Neurochirurgie minim invazivă
"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv. Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice. www.neurohope.ro |
Programator in alta tara
#127
Posted 17 September 2019 - 09:11
@elbjorn, testele se fac la privat
sunt analize gen rmn sau de sange care se fac la clinici - au inflorit ca ciupercile - sanador, medicover, medlife, regina maria, etc gratis, decontate de cnas toti au contracte cu casa nu faci analizele la spital decat daca esti internat sau ai o urgenta sa nu fie nevoie.. sa fim toti sanatosi |
#128
Posted 17 September 2019 - 09:16
Flat, on 17 septembrie 2019 - 09:11, said:
gratis, decontate de cnas Mamma mia! Din nou, iesi din bula de bugetar sanatos si o descoperi o societate putreda. Serios, cred ca ar trebui continuata discutia asta pe topicul general al sectiunii, nu pe aria de intrebari si raspunsuri! |
#129
Posted 17 September 2019 - 10:37
Karhu, on 17 septembrie 2019 - 08:23, said:
De aceea aia care-si permit pleaca sa se trateze prin Austria, Turcia, Ungaria etc? Dupa cum spuneam, daca nu ai nevoie de transplant de inima sau nu suferi de cine stie ce afectiuni rare, Romania este suficienta, pentru tot ce inseamna medicina de preventie, investigatii si altele Romania este foarte ok, asigurarile medicale sunt foarte ieftine iar daca nu ai chef sa astepti te poti program de pe azi pe maine. Altfel sigur, te duci intr-o tara in care poti sa profiti punctual de ceea ce ai tu nevoie. Lucrurile astea nu prea sunt gratis nicaieri in lume, mai ales cand discutam de chestii grave si tratamente complexe, tu te duci intr-o tara de care profiti de faptul ca ceilalti sunt suficient de bogati ca sa plateasca si pentru tine ceea ce e clar mult mai bine decat sa trebuiasca sa platesti singur pentru tine - chestia asta, printre altele, a inceput sa ii calce si pe straini pe nervi, de unde si valul de nationalism care ia amploare prin toate statele astea. Cat despre aia care se duc prin Viena sau Turcia, sigur ca aia au servicii medicale de 5 stele, intrebarea e, mai conteaza cand tu ajungi acolo cu ceva boala terminala? Acum ma intorc la ce zicea Vrajitorul apropo de autobuz, ce fac, imi planific toata viata in jurul evenimentului ipotetic ca voi suferi la un moment dat de ceva foarte grav? Nu poti sa le ai pe toate, si cost de viata scazut si servicii publice de top. Nu mai spun ca acum este atat de usor sa te muti oriunde in Europa, intr-o luna esti mutat cu catel si purcel daca iti arde buza. Edited by nnestor, 17 September 2019 - 10:41. |
#130
Posted 17 September 2019 - 10:41
Mie imi place ca inclusiv nnestor, care are o situatie foarte speciala(sta in Pitesti, sper ca am nimerit bine, lucreaza remote - probabil castiga foarte bine) face exact aceleasi presupuneri despre viata din Bucuresti/Romania versus viata din afara. Daca stai sa-i citesti toate postarile, observi ca la un anumit nivel nu e deloc diferit de cei pe care ii "acuza".
