Casa pe structura din lemn (sau aventura constructiei in regim diy)

Multumesc. Mai am un pic de timp sa gasesc o solutie.

Sa revenim la constructie:

Ziua 1
Protagonisti: doar eu si Laurentiu, un prieten care si-a facut singur casa, tot pe structura din lemn, si pe care l-am ajutat si eu cateva zile. Laurentiu e absolvent de litere,  deci numai specialisti!

Pentru ca era destul de intunecat cerul am acoperit paletii cu cherestea inainte de start. Dar am avut noroc si au fost doar cateva picaturi.

In circa 10 ore am debitat toate componentele principale ale peretilor de la parter (talpi, centruri, montanti, intariturile deschiderilor, etc).

Eu masuram, trasam si etichetam piesele dupa planurile de executie printate pe A3. Laurentiu le taia la un circular de banc, unul a carui lama culiseaza in plan transversal si permite sa tai pana la 250mm in diferite unghiuri.

Piesele au fost facute pachetele pe terasa. Fiecare perete un pachet, fiecare piesa etichetata cu pozitia din plan.


Cam asa arata santierul:

Ziua 2

Aceiasi protagonisti.

Am  preasamblat structura frontoanelor, culcate pe placa din beton de la parter.
Operatiune destul de laborioasa deoarece nu sunt prea multe piese identice si montantii sunt toti taiati la 30⁰ la partea superioara.

Cand au fost gata le-am demontat si le-am facut pachet pe terasa.

Am inceput sa pregatim si grinzile planseului.

Dulapul ce va fi talpa peretilor a fost impregnat generos la pensula cu tratamentul antifoc/carie/ciuperci.


Ziua 3

Suntem inca la partea de confectionat.

Am terminat grinzile planseului.

Am facut si grinzile complexe care intra in structura fermelor si in coama.
Grinzile au fost imbinate cu holsuruburi de 6x160. Bormasinile normale nu fac fata la suruburile atat de lungi asa ca am folosit cu succes un ciocan rotopercutor.

Ziua 4

Am asamblat primul perete, cel de pe NE, dimensiuni 10x2.7m.

S-a marit echipa cu 2 baieti fara nici un fel de experienta dar foarte implicati. Spre pranz au aparut si doi voluntari pensionari.

Pe scurt:
- Am pus pe amprenta peretelui o fasie de membrana bituminoasa cu 50mm mai lata decat talpa peretelui (anterior dadusem si o mana de hidroizolatie lichida, ramasa de la hidroizolarea fundatiei)
- dulapul superior al talpii a fost intins pe cant pe placa, la circa 260mm de marginea placii unde va fi ridicat peretele
- primul dulap al centurii a fost amplasat si el, paral cu talpa la circa 2500mm
- imbinarea bucatilor de centura/talpa a fost consolidata temporar
- s-a trasat atat pe talpa cat si pe centura pozitia centrului montantilor conform plan
- s-au montat montantii de capat si s-au verificat diagonalele
- s-a inceput prinderea montantilor, de la un capat spre celalalt, in paralel fixand si “traversele” dintre montanti
- structura din jurul deschiderilor a fost asamblata separat si montata ca un subansamblu
- montantii au fost fixati cu cate 3 holsuruburi de 6x120 atat de talpa cat si de centura ; “traversele” doar cu doua.
- dupa fixarea tuturor montantilor am fixat si al doilea dulap al talpii si al centurii
- a urmat prinderea OSB-ului exterior pe structura.

Pentru a ne misca rapid am inchiriat un capsator pneumatic; capsele, daca imi amintesc bine, au fost de 1.9x12x60; au suprafata acoperita cu o rasina galbena care se activeaza cand le impusti si se smulg destul din greu din lemn, in general rupandu-se OSB-ul si capsa ramanand in dulap; distanta dintre ele e de aproximativ 100mm.

Parte cea mai distractiva a zilei a fost ridicarea la verticala a peretelui. Are aproximativ o tona (din calcule), e lung de 10m si este flexibil. Distractiva a fost nu datorita complexitatii cat a agitatiei din jurul lucrarii.

Cu o ranga mica, strecurata intre beton si centura, i-am ridicat un colt suficient cat sa bagam o bucatica de OSB.

Aceiasi operatiune s-a repetat la mijloc si in capatul celalalt. Cu o a doua trecere l-am ridicat inca 50mm bagand peste OSB bucati de dulap.

Folosind doi dulapi pe post de parghii l-am ridicat treptat pana a ajuns la 30⁰ fata de orizontala, sprijinit pe piramide din bucati de lemn la inceput si pe bucati de dulapi la verticala cand spatiul s-a marit.

De aici l-am ridicat la mana, cu cei 6 participanti imprastiati pe toata lungimea peretelui.

O data ajuns la verticala, desi statea cuminte in picioare, i-am pus si cateva proptele ca sa nu il culce vantul.

In paralel cu constructia peretelui voluntarii au sortat, curatat si tratat scandura pentru astereala.
Bine intentionati au reusit sa bage de trei ori mai multa solutie de ignifugare decat recomanda producatorul. Si acum mai iese sarea din ele in zilele umede

Daca era din doua sau trei bucati se supara cineva ?

Aici ai prima eroare. Prima talpa, cea roz se numeste talpa de trasare si in mod normal se monteaza singura pe tot perimetrul viitoarei constructii, se trage la vinclu,diagonale etc dupa care se ridica peretele pe ea. Parerea mea, dar posibil sa fie si alte pareri mai pertinente.

