduce intr-o interactie electrostatica repulsiva (sarcina nemaifiind distribuita simetric) care face ca atomii sa "pastreze distanta". Evident, interactia nucleara nu intervine in niciun fel in acest proces intrucat nucleele se afla tot timpul mult prea departe pentru a interactiona.

Quote

Fortele se numesc "nucleare" fiindca sunt specifice nucleonilor (mai general "hadronilor", dar sa nu ne incurcam cu digresiuni in modelul standard). Electronii nu sunt nucleoni ci leptoni si nu participa la interactia nucleara (tare).

Quote

Nu se poate. N-are rost sa te contrazici cu natura.

sa luam altfel. sa zicem ca avem particle canon cu electroni. de exemplu tubul catodic. avem cativa atomi de gaz, de exemplu hidrogen. tragem cu particle canon-ul. electronii trec pe langa norul electronic si cum exista o repulsie , va imprima atomilor o viteza spre o directie. in felul asta poti sa selectezi in o masura mica ce atom vrei. nu e cern insa ar merge

gazul este greu de controlat insa presat usor, ar exista o ordonare oarecare ce ar permite ca electronii trasi cu particle canon-ul sa traga atomii normali dupa ei

n-am desenat cu sfera ca nu stiu sa desenez in 3d ca nu le am cu desenul

insa cred ca intelegi ce vreau sa arat in desenele respective

mdionis, on 06 august 2020 - 22:36, said:

luam cazul izotopilor. izotopii per ansamblu cum is in charge ? stiu de ioni ca is pozitivi si negativi. ce se intampla cand apropii ioni negativi sau pozitivi de norul electronic al atomilor normali?

banui ca electromagnetismul se influenteaza in atom cand exista ioni pozitivi sau negativi, ca este altfel de comportament

am citit pe net. insa e o problema. desi marginile de la ceva nanocanal ar putea fi din ioni , problema e ca trebuie ca ionii sa fie foarte negativ incarcati pentru ca sa influenteze nucleul si atomii miscati sa fie maxim de hidrogen altfel alte gaze ar fi greu de miscat

Edited by karax, 06 August 2020 - 23:01.

karax, on 06 august 2020 - 23:00, said:

Nu merge.
Electronii sunt foarte usori pe langa atomi, nu poti sa transferi in mod eficient impuls de la electronii accelerati la atomi. Ce vei reusi sa faci in acest fel va fi sa smulgi electroni din atomi.

Quote

Dumneata ai un fix cu antrenarea atomilor de catre alte particule. Intelege ca la nivel microscopic atomic situatia nu poate fi analizata cu reprezentarile mecaniciste intuitive si gresite pe care le produci aici. Prin natura lor neutra, atomii sunt greu de accelerat (sa nu mai vorbim de colimare, adica de a avea o directie preferentiala clara de deplasare), iar daca "tragi" din ce in ce mai tare in ei, nu ii vei accelera ca pe niste bile ci ii vei sparge, transformandu-i in ioni.

Quote

E inutil, nu ai sa imi arati nimic.

Quote

Folosesti cuvintele aiurea.
Pentru o specie atomica (chimica) data (definita prin numarul de protoni din nucleu Z, egal cu numarul de electroni orbitali), exista de obicei mai multi izotopi, unii stabili altii radioactivi. Acesti izotopi difera intre ei prin numarul de neutroni din nucleu N, sau, echivalent, prin numarul de masa A = Z+N. De exemplu, pentru hidrogen (Z = 1) sunt cunoscuti trei izotopi (numarul de masa ce identifica izotopul se pune inaintea simbolului chimic, in stanga sus):
¹H - hidrogenul usor/protiu, niciun neutron in nucleu: N = 0, A = 1 (nucleul de hidrogen usor este constituit dintr-un proton), izotop stabil, 99,98% din atomii de hidrogen de pe Terra sunt ai acestui izotop
²H sau D - hidrogenul greu/deuteriu, un neutron in nucleu: N = 1, A = 2, izotop stabil, 0,02% din atomii de hidrogen de pe Terra sunt ai acestui izotop
³H sau T - hidrogenul supragreu/tritiu, doi neutroni in nucleu: N = 2, A = 3, izotop radioactiv, se gaseste doar ca urme

Pentru clor (Z = 17) sunt cunoscuti tot trei izotopi:
³⁵Cl : N = 18, A = 35, izotop stabil, circa 76% dintre atomii de clor de pe Terra sunt ai acestui izotop
³⁶Cl: N = 19, A = 36, izotop instabil, se gaseste doar ca urme
³⁷Cl: N = 20, A = 37, izotop stabil, circa 24% dintre atomii de clor de pe Terra sunt ai acestui izotop
Proportia aproximativa de 3:1 intre cei doi izotopi stabili ai clorului (³⁵Cl si ³⁷Cl) este responsabila de masa sa atomica uzuala in manualele de chimie de liceu, 35,5.

