Chirurgia spinală minim invazivă
Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical. Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale. www.neurohope.ro |
"Reromanizarea" limbii române: Un proces natural sau unul premeditat?
#37
Posted 29 January 2019 - 13:41
WestPoint, on 29 ianuarie 2019 - 13:25, said:
Romanii nu au vorbit niciodata la piata in ungureste in Ardeal, mai putin Tinutul Secuiesc. Limba comuna pe piata era limba romana pentru ca se stia ca romanul nu vorbeste ungureste in schimb ungurul si sasul vorbeste romaneste. Asta numai ca paranteza, vreu numai sa-ti corectez informatia, nimic personal. Asta am spus-o pentru ca nu este singurul cuvant preluat de ardelenii romani din limba maghiara si pocita, desi aveau cuvantul corect in romana. Păi nu ai corectat nimic, mărhaie e cuvânt folosit în Ardealul de Nord cu sensul de vacă, vită, bou. Vacă e folosit în Ardealul de Nord şi cu sensul de vită. https://dexonline.ro... Îl găsim şi în DEX, deşi nu se specifică regiunea. E ok critica, dar nu am înţeles faza cu pocitul, orice împrumut vine cu pociri provocate de legile fonetice. Un împrumut nu vine cu pociri doar când e preluat în mod formal de elite, gen scenă, teoretic trebuia să fie şi este(în româna vulgară) şcenă, precum şcoală. Dacă badea Ion împrumută computer, nu o să avem computer, ci o să avem conputăr, în cel mai fericit caz computăr. Edited by A_treia_cale, 29 January 2019 - 13:35. |
#38
Posted 29 January 2019 - 13:43
Da, la noi in NV se spune marha la vaca, marhale la plural.
Marga in limbile persane inseamna cale si a merge, iar vitele spre deosebire de cai doar pasesc, merg. |
#39
Posted 29 January 2019 - 16:38
A_treia_cale, on 29 ianuarie 2019 - 13:41, said:
Asta-i o afirmaţie extraordinară. Cum să vorbeşti doar româna în piaţă? Este contrazisă de împrumuturile masive această afirmaţie, că limba franca era limba română. Limba franca era germana în primul rând şi apoi maghiara. Cum acum limba franca e limba română şi sesizăm împrumuturi în maghiară. Păi nu ai corectat nimic, mărhaie e cuvânt folosit în Ardealul de Nord cu sensul de vacă, vită, bou. Vacă e folosit în Ardealul de Nord şi cu sensul de vită. https://dexonline.ro... Îl găsim şi în DEX, deşi nu se specifică regiunea. E ok critica, dar nu am înţeles faza cu pocitul, orice împrumut vine cu pociri provocate de legile fonetice. Un împrumut nu vine cu pociri doar când e preluat în mod formal de elite, gen scenă, teoretic trebuia să fie şi este(în româna vulgară) şcenă, precum şcoală. Dacă badea Ion împrumută computer, nu o să avem computer, ci o să avem conputăr, în cel mai fericit caz computăr. In 30 de ani la Cluj, nu am intalnit nici unul personal, si nici la Timisoara. In targ se vorbea roamana ca limba comuna cum spuneam, pentru ca sasul stia ungureste si romanese, ungurul stia germana si romaneste. Romanul nu stia numai romaneste asa ca singura solutia a fost ca cei trei sa vorbeasca limba cunoscuta de toti trei, Quote Pastorul evanghelic-lutheran sas Stephan Ludwig Roth despre situația etniilor înaintea revoluției din 1848: Această realitate nu poate fi contestată. De îndată ce se întâlnesc doi cetățeni de naționalități diferite și niciunul nu cunoaște limba celuilalt, de îndată limba valahă le slujește de tălmaci. Când faci o călătorie, când te duci la iarmaroc, limba valahă o cunoaște oricine. Înainte de a face încercarea dacă cineva știe limba germană sau celălalt cea maghiară, conversația începe în valahă. Cu valahul oricum nu poți altfel sta de vorbă, căci de obicei el nu vorbește decât în graiul lui. @Infinitty Tot gresit este preluat. Explicatia, mai sus. Edited by WestPoint, 29 January 2019 - 16:39. |
#40
Posted 29 January 2019 - 16:51
WestPoint, on 29 ianuarie 2019 - 16:38, said:
Repet, inafara de tinutul secuiesc si unele parti prin Oradea si Satu Mare, sint foarte rare exceptiile in care intalnesti un roman care vorbeste ungureste. In 30 de ani la Cluj, nu am intalnit nici unul personal, si nici la Timisoara. In targ se vorbea roamana ca limba comuna cum spuneam, pentru ca sasul stia ungureste si romanese, ungurul stia germana si romaneste. Romanul nu stia numai romaneste asa ca singura solutia a fost ca cei trei sa vorbeasca limba cunoscuta de toti trei, @Infinitty Tot gresit este preluat. Explicatia, mai sus. Cine ştie ce pieţe a vizitat respectivul domn, era abia 1848 iar latina încă avea ceva răspândire, naţionalismul la început. Poate în epoca respectivă aşa era, dar am dubii că la 1910 era la fel şi peste tot. Altfel explicaţia ar fi că românii nu se loveau de maghiară ci o iubeau de au preluat cuvinte stâlcite. Cel puţin mărhaie arată şi o evoluţie, faţă de sudicul marhă, deci în Maramureş românii au preluat mai rapid cuvinte maghiare, probabil din cauza nobilimii româneşti. |
#41
Posted 29 January 2019 - 17:15
Şi unde să-i mai întâlneşti, că din 1918 până azi e mult, hai să spunem din 1944 şi tot nu îi întâlneşti pe ăia la Cluj.