Eu nu prea pot vorbi prea mult de alte cazuri in afara de cel personal - si cu ceva rezerve despre situatii din familie/prieteni/cunostinte. Cazul personal il stiu foarte bine, am mai expus parti din el si pe alte topicuri. Poate asta va fi util si initiatorului acestui topic, ca sunt oarecum in domeniu(nu sunt programator, dar tot in IT activez) si mai ales sunt oarecum realist in asteptari(salariale, de viata). Ca si mentiune, aceleasi discutii pe care le vad aici le vedeam si in mediul prin care ma invarteam in Romania(profesional, prieteni) - unii colegi dadeau niste exemple super speciale cu cunostinte care castiga/au castigat salarii/rate foarte mari si le luau ca si cazuri generale, altii nu se pot dezlipi de "vatra" stramoseasca, altii considera ca de la o anumita suma in sus nu mai merita sa emigreze(in tabara asta am fost si eu la un moment dat, ziceam ca daca ajung sa castig x nu mai merita sa plec in afara - pana la urma am plecat, ajutat oarecum si de niste imprejurari). Cum am mai zis-o, la momentul plecarii aveam in Romania venituri de vreo 3500E in cuplu, amandoi lucrand in IT in acelasi domeniu si avand experienta de 3-4 ani. Prietena mea are facultate terminata, s-a angajat in acest domeniu cu 2 luni inainte de absolvire(a mai lucrat pe timp de vara pe posturi de incepator in alte companii non-IT). Eu sunt mai vechi in munca, lucrez de la 19 ani, a trebuit sa renunt la facultate din motive financiare, iar la 25 de ani am facut reconversie profesionala dupa 5 ani in vanzari. La momentul plecarii(martie 2018), aveam in Timisoara un apartament cu 3 camere cumparat cu un an inainte(prin credit pe 20 de ani), o masina de 9 ani(compacta, care a fost donata parintilor - din motive de costuri la inmatriculare in Austria, altfel o mai pastram vreo 2-3 ani). Dupa o incercare nereusita de contractor(proiectul pentru care am fost contractat a fost amanat cu un an), aveam optiunea sa ma angajez la una din cele 2-3 companii din Timisoara care ofera pozitii in domeniul meu. Nefiind presat financiar, am luat decizia sa stau 2-3 luni, sa vad daca gasesc ceva in afara. Si am gasit, destul de repede, la o companie in Viena. Salariul - unul decent, peste media austriaca, dar nimic special in domeniu(chiar am avut discutii cu fosti colegi - din cei cu "viata e roz", cunosc un caz care face 10.000/luna, deci e posibil pt toata lumea). Am stat in Viena singur 3 luni(prietena mea a stat cel putin o saptamana pe luna cu mine in timpul asta, lucrand HO din Viena), pana am fost sigur ca e totul ok in companie, ca ne place orasul. La 2 luni dupa angajarea mea, am recomandat-o si pe ea, s-a tinut interviul, a primit oferta si s-a angajat. Salariul ei e cu vreo 10% mai mare, a putut negocia putin altfel avand niste informatii in plus fata de mine. Ca idee, in cuplu, aducem acasa un minim de 75.000/an net, fara OT/oncall(in domeniul nostru e normal). Adunand si OT/oncall/alte bonusuri, cred ca sunt cu vreo 8-10.000 in plus pe an, la care se adauga cei 3600E anual incasati chirie la apartamentul din Timisoara(inchiriat unui prieten), care se duc oricum catre banca la plata ratelor. In conditiile astea, platim o chirie de 1250E pe an la un apartament nou cu 3 camere si un loc de parcare, la 4 statii de metrou de Stephanplatz(centru) si 3 de birou, am luat o masina in leasing(compacta noua), mergem in concedii de 2 ori pe an + niste weekenduri in zone mai apropiate, la pranz mananc la restaurante din zona(mancare cat de cat ok, nu stele Michelin), mobila/electronice/gadgeturi(neimportante pentru noi) - in general lucruri peste medie, cu raport calitate/pret bun. Practic, daca stau sa compar, ne cam permitem aceleasi lucruri ca si in Timisoara la nivel de conditii de trai. Diferenta o face numarul de ore lucrate si proiectele pe care lucrez - in Romania lucram cel putin 55-60 ore/saptamana, la proiecte pe care le refuzau nemtii. Aici lucrez 38.5 plus niste ore de OT(in jur de 10-15) cam la 3 luni, cand e vreun GoLive de proiect. In plus, cand sunt acasa nu ma suna nimeni, timpul meu liber e timpul meu liber. Prietena mea era intr-o situatie mai buna la capitolul ore lucrate, dar munca din punct de vedere tehnic nu era deloc interesanta. Urmatorul pas e cumpararea unei case, eu zic ca intr-un an si jumatate am banii de avans, iar daca se pastreaza actualele conditii de creditare probabil rata va fi sub chiria pe care o platesc acum. Ma uit in orasele/sate la 30-40 minute naveta de birou(am si posibiltate de lucrat HO), fie ceva nou, fie ceva mai ieftin cu potential(teren ok, amplasare buna). In Viena clar nu gasesc casa in aceleasi conditii, mi-as permite un apartament similar cu cel in care locuiesc acum. Referitor la dezradacinare, pentru mine n-a fost o problema, am parasit orasul in care am crescut la 18 ani, deja eram obisnuit. Singura diferenta e ca distanta fata de parinti/familie s-a marit cu vreo 500 km, dar tot ne vizitam la vreo 3-4 luni macar(in general vin ei la mine, ca au timp mai mult). Cred ca prima mutare e mai dificila, dupa aceea totul merge relativ usor. |