Dupa cum vedem, izotopii sunt diferite tipuri de atomi, nu au sarcini electrice diferite. Fiind date de stratul electronic periferic, proprietatile chimice ale izotopilor unui element dat sunt practic identice. Proprietatile fizice ale izotopilor unui element difera incepand de la masa si apoi toate marimile corelate: e.g. densitatea, punctele de topire, de fierbere etc. (ilustrativ, pentru hidrogenul usor avem punctul de topire la -259,16°C si punctul de fierbere la -252,88°C // pentru D p.t. = -254,43°C, p.f. = -249,49°C  // pentru T p.t. = -254,54°C, p.f. = -248,12°C).

Quote

In mod tipic exista polarizare indusa si se pot forma legaturi chimice. Daca ionii sunt accelerati la energii mari, se pot petrece si alte reactii fizice, incepand de la ionizarea atomilor tinta.

Quote

Nu. Problema e ca dumneata esti lipsit de mijloacele de a lega intre ele niste informatii disparate gasite pe net. Nu ai o metoda de lucru/analiza eficienta si eforturile dumitale de imbunatatire a calitatii rationamentelor fizice pe care le produci practic bat pasul pe loc de mai multi ani. Imi este greu sa inteleg in ce anume consta "invatarea" la care faci referire intr-un mesaj precedent, sper ca vei descoperi la un moment dat modul corect de a avansa in cunoastere (acesta nu este datul cu parerea in mod necontrolat si asteptat raspunsuri de la altii ci utilizarea sistematic coerenta a propriului CPU).

intuitiv imi dau seama ca depinde mult de viteza pe care electronii o au. speram sa se gaseasca o viteza intre si intre , nici prea mare ca sa nu sparga atomii si nici prea inceata ca sa nu imprime deloc impuls atomului. asta s-ar putea incerca sistematic tragand de multe ori cu particle canon-ul

cat despe colimare, in cazul ca atomii au foarte mult spatiu la dispozitie ei se pot deplasa peste tot astfel ca e greu ca electronii sa nimereasca. insa in spatii mici poate ar fi posibil

poate nu ma stii. ceilalti de pe forum ma stiu, le-am si zis ca am o boala, la cap , si din cauza tratamentului , nu prea pot sa tin minte nimic. de asta de multe ori ma repet sau insist pe chestii greu de realizat

exista calcule cu privire la probabilitatea cu electronii, ce sanse is ca sa loveasca atomii si sa ii traga dupa ei. exista calcule cu privire la cat de mica poate fi o cutie ce trebuie sa tina gazul , calcule cu privire la viteza necesara etc etc

Pai lovind atomul, va lovi de fapt norul electronic. Daca energia cinetica  a electronului e suficient de mica, atomul va avea doar un usor recul pe masura diferentei de masa dintre acesta si electron. Masa unui atom e de mii, zeci de mii, sute de mii de ori mai mare decat a unui electron.

Cat de putin sa-l loveasca? Putin, foarte putin. Suficient de putin incat sa nu deranjeze invelisul electronic care ar putea sa treaca intr-o stare de excitare absorbind energia electronului incident, stare de excitare care mai tarziu s-ar lasa cu o emisie spontana de fotoni, pe o directie oarecare. De exemplu pentru un atom liber, neexcitat de hidrogen, energia nu tre sa depaseasca energia necesara excitarii de pe orbitalul 1s catre 2s, energie echivalenta cu a unui foton in ultraviolet.
Daca energia electronului incident depaseste acea valoare, atunci atomul de hidrogen se poate excita, ducand electronul de pe 1s pe 2s, rezultand o ciocnire inelastica(cu pierdere de energie cinetica), mai apoi electronul coborand spontan de pe 2s pe 1s cu o emisie de foton ultraviolet, intr-o directie oarecare, fara legatura cu directia din care a venit electronul incident si evident, cu un recul corespunzator al atomului. Dar acesta e un proces spontan, desi se realizeaza foarte repede.

Mai exista un nivel energeti imediat superior ground-levelulului nivel care tine de cuplajul intre spinul protonului si al electronului. Pe stratul 1s exista doula locuri cu energie aproape identica, dar usor usor diferita. Diferenta e foarte mica, echivalenta cu un foton radio cu lungimea de unda de 21 cm. Electronul din hidrogenul neexcitat are o usoara preferinta asupra modului in care e aliniat spinul cu spinul nuclear. In urma interactie cu electronul incident, ar putea ca electronul de hidrogen sa treaca pe acel nivel imediat superior cu o usoara absorbtie de energie, dar am ignorat acest aspect. Oricum, la emisia spontana de foton pe 21cm, va exista un recul al atomului imposibiul de controlat. Un recul mic insa.