Pe plan se observa o incercare de modulare in functie de placile de OSB, dar se putea si mai bine.

roman_roman, on 20 septembrie 2019 - 14:10, said:

Nu se supara nimeni. Ar fi fost doar 2-3 montanti in plus per perete.

Dar unde mai era atunci aventura?

roman_roman, on 20 septembrie 2019 - 14:16, said:

Corect.

Usile si geamurile dau peste cap ritmul montantilor, daca tii musai sa fie in anumite pozitii si sa aiba alta deschidere decat multiplul de 625mm.
Si compartimentarea interioara influenteaza, peretii interiori trebuie si ei sa se descarce pe un montant.

La peretii ce vor urma veti gasi si situatii mai bune.

danwd, on 20 septembrie 2019 - 14:12, said:

Nu stiu daca este neaparat o eroare.
Neavand tije filetate infipte in betonul fundatiei n-am vazut nici un motiv sa le amplasez inaintea peretelui.

In plus, avand talpa dubla si imbinarile dintre dulapi decalate, am putut sa fac peretele dintr-un singur panou.
Mai putine imbinari, mai putine materiale, un control mai usor al lungimii si, poate, un pic mai rapid.

Alinierea am facut-o dupa montarea peretilor exteriori si inainte de a monta peretii interiori.
Adica verificarea diagonalelor si a distantelor dintre mijloacele peretilor opusi.
Pentru un singur perete a fost necesar sa-i fie tras mijlocul cativa mm spre exterior.
M-a ajutat si placa fundatiei care era bunisoara ca forma, dimensiuni si planeitate.
Faptul ca amprenta la sol este un dreptunghi simplu, simplifica si mai mult alinierea elementelor.

Eu montez talpile de trasare provizoriu cu HS de montaj Usi si ferestre, gaurind in prealabil betonul cu burghiu de 6,5, ele fiind de 7,5 mm.
Dupa ce montez peretii se dau gauri prin talpa panoului, talpa de trasare si beton si montez bara filetata in prindere chimica. Cam asa fac toti constructorii de case din lemn.
Avantajul este ca la trasare misti sx/dx niste poste de cateva kg nu un un perete de cateva sute de kg.
Mno, amu fiecare cum vrea si cum crede ca e mai bine.

N-a fost chiar atât de greu miscatul peretelui. Câteva lovituri cu un berbec improvizat dintr-o grinda și o pana din lemn care sa îl împiedice sa vina la loc.

Dacă ai o amprenta la sol complicata și panouri mici, talpa de trasare cred ca ajuta mult.

Ziua 5

Am ridicat peretele de SV.

Aceleasi dimensiuni dar cu mai multe deschideri mari.

Echipa anterioara fara cei doi voluntari. Aproximativ aceiasi secventa de lucrari.

Deja avem experienta si am terminat putin mai repede si l-am ridicat la fel de usor, chiar si fara ajutorul voluntarilor.

La peretele asta dispunerea montantilor se apropie mai mult de doritul pas de 625mm.


In caz ca nu v-ati prins de codificarea culorilor:

- montantul rosu este in corespondenta unui perete de compartimentare. Din cauza asta sunt pozitionati mai ciudat.
- ceilalti montanti au culori diferite doar daca au dimensiunile foarte apropiate
- liniutele rosii de pe talpi / centuri sunt imbinarile dintre bucatile de dulap componente.

Ziua 6.

Peretele de sud est.

Suntem doar trei  dar si peretele este mai mic (7.8m lungime) si il construim / ridicam fara probleme.

Il construim si pe acesta culcat pe placa, intre cei doi pereti care sunt deja la verticala, fara a monta si cele 2 placi de OSB de pe extremitati, care se suprapun  si peste  “cantul” peretilor intre care e prins.

O data ridicat, dupa aliniere, conectam peretii la colt, prinzand montantii  intre ei cu holsuruburi de 6*120.

Tot acum punem si placile de OSB de care pomeneam mai sus. Si ele contribuie la rezistenta imbinarii de colt.

Ziua 7 – duminica, zi scurta.

Peretele de NV

Protagonisti: eu si un voluntar, un alt Laurentiu, care si-a facut casa singur, din baloti.

Peretele, tot de 7.8m, e simplu, fara ferestre si merge foarte repede.

Acelasi mod de lucru ca la peretete de SE.

In 6 ore e la verticala, bine consolidat cu peretii adiacenti.

Prinderea la colturi e slabuta.

roman_roman, on 22 septembrie 2019 - 19:33, said:

Nodul de colt e ca in poza atasata.

E inspirat de la vecinii de peste ocean. Daca ei zic ca tine, eu ii cred...

In poze nu se vede acest detaliu.

Nu gasesc nici o poza cu detaliul de colt.


Ziua 8

Peretii interiori.

Am lucrat cu vechea echipa de 4 persoane.

Au fost construiti culcat, unul cate unul.

Pe fiecare dintre ei a fost montat o singura placa de OSB ca sa ii mentina unghiurile de 90⁰. Cate 2 holsuruburi 6x120 la fiecare imbinare

Ridicatul a fost floare la ureche fata de masivii pereti exteriori.

Exista in prima imagine in coltul din stanga. Doar ca nu e corect realizat pentru ca montantul de legatura e intrerupt de distantier. Iar prinderea la colturi si intersectii trebuie facuta cu elemente de prindere mai solide , nu doar cu holsuruburi sau cuie.
Deci, peretii sunt niste diafragme prefabricate ce trebuie monolitizate intre ele cu elemente de prindere solide astfel incat sa asigure o rezistenta corespunzatoare.