#131
Posted 17 September 2019 - 10:58
nnestor, on 17 septembrie 2019 - 10:37, said:
Dupa cum spuneam, daca nu ai nevoie de transplant de inima sau nu suferi de cine stie ce afectiuni rare, Romania este suficienta, pentru tot ce inseamna medicina de preventie, investigatii si altele nnestor, on 17 septembrie 2019 - 10:37, said:
daca nu ai chef sa astepti te poti program de pe azi pe maine. |
#132
Posted 17 September 2019 - 11:07
Karhu, on 17 septembrie 2019 - 10:58, said:
Probabil tu crezi ca disponibilitatea medicatiei de ultima generatie si protocoalele de tratament din Vest sunt la fel cu cele din Romania.... Deci dupa ce ai dat o gramada de bani la asigurarea de stat, mai platesti in plus sa-ti faci la privat. Buna afacere |
#133
Posted 17 September 2019 - 11:08
nnestor, on 17 septembrie 2019 - 10:37, said:
Dupa cum spuneam, daca nu ai nevoie de transplant de inima sau nu suferi de cine stie ce afectiuni rare, Romania este suficienta, Am mai scris pe undeva, o familie de prieteni nu au gasit niciunde in tara o clinica/ un medic care sa trateze/ opereze unul dintre copii, care avea niste cicatrici cheloide urate, rezultate in urma oparirii cu o oala de supa clocotita. Nu era vorba de bani, ar fi aruncat cu teancuri in orice medic dispus sa preia cazul. Pana la urma l-au operat in Turcia, cu 8000 euro. De ce sa ia un medic roman banii, cand ii poate lua unul turc? Pai nu? Tot familia aia si-a nascut toti copiii in Ungaria, ca sa evite contactul cu mizeria din spitalele de ob-gin. din Romania. O ruda de-a mea, cu toate ca in decursul anilor a platit vagoane de bani asigurarea medicala, a fost nevoit sa-si cumpere din Germania (doar vreo 5000 euro/ luna) inhibitorii de proteinkinaza de care avea nevoie, pentru ca in Romania nu se gasesc (desi au primit autorizatia de punere pe piata). etc etc etc |
#134
Posted 17 September 2019 - 11:08
dasca, on 17 septembrie 2019 - 10:41, said:
Mie imi place ca inclusiv nnestor, care are o situatie foarte speciala(sta in Pitesti, sper ca am nimerit bine, lucreaza remote - probabil castiga foarte bine) face exact aceleasi presupuneri despre viata din Bucuresti/Romania versus viata din afara. Daca stai sa-i citesti toate postarile, observi ca la un anumit nivel nu e deloc diferit de cei pe care ii "acuza". Eu nu prea pot vorbi prea mult de alte cazuri in afara de cel personal - si cu ceva rezerve despre situatii din familie/prieteni/cunostinte. Cazul personal il stiu foarte bine, am mai expus parti din el si pe alte topicuri. Poate asta va fi util si initiatorului acestui topic, ca sunt oarecum in domeniu(nu sunt programator, dar tot in IT activez) si mai ales sunt oarecum realist in asteptari(salariale, de viata). Ca si mentiune, aceleasi discutii pe care le vad aici le vedeam si in mediul prin care ma invarteam in Romania(profesional, prieteni) - unii colegi dadeau niste exemple super speciale cu cunostinte care castiga/au castigat salarii/rate foarte mari si le luau ca si cazuri generale, altii nu se pot dezlipi de "vatra" stramoseasca, altii considera ca de la o anumita suma in sus nu mai merita sa emigreze(in tabara asta am fost si eu la un moment dat, ziceam ca daca ajung sa castig x nu mai merita sa plec in afara - pana la urma am plecat, ajutat oarecum si de niste imprejurari). Cum am mai zis-o, la momentul plecarii aveam in Romania venituri de vreo 3500E in cuplu, amandoi lucrand in IT in acelasi domeniu si avand experienta de 3-4 ani. Prietena mea are facultate terminata, s-a angajat in acest domeniu cu 2 luni inainte de absolvire(a mai lucrat pe timp de vara pe posturi de incepator in alte companii non-IT). Eu sunt mai vechi in munca, lucrez de la 19 ani, a trebuit sa renunt la facultate din motive financiare, iar la 25 de ani am facut reconversie profesionala dupa 5 ani in vanzari. La momentul plecarii(martie 2018), aveam in Timisoara un apartament cu 3 camere cumparat cu un an inainte(prin credit pe 20 de ani), o masina de 9 ani(compacta, care a fost donata parintilor - din motive de costuri