Ultima regiune colectivizata

Lucrul pe suprafețe mari e avantajos la unele culturi, cum sĂ®nt cerealele, la altele nu - de ex. pomi sau vie.

Art. 28.

Producția globală obținută în timpul anului se repartizează după cum urmează:

A. Cheltuieli materiale
- semințele și materialul de plantat;
- furajele consumate de animale și așternutul;
- plata lucrărilor efectuate de S.M.A. pentru producția anului curent;
- îngrășămintele și insecto-fungicidele aplicate;
- cota de amortizare a fondurilor fixe aferentă anului respectiv;
- alte cheltuieli materiale și gospodărești.

B. Fondul de dezvoltare și fondul de consum
După acoperirea cheltuielilor materiale se obține producția netă. Producția netă, la care se adaugă dobînzile și alte venituri încasate, se scad impozitele, primele de asigurare și taxele, se repartizează astfel:
a ) Fondul de dezvoltare, care se constituie din producția netă, în proporție de cel puțin 18%, din cotele de amortizare a fondurilor fixe, precum și din alte surse stabilite prin dispoziții legale.
Fondul de dezvoltare se folosește pentru:
- realizarea investițiilor, inclusiv plata în natură și în bani a forței de muncă folosită pentru acestea;
- rambursarea creditelor pe termen lung pentru investiții;
- rezerva pentru lărgirea producției;
- contribuția la fondul social al asociațiilor economice intercooperatiste, al asociațiilor cu unități de stat sau ale cooperației de consum. Dezvoltarea continuă a proprietății cooperativei - baza creșterii veniturilor cooperatorilor - constituie una din sarcinile primordiale ale adunării generale, consiliului de conducere și tuturor membrilor cooperativei; constituirea fondului de dezvoltare în limitele prevăzute este obligatorie;
b ) Fondul de retribuire a muncii, precum și contribuția la fondul de pensii și indemnizații de asigurări sociale, calculată la valoarea producției globale, în condițiile legii;
c ) Fondul de ajutor;
d ) Fondul social-cultural și sportiv;
e ) Fondul de rezervă pentru producție (semințe, furaje etc.) și retribuirea muncii.
În cadrul fondului de rezervă, în anii cu recoltă bună, cooperativa agricolă de producție poate constitui un fond alimentar, pînă la 2% din producția totală de cereale, în scopul ajutorării membrilor săi, în caz de calamități sau recolte slabe, potrivit hotărîrii adunării generale;
f ) Fondul intercooperatist de întrajutorare și consolidare.
La repartizarea producției nete se vor respecta corelațiile necesare, astfel încît odată cu creșterea producției, a veniturilor cooperatorilor, să se asigure fondurile proprii pentru dezvoltarea continuă a cooperativei agricole de producție.

...cea mai ravnita pozitie in CAP era de director,

Nu investea statul absolut nimic în CAP-uri sau GAC-uri.

Muncitorii din CAP nu au primit absolut nimic, niciodată.
Munceau și își luau salariile, câteva sute de lei.

Via a fost mereu întreținută cu banii de pe cereale, a produs doar pierderi.

Citind aceste cuvinte pline de idei, foarte puternice aș putea zice, ca Ă®n celebrul aformism cu testul de cunoștințe de aikiu.

Cei care lucrau la CAP nu erau muncitori. Se numeau: cooperatori(inainte, colectivisti) si erau un fel coproprietari. Aici se intra, 99%, cu forta dar pe baza de ADEZIUNE(!?), de cerere...Oricum, trebuiau aduse pamantul, animalele si utilajele(plug, etc.).
Muncitorii erau cei care lucrau la IAS.
Dupa cate stiu, cooperatorii nu primeau bani ci doar produse: grau, porumb, s.a.

O fi fost pesemne niscai soi de trifide, in loc de soi de stafide.

Confunzi cu IAS-uri.
Era autogospodărire.
Poate doar la început, însă după 65, CAP-urile s-au susținut singure

Apoi CAP-ul a angajat oameni, cu statut de salariați.
Într-un sat, mai mult de jumătate munceau la CAP.

De vreo doua ori am citit in scanteia stergerea datoriilor ceapeurilor catre stat in ani diferiti. Mi-a ramas in minte ca ma miram, cum adica stergerea datoriilor catre stat, pai ceapeurile nu sunt ale statului? Eram copil, ce stiam eu? Stergerea datoriilor era subventie mascata. Nu erau scutiti de plata serviciilor sau a ingrasamantului, datoriile se acumulau si la un moment dat erau sterse.

Logica e mai complexă, erau câteva avantaje și câteva dezavantaje. În final dezavantajele au fost mai mari.

Lucrul pe suprafețe mari e avantajos la unele culturi, cum sînt cerealele, la altele nu - de ex. pomi sau vie.
Cooperarea fermierilor e iarăși avatajoasă, dar numai dacă e voluntară, altel apar nemulțumiri și fiecare încearcă să profite - să lucreze puțin și să aibă avantaje mari - și de aici a venit sfârșitul.