Cum rezistă această șarpantă?

Aş vrea să aflu părerea cuiva mai priceput despre structura din fotografie.

Văd niste căpriori prea scurţi, care nu se întind de la culme până la cosoroabă. Sunt un fel de ”semicăpriori” care se suprapun la capete, la mijlocul pantei, unde se sprijina pe un fel de pană subţire. Pana nu e continuă (casa e prea lungă), ci e facută din segmente care se prelungesc unul pe altul.

Segmentele sunt susţinute de un fel de popi mici. Pana e răsucita la 45 grade si de aceea capetele popilor care vin sub ea sunt tăiate oblic.
Ce nu pricep este cum de popii nu se apleacă spre interior sub apăsarea căpriorilor. De ce are stabilitate structura asta? Mie mi se pare o construcţie neglijentă, dar totuşi rezistă  (are cativa ani buni).
Mulţumesc pentru orice opinie.

Edited by deusdat, 31 August 2018 - 18:20.

Pe o asemenea stuctura, mi-am mansardat casa. Si a iesit brici si are vreo 15 ani.

15 ani - parca ai spune 300 de ani...

Ti se pare ca acesti capriori sunt prea subtiri, scutrti dar au un mare atu, si anume sunt cumparati din dedeman sau undeva unde e trecut prin uscare adecvata, par de calitatea I. Observ ca nu au nicio crapatura. Iar daca invelitoarea e din tabla e ok .

Edited by Benderbut, 31 August 2018 - 19:52.

Daca era o constructie slaba, imi deforma peretii despartitori din rigips si nu mai puteam fi multumit dupa 15 aní. Crezi ca e putin 15 ani la o asemenea constructie?

Edited by myshyk, 31 August 2018 - 19:56.

Acolo unde se suprapun (în dreptul panei) semicăpriorii ăia se prind cumva între ei? Se bat nişte cuie pe acolo?

Capriorii sunt adăugați pe scaun. E o construcție clasică. Acum nu prea se mai face sarpanta cu scaun. Ca noii meseriași nu mai cunosc metodele clasice nu înseamnă ca ele nu sunt bune. Ca nici îmbinări cu cep și gaură nu mai fac deși sunt mult mai rezistente decât cele cu table îndoite.
  90% din meseriașii de azi , dacă le iei elementele de îmbinare nu mai știu sa facă un acoperiș. Un acoperiș trainic se face folosind doar cuie. Rezistenta sta în îmbinarea lemn/ lemn,  nu în cui. Dar sunt noțiuni și tehnici învățate în școlile de dulgherie.  Scoli profesionale pe care nu le mai avem de 25 de ani.

Edited by PoeOvidiu, 01 September 2018 - 06:58.

 PoeOvidiu, on 01 septembrie 2018 - 06:51, said:

... si "scoabe rromesti"

 PoeOvidiu, on 01 septembrie 2018 - 06:51, said:

Ce înseamnă scaun aici? Şi cum de nu se înclină ”grătarele” alea facute din pana si din stâlpişorii de sub ea?

Capriorii sunt prinsi in cuie atata intre ei cat si de scaun, coama si grinzi. Ca sa se incline acel gratar (scaunul) este nevoie ca acei capriori sa isi modifice lungimea. E doar geometrie in spatiu aplicata in practica

Daca nu modifici lungimea partii negre sau rosii, este imposibil sa inclini partea albastra  capriori.JPG   9.34K   44 downloads

Edited by PoeOvidiu, 01 September 2018 - 11:13.

 PoeOvidiu, on 01 septembrie 2018 - 11:13, said:

Am înţeles. Dar asta înseamnă că practic aproape toată sarcina stă în cuiele/scoabele care prind elementele din lemn. Mai ales că linia roşie (căpriorul) nu e continuă ci e formată din două segmente mai scurte cu capetele pe pană. Ar trebui adăugat ceva pentru întărire?

Tu  crezi ca toate acoperisele se fac doar cu lemn dintr-o bucata? Sunt curios unde gasesti ru capriori de 12 metri  sau chiar mai lungi sa fie dintr-o bucata, nu de alta dar m-am vazut pus intr-o astfel de situatie la un acoperis cu 20 de metri deschidere. Solutie e imbinarea lor pe scaun. SUnt blocuri cu deschideri de 30 de metri acoperite cu tigla. Ai impresia ca cineva a taiat grinzi si capriori de 20 de metri lungime? Nu, doar au fost facute de dulgher care au