Apropo, topicul nu are în vedere opiniile sincere, ci făţarnice, cum am spus, întâlnite printre extremişti. Nu are în vedere nici răspunsul la exagerările româneşti în ce priveşte romanitatea pură. Şi consider că e important să le dezbatem, să se aducă argumente dacă există, fiindcă poate unii consideră că e o conspiraţie şi e un tabu, chiar cred aceste mituri. Ori extremismul e periculos lă sat să fiarbă la f. mocnit şi când e izolat. Eu am întâlnit maghiari şi italieni care erau convinşi că românii s-au lepădat cu premeditare de cuvintele slave. Am întâlnit şi români care spun asta despre presupusele mii de cuvinte dacice. Nu-i problemă, problema e ca eu am constatat că inversul e valabil în privinţa cuvintelor de bază şi atunci e bine să vedem de unde mitul şi dacă are măcar un sâmbure de adevăr. Edited by A_treia_cale, 29 January 2019 - 17:16. |
#42
Posted 29 January 2019 - 17:26
Pana si bucataria romanilor din Ardeal este 70% de origine ungureasca, la fel ca si bucataria saseasca care este de fapt foarte saraca si ea.
Cuvintele unguresti sunt mult mai multe in romana decat invers. Quote
Lexicul limbii maghiare este format în proporție de 8% din cuvinte moștenite, 7% cuvinte împrumutate, 80% cuvinte formate pe teren propriu și 5% cuvinte de origine necunoscută. Cele mai multe împrumuturi sunt de origine slavă (27%), urmate de cele de origine latină (25%), germană (17%) și turcică (16%)[1], dar mai sunt și din limbi iraniene, din limbi romanice (italiană, franceză, română) și din limba engleză. Și calucrile sunt un mijloc important de îmbogățire a lexicului maghiar. Deci dupa cum vezi, nu apare absolut nici un procent de imprumut din limba romana, in timp ce in limba romana se gasesc un procent de maghiara de 1,43 % si turcești 0,73 % Din studiul lui E. Kis privitor la aceste aspecte (ISOM), rezultă că în limba română literară au intrat 158 de cuvinte de origine maghiară. În schimb, influenţa limbii române asupra limbii maghiare este considerată încă foarte redusă. http://romania.wikia..._etimon_maghiar Edited by WestPoint, 29 January 2019 - 17:33. |
#43
Posted 29 January 2019 - 17:46
WestPoint, on 29 ianuarie 2019 - 17:26, said:
Pana si bucataria romanilor din Ardeal este 70% de origine ungureasca, la fel ca si bucataria saseasca care este de fapt foarte saraca si ea. Cuvintele unguresti sunt mult mai multe in romana decat invers. Deci dupa cum vezi, nu apare absolut nici un procent de imprumut din limba romana, in timp ce in limba romana se gasesc un procent de maghiara de 1,43 % si turcești 0,73 % Din studiul lui E. Kis privitor la aceste aspecte (ISOM), rezultă că în limba română literară au intrat 158 de cuvinte de origine maghiară. În schimb, influenţa limbii române asupra limbii maghiare este considerată încă foarte redusă. http://romania.wikia..._etimon_maghiar |
#44
Posted 29 January 2019 - 19:12
#45
Posted 29 January 2019 - 20:34
#46
Posted 29 January 2019 - 20:58
Adm, on 29 ianuarie 2019 - 09:46, said: In tehnologie, principala problema, dar si motor de schimbare si invatare, a fost faptul ca a lipsit cu desavarsire traducerea Windows-ului in blimba romana pt 20 de ani. programatorii romani deja prin anii '80 incepusera sa inventeze jargonul lor propriu Problema a fost "jurnalistii/ziaristii" din mass media. La ei oportunismul e mare, foarte mare, iar setea de a emula occidentul perceput prin America, a definit limbajul de kkt introdus in limba romaneasca: daunlada, aplauda (cu accentul pe prima silaba), mentenenta, etc. etc. |