Daca electronul incident loveste nucleul, acesta va interactiona electromagnetic sau prin intermediul fortei nucleare slabe. Forta nucleara strong nu interactioneaza cu electronii.
Problema majora in acest caz e ca probabilitatea de interactiune e extrem de slaba in oricare dintre cele doua cazuri.
In cazul interactiunii prin intermediul fortelor nucleare slabe, se va schimba identitatea nucleului rezultand iarasi un proces separat cu declansare spontana si un neutrino greu de detectat si imposibil de prezis aprioric, dar al carui recul va influenta si directia de recul a atomului. Unele specii de atomi vor avea o afinitate mai mare, altii o afinitate mai mica pentru acest proces.
Dar ideea e ca interactiunea nucleara slaba se lasa cu schimbarea identitatii atomului. Adica pleci cu un atom de Clor si sfarsesti cu un atom de Oxigen, adica cu un numar atomic mai mic. Si atomul rezultat nu mai are aceiasi afinitate la captura de electroni sa poti repeta procesul la nesfarsit. Forta nucleara slaba e ciudata rau.

Interactiunea prin intermediul fortelor electromagnatice poate fi absorbita de cazul ciocnirii cu norul electronic in care ciocnirea e perfect elastica. Dar probabilitatea e extrem de mica si cu cat electronul e mai rapid, cu atat probabilitatea va fi si mai mica.

maccip, on 07 august 2020 - 13:36, said:

sa zicem ca vor trece pe langa norul electronic o groaza de electroni ce vor adauga legatura cu nucleul. in cazul asta cu multi electroni atragerea nucleului de electroni e mare datorita faptului ca particulele de semn opus se atrag
sa zicem ca electronii atomului vor avea in cazul asta repulsie pentru electronii incidenti. nimic nu zice ca atomul trebuie sa fie miscat atras de electroni prin legatura cu nucleul sau miscat respins de catre forta de respingere dintre electronii incidenti si cei din sistem. insa fortele per total se anuleaza , electronii incidenti fiind dubli ca numar comparat cu electronii sistemului, n-ar duce decat la 1 valoarea impulsului astfel poate electronii sistemului n-ar sari de pe nor

si de fapt poate ideea nu este ca sa misti de atom, ideea e ca electronii incidenti sa se bage printre electronii moleculei formata din 2 atomi si sa rupa legaturile dintre ei. asta se poate realiza crescand numarul de electroni din legatura de valenta , respingerea dintre electroni crescand comparat cu atragerea cauzata de nucleu

dupa ,atomul poate fi dirijat folosind electronii incidenti

pentru efect la distanta mare, se pot folosi in loc de electroni , izotopi sau ioni grei

Edited by karax, 07 August 2020 - 15:41.

mdionis, on 07 august 2020 - 01:32, said:

plecand de la aceasta chestie am gasit o solutie. de 1 atom normal se leaga 1 ion. ionul poate fi miscat in campuri. se baga ioni din 1 singur gaz in camera cu zeci si sute de atomi normali de diferite specii. fiecare ion se cupleaza cu diferiti atomi. astfel cand e sa se miste ionii, miscarea lor va fi coresondenta cu incarcatura reprezentata de atomul normal. astfel prin niste nanocanale se separa sistematic perechi de 2 atomi, 1 ion si 1 atom normal. odata ce vor fi stranse si grupate pe categorii perechile se va realiza o incalzire sau o o cuplare cu alta substanta chimica ce sa separe perechile in componente si astfel obtii o multime de atomi normali grupati din fiecare categorie. dupa poti sa lucrezi cu ei cum vrei. folosesti atomii normali  pentru realizarea confinementului cu inertie sau magnetic instant dupa separare de ionul folosit la purtare prin ruperea legaturilor,  de exemplu. asta in caz ca reusesti sa separi atomul normal cand inca are energie cinetica, insa pentru asta se poate folosi gaz ce separa componentii compusului de exemplu, sau se pot folosi fascicule de fotoni ce trag prin nanocanale fix cand trece perechea ce e formata din ion si atom normal

poate ca putand sa folosim atomii normali in confinement vom avea si energie curata , nu stiu confinementul cu atomi normali are problema asta cu neutronii ce lovesc marginile aparatelor de confinement?

emisiile atomilor normali in confinement ar fi normale sau tot spre gamma ar fi?

imi trece prin cap ca perechea de 1 ion si 1 atom normal bagata in aparate electromagnetice odata ce au viteza se incalzesc in legaturile lor chimice si se separa , fiecare continuand deplasarea, ionul din cauza electromagnetului si atomul normal din cauza inertiei. cum ionul este afectat de campuri el poate fi oprit iar atomul normal isi poate continua deplasarea si se poate realiza orice cu el , de la confinement la studiere in instalatiile de la cern

Edited by karax, 07 August 2020 - 16:42.

Bai karax, linisteste-te ca o sa-ti bata politia la usa si tu esti absolut nevinovat.
Mai bine ramai la montat generatoare de energie in adidasii oamenilor.

Uite aici cata energie irosita aiurea.
waw-waw cika waw-waw cika-cika-cika
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/LB-C8KsQCo8?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

de ce sa bata?
is posesor ilegal de metode de producere a energiei cu eficienta?

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/9FzYZa7AILo?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
ascultam asta intre timp

Ascultai muzica gay. Nici la muzica nu te pricepi.

ce? nici muzica rock nu iti place? desi rock-ul cantat de dragonforce nu este ce asculti tu. probabil tu asculti death/trash. eu nu , nu sufar genurile astea