la inmatriculare in Austria, altfel o mai pastram vreo 2-3 ani). Dupa o incercare nereusita de contractor(proiectul pentru care am fost contractat a fost amanat cu un an), aveam optiunea sa ma angajez la una din cele 2-3 companii din Timisoara care ofera pozitii in domeniul meu. Nefiind presat financiar, am luat decizia sa stau 2-3 luni, sa vad daca gasesc ceva in afara. Si am gasit, destul de repede, la o companie in Viena. Salariul - unul decent, peste media austriaca, dar nimic special in domeniu(chiar am avut discutii cu fosti colegi - din cei cu "viata e roz", cunosc un caz care face 10.000/luna, deci e posibil pt toata lumea). Am stat in Viena singur 3 luni(prietena mea a stat cel putin o saptamana pe luna cu mine in timpul asta, lucrand HO din Viena), pana am fost sigur ca e totul ok in companie, ca ne place orasul. La 2 luni dupa angajarea mea, am recomandat-o si pe ea, s-a tinut interviul, a primit oferta si s-a angajat. Salariul ei e cu vreo 10% mai mare, a putut negocia putin altfel avand niste informatii in plus fata de mine. Ca idee, in cuplu, aducem acasa un minim de 75.000/an net, fara OT/oncall(in domeniul nostru e normal). Adunand si OT/oncall/alte bonusuri, cred ca sunt cu vreo 8-10.000 in plus pe an, la care se adauga cei 3600E anual incasati chirie la apartamentul din Timisoara(inchiriat unui prieten), care se duc oricum catre banca la plata ratelor. In conditiile astea, platim o chirie de 1250E pe an la un apartament nou cu 3 camere si un loc de parcare, la 4 statii de metrou de Stephanplatz(centru) si 3 de birou, am luat o masina in leasing(compacta noua), mergem in concedii de 2 ori pe an + niste weekenduri in zone mai apropiate, la pranz mananc la restaurante din zona(mancare cat de cat ok, nu stele Michelin), mobila/electronice/gadgeturi(neimportante pentru noi) - in general lucruri peste medie, cu raport calitate/pret bun. Practic, daca stau sa compar, ne cam permitem aceleasi lucruri ca si in Timisoara la nivel de conditii de trai. Diferenta o face numarul de ore lucrate si proiectele pe care lucrez - in Romania lucram cel putin 55-60 ore/saptamana, la proiecte pe care le refuzau nemtii. Aici lucrez 38.5 plus niste ore de OT(in jur de 10-15) cam la 3 luni, cand e vreun GoLive de proiect. In plus, cand sunt acasa nu ma suna nimeni, timpul meu liber e timpul meu liber. Prietena mea era intr-o situatie mai buna la capitolul ore lucrate, dar munca din punct de vedere tehnic nu era deloc interesanta. Urmatorul pas e cumpararea unei case, eu zic ca intr-un an si jumatate am banii de avans, iar daca se pastreaza actualele conditii de creditare probabil rata va fi sub chiria pe care o platesc acum. Ma uit in orasele/sate la 30-40 minute naveta de birou(am si posibiltate de lucrat HO), fie ceva nou, fie ceva mai ieftin cu potential(teren ok, amplasare buna). In Viena clar nu gasesc casa in aceleasi conditii, mi-as permite un apartament similar cu cel in care locuiesc acum. Referitor la dezradacinare, pentru mine n-a fost o problema, am parasit orasul in care am crescut la 18 ani, deja eram obisnuit. Singura diferenta e ca distanta fata de parinti/familie s-a marit cu vreo 500 km, dar tot ne vizitam la vreo 3-4 luni macar(in general vin ei la mine, ca au timp mai mult). Cred ca prima mutare e mai dificila, dupa aceea totul merge relativ usor. multa bafta si mult success. si norocul e ca este viena, aproape de parinti, frati, surori. |
#135
Posted 17 September 2019 - 11:12
nnestor, on 17 septembrie 2019 - 10:37, said:
Nu mai spun ca acum este atat de usor sa te muti oriunde in Europa, intr-o luna esti mutat cu catel si purcel daca iti arde buza. Nu-i cum crezi tu, ca daca ar fi asa de usor in cateva zile s-ar muta jumatate de Romanie acolo. |
#136
Posted 17 September 2019 - 11:13
avenirv, on 17 septembrie 2019 - 11:08, said: multa bafta si mult success. si norocul e ca este viena, aproape de parinti, frati, surori. Norocul s-a facut singur, am avut la momentul respectiv o oferta si din Dresden si una din Milano. Viena a dat cu plus la cele mai multe criterii. In orice caz, cand am plecat, am plecat cu gandul ca in cel mai rau caz si daca nu ne place acolo, 1-2 ani la o companie vieneza n-au cum sa arate rau pe CV. Acum nu mai vreau sa ma intorc in tara, se va intampla doar in caz de forta majora. |
|
#138
Posted 17 September 2019 - 12:12
Deocamdata invat, am plecat de la 0, acum sunt la nivelul in care ma descurc cat de cat in viata de zi cu zi(lucruri relativ simple), cu schimbat in engleza cand sunt lucruri pe care nu le inteleg.