|
#47
Posted 29 January 2019 - 21:25
A_treia_cale, on 29 ianuarie 2019 - 16:51, said: Și totuși, cuvintele romĂąnești din maghiară sunt puține, cuvintele maghiare din romĂąnă sunt mai multe. Acum care-i ideea, posibil ca unii sălbatici din cine știe ce munte să fi refuzat maghiara, dar nu Ăźnseamnă că romĂąnii din Ardealul de Nord nu s-au confruntat cu maghiara Ăźn piețe, administrație. BătrĂąnii cunosc cĂąteva cuvinte. Cine știe ce piețe a vizitat respectivul domn, era abia 1848 iar latina Ăźncă avea ceva răspĂąndire, naționalismul la Ăźnceput. Poate Ăźn epoca respectivă așa era, dar am dubii că la 1910 era la fel și peste tot. Altfel explicația ar fi că romĂąnii nu se loveau de maghiară ci o iubeau de au preluat cuvinte stĂąlcite. Cel puțin mărhaie arată și o evoluție, față de sudicul marhă, deci Ăźn Maramureș romĂąnii au preluat mai rapid cuvinte maghiare, probabil din cauza nobilimii romĂąnești. Bunicii au facut cca. 3 clase exclusiv in maghiara, asa a fost in tot Ardealul de Nord in perioada hortista. |
#48
Posted 29 January 2019 - 23:50
Mount_Yerrmom, on 29 ianuarie 2019 - 19:12, said:
Mai ramane sa zici si ca 70% din femeile pe care le fubipt romanii din Ardeal sunt unguroaice.... Chiar si cele de 14 ani. Luati examplu de la eroul vostru Avram Iancu.....pedofilul Spune-mi o mancare specifica romaneasca din Ardeal sa nu fie originar de la unguri. Succes, desi nu cred ca gasesti. Macarea preferata a romanilor pe vremuri era cerealele si nu mancau supe, numai zeama... Compara mancarurile moldovensti, Muntenesti si cele din Ardeal si ai sa vezi unde lipseste sarea si piperul... Edited by WestPoint, 29 January 2019 - 23:53. |
#49
Posted 30 January 2019 - 00:09
A_treia_cale, on 29 ianuarie 2019 - 13:07, said:
Deci cred ca nu ai înţeles rolul exemplului. Trebuie să citeşti mai atent ce am scris, îí dădeam un exemplu ipotetic. Normal că există, vacă, joiană, dar şi mărhaie e cuvânt românesc transformat/împrumutat din maghiară. Înseamnă vacă în Ardealul de Nord. A_treia_cale, on 29 ianuarie 2019 - 13:22, said:
Care-i diferenţa între vită şi vacă? Vacă teoretic ar trebui să însemne doar femela, problema e că are şi sens general ca regionalism. Deci doar teoretic şi la origine avem o diferenţă, practic sunt sinonime. Deci mărhaie are toate sensurile, femelă, sensul general de vită. De ce a fost împrumutat? Fiindcă aia era marfa principală a românilor şi atunci când mergeau la piaţă trebuia să vorbească în maghiară, ce înţelegeau ei din ea. Deci avem şi marfă şi marhă(varianta din Ardealul de Sud pentru mărhaie). Geografia lu' pește prăjit! Ați trecut prin școală ca gâsca prin apă! |
#50
Posted 30 January 2019 - 00:11
WestPoint, on 29 ianuarie 2019 - 23:50, said:
Pai ce sa-i faci asa erau romanii, romancele erau ca o covata in pat, asa ca erau mai bune unguroaicele. Chiar si cele de 14 ani. Luati examplu de la eroul vostru Avram Iancu.....pedofilul eu la 14 ani am fost dizvirginat de o unguroaica de 40 de ani mi se parea batrana acuma mi s-ar parea tanara. |
#51
Posted 30 January 2019 - 00:29
|
#52
Posted 30 January 2019 - 01:55
Cred că acel cuvânt ( marhaie ) are origine românească 100 % , deoarece din el derivă ( fonetic ) denumirea unei vite , cunoscută sub denumirea de măgar .
Nu dați cu parul ... e părerea mea . |
#53
Posted 30 January 2019 - 02:01
#54
Posted 30 January 2019 - 03:35
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users