limbaj potrivit pentru fizica computationala

cam care ar fi un  limbaj de programare mai potrivit pentru fizica computationala si simulari?

orice limbaj matur si greu de stapanit.

Julia

bine, bine.. daca BF nu va place, recomand Haskell

BF nu este pentru karax. (end of story)

Scilab

intre haskell si julia ce anume sa aleg?

Tre sa inveti un limbaj imperativ mai intai,
Adica C/C++.

Daca vrei Simulation treci pe matlab

Dintre alea compilate: Fortran. C & C++.

Interpretate: python, mathematica, matlab.

Daca te intereseaza subiectul, arunca o privire pe blogul meu: https://compphys.go.ro
Proiectele pe GitHub: https://github.com/a...ab=repositories

Inainte de a invata limbaje de programare, ar fi bine sa stapanesti fizica. Pentru asta, trebuie matematica. Nu exista cale pentru regi.

Edited by parabellum, 14 November 2018 - 11:17.

parabellum, on 14 noiembrie 2018 - 11:16, said:

am impresia ca nu il cunosti pe colegul karax. a inventat deja vreo doua perpetuum mobile, a rezolvat problema energiei, si multe altele.

Limbajul specific pentru fizică este Fortran!
Nu că n-ar putea fi folosite și altele, dar acesta este deja consacrat în rândul fizicienilor.

Edited by stancosty, 14 November 2018 - 12:11.

Apropo de fortran: https://hackernoon.c...ng-fc84df4cf638

La proiectele mai noi totusi se foloseste zdravan C++.

Si pentru asta te-ai sculat la 8 dimineata? Puteai astepta macar pana te si trezesti. Du-te omule in parc si lasa dreq jucariile "inteligente" pune mana pe lopatica, iti va fi mult mai de folos.

karax, on 14 noiembrie 2018 - 09:21, said:

Ia-o pe Julia, pare totusi mai feminina. Sa nu-ti iasa vorbe,.....

Edited by myshyk, 14 November 2018 - 13:10.

stancosty, on 14 noiembrie 2018 - 12:10, said:

din ce am vazut pe internet matlab a fost facut special pentru fizica

parabellum, on 14 noiembrie 2018 - 11:16, said:

apropo de blogul tau, atunci cand vrem sa calculam spre exemplu densitatea medie de stele sa zicem dintr-o anumita zona din univers cum o facem? sau daca vrem sa calculam variatia densitatii intr-o zona cu densitate neuniforma cum calculam?

maccip, on 14 noiembrie 2018 - 09:25, said:

c++ l-am repetat partial pe solo learn sau codecademy...dar n-am dus pana la capat tutorialele

parabellum, on 14 noiembrie 2018 - 11:16, said:

Impresionant! O sa ma uit mai cu atentie  pe blogul tau.

As fi si eu interesat de o simulare, poate te intereseaza si pe tine sau poate stii tu unde s-o gasesc.
Un fel de generalizare a 3 body problem spre n body problem n=2..100, dar si cu o forta de respingere intre molecule, un potential de tip groapa intre 2 molecule (potentiaql Van Der Wals), dar cu niste parametri setabili pentru a rula diverse scenarii.
Simularea 2D, e mai usor de vazut pe ecran decat 3D, un numar relativ mic de molecule punctiforme( 3... 100), monoatomice, fara structura interna(adica fara ciocniri inelastice).
Si tot boxul bagat intr-un camp gravitational uniform, setabil si ala.

Ideea ar fi ca sa se poata urmari self-organize-ul acestora, tranzitiile de faza, evaporarea, fierberea, as fi interesat in ce masura se pot vedea astea. Campul gravitational ar facilita separarea fazelor.
Ar fi foarte interesanta o astfel de simulare din pct meu de vedere si ar avea un caracter didactic bun. Si cei care ruleaza simularea ar putea vedea fenomenele emergente cunoscute ale materiei, plecand de la teoria cinetico-moleculara, un pic upgradata cu chestia asta cu potentialul.

Ofcourse, daca moleculele s-ar misca asa cum imi inchipui eu, n-am vazut nicio astfel de simulare undeva.

Edited by maccip, 14 November 2018 - 17:19.

Dinamica moleculara, adica. Ideea deja exista in primul post de pe blog: https://compphys.go....tonian-gravity/ Bineinteles, trebuie modificate interactiile intre particule, dar ideea e deja acolo. Deoarece forta e de distanta mica, se pot aplica tot felul de 'trucuri' pentru a mari viteza (de la liste de vecinatate pana la https://compphys.go....cular-dynamics/ daca densitatea e mica, dar eu sincer n-as avea chef sa modific aia sa contina si gravitatie, de lene, am descris acolo cum se face ).

Exista tot felul de posibilitati, poate o sa fac ceva si in directia aia candva, deocamdata insa mai am sa descriu proiectul de ray tracing si dupa aia am in plan teoria functionalei densitate in spatiu real pentru un atom, apoi APW https://web.northeas...870/node51.html si poate si LAPW.