La birou engleza e de baza pentru ca nivelul e altul. De inteles inteleg mare parte din discutiile tehnice, vorbitul e mai problematic. Nu e problema, cu timpul se invata toate. Edited by dasca, 17 September 2019 - 12:12. |
#139
Posted 17 September 2019 - 12:14
Karhu, on 17 septembrie 2019 - 11:12, said:
Ca sa intri in sistemul lor de sanatate e mai complicat, trebuie sa fii angajat/ intreprinzator si sa ai o perioada minima de contributii la sistemul de sanatate respectiv. Nu-i cum crezi tu, ca daca ar fi asa de usor in cateva zile s-ar muta jumatate de Romanie acolo. de acolo am gasit la londra, contractul l-am semnat cu 1 luna inainte de sfarsitul celui din tara ta. dupa semnare am platit unei firme din UK ceva sub 100 gbp care mi-a facut LTD cu adresa la firma lor (dupa aceea am pus mailing address acolo unde inchiriasem) cu toate angaralele cu HMRC, etc. si mi-au spus si unde sa ma duc sa intru in sistemul NHS. am ajuns in Londra si intr-o saptamana am inchiriat un mobilat (astia de la agentia imobiliara au vrut sa vada contractul). am fost la centru ala medical de care tine jumatate de Canary Wharf (in zona aia crezi ca este lahore sau karachi ! sotii sunt IT-isti in Canary Wharf si sotiile cresc copii pe banii UK) si cu pasaportul, un utility bill (am folosit scrisoarea de la primarie pt council tax) si intr-o luna mi-a venit cardul de NHS la flat. adevarat ca 3 luni m-am bazat pe cardul romanesc pt strainatate. am vrut sa le arat actele de LTD si contractul cu clientul dar au zis ca dovada de adresa este suficienta. am ajuns la inceputul lui noiembrie si la sfarsitul lui ianuarie eram in sistem la NHS. cel mai greu a fost cu cont bancar. sunt o gramada de abuzuri. este un spital langa Heathrow si s-a remarcat un procent foarte mare de nasteri mai complicate de la cetateni din africa si caraibe. viitoarea mama descoperea ca poate sa fie o nastere complicata, lua bilet si viza de intrare in UK si venea la Londra si acuzand dureri, etc se ducea direct la acest spital langa aeroport. bineinteles ca nu platea nimic. la urgenta nu platesti nimic. Edited by avenirv, 17 September 2019 - 12:21. |
#140
Posted 17 September 2019 - 12:31
avenirv, on 17 septembrie 2019 - 12:14, said:
am ajuns la inceputul lui noiembrie si la sfarsitul lui ianuarie eram in sistem la NHS. |
#141
Posted 17 September 2019 - 12:56
#143
Posted 17 September 2019 - 14:16
Cand ai chef nu inseamna maine dar poate sa insemne de la 1 la maxim 3 luni.Am colegi englezi care au asteptat doi ani dupa NHS sa isi opereze o cataracta sau niste ligamente la genunchi, deci...
Nu inteleg de ce trebuie sa fii permanent blocat intre cele doua optiuni in loc sa o alegi pe cea mai potrivita la momentul respectiv si sa iti pastrezi optiunile flexibile. Karhu, on 17 septembrie 2019 - 10:58, said: Probabil tu crezi ca disponibilitatea medicatiei de ultima generatie si protocoalele de tratament din Vest sunt la fel cu cele din Romania.... Deci dupa ce ai dat o gramada de bani la asigurarea de stat, mai platesti in plus sa-ti faci la privat. Buna afacere O gramada de bani e un fel de-a spune, de fapt sunt destul de putini raportat la costurile reale, de aici si diferenta de calitate in servicii. De asta spun ca si asteptarile trebuie sa fie realiste. Tine cont ca in acelasi timp nu platesc impozit pe venit, deloc, zero, deci nu ma deranjeaza sa platesc o suta de euro in plus pe o asigurare privata desi si pe astea de obicei le acopera firmele - daca lucrezi in IT. Edited by nnestor, 17 September 2019 - 14:17. |
#144
Posted 17 September 2019 - 14:35
Anunturi
▶ 1 user(s) are reading this topic
0 members, 1 guests, 0 anonymous users