Poate candva anul viitor. Pentru mine subiectul nu e chiar atat de interesant.

Apropo:

Quote

Greu, foarte greu. Pentru asa ceva o sa ai nevoie de putere de calcul, e mai dificil decat pare. Se poate, doar ca nu e chiar asa de banal. Desi cu simplificari si cu 2D asa cum vrei tu (si cum eu n-as vrea ) poate ca merge. Pentru inghetarea apei s-a reusit doar dupa 2000, pe cateva sute de molecule, si nu pe PC. Luni de zile de calcul pe supercomputer pentru microsecunde! Link relevant: https://www.nature.c...ws020325-8.html


Inca o chestie, gravitatia e mult mai putin relevanta decat crezi tu. Poti sa-ti imaginezi situatii cu 'bile' unde e relevanta, dar cand e vorba de molecule, poti sa uiti de gravitatie.

Edited by parabellum, 14 November 2018 - 23:09.

Tu vorbesti de ceva complex, molecle complexe, simulare a realitatii.
Prin molecule m-am referit la puncte, bile, ceva simplu cu potential simetric radial, izotropic, fara alte chestii fancy, alta decat un model de forta de respingere suprapusa peste cea de atractie.

Eu spuneam de un model dinamic simplu, 2D, mai mult un joc decat o simulare a realitatii.
Evident simplificarea interactiunilor intr-atat incat sa "semene" cu miscarea reala, fara rezolvarea de ecuatii diferentiale complexe, traiectorii haotice, etc.
Limitarea interactiunilor intr-o retea de tip TIN/Voronoi, interpolarea miscarii sau alte procedee de simplificare a ecuatiilor.
Ajustezi traiectoria molecuiei (sau bilei, punctului) X de la pasul t la t+1 tinand seama doar de forta rezultanta data de potentialul moleculelor vecine in TIN, ar trebui sa descrie corect din pdv calitativ miscarea intre 2 momente de timp. Nu cred ca e nevoie sa tii seama si de miscarea celorlalte molecule, ci doar de pozitia de la t, adica neglijezi faptul ca forta se schimba in timpul deplasarii intre cei doi timpi.
Nu stiu daca exista un algoritm consacrat de update a TIN cand punctele se deplaseaza simultan, dar si asta ar trebui sa aduca un spor de viteza. Un TIN de 100 de punce se rezolva cvazi-instant.
Si poate ca nici nu e nevoie ca calculele de la t la t+1 sa se faca in timp ce ruleaza cadrele animatiei,
Eu n-am facut niciodata  vreun program de animatie, sunt niste tehnici de miscare a sprite-ului pe care nu le cunosc, nici macar o bila n-o pot s-o fac sa se miste nesacadat, am incercat si.. m-am lasat pagubas, se vedeau cadrele, arata ca un joc de tenis din ala de se juca pe 286.
De fapt in afara de programe de calcule si testat cativa algoritmi, n-am facut decat chestiuni minore, de test, nu mi-au trebuit.

Am vazut simulari cu 3-4-5 obiecte in java sau flash, cu potential doar de atractie, asta generand situatii in care 2 molecule o ejecteaza pe a 3a foarte usor, insa n-am vazut simulari in care sa fie si forta de respingere la apropiere, asta ar trebui sa mai elimine din haotic, din molecule ejectate.
Vorbesc de molecula clasicista, monoatomica, eu cred ca simularile tale sunt cu mult mai complexe din cauza ca sunt mai mult niste simulari ale unor modele precise, cu descrieri cantitative, nu doar calitative.


Eu cred (asa vad in cap) ca chiar si o chestie asa simpla, va prezenta self-organizing, ceva similar cu proprietatile substantelor reale. Adica transformari de faza, evaporare, tensiune superficiala.. etc.

Gravitatia ar trebui sa introduca pe langa o segregare dupa "densitate", si un gradient de presiune, daca exagerezi valoarea gravitatii pana intr-acolo sa devina relevant, vizibil.
Si asta ar produce o imagine mai interesanta asupra substantei aflata la presiuni diferite.
Ideea ar fi pentru un uz didactic, explicativ, de exemplu sa-i arati unui copil ca marimile fizice sunt de fapt emergente din miscarea asta a moleculelor dupa niste legi simple.

Nu ma astept sa simulez fenomene ca "punctul triplu" cu 100 de molecle, dar.. racirea prin evaporare ar trebui sa fie vizibila. Tensiunea superficiala la fel. Poate chiar fierberea, desi cred ca trebuie mai multe molecule si nu s-ar mai intelege nimic pe ecran.
Ajungerea la echilibru termic.. la fel, ar trebui sa se vada.

Chestii de-astea de le poate intelege un copil, sa le vizualizeze mai bine.
In fine.. asa-mi inchipui eu chestiunea.

Edited by maccip, 15 November 2018 - 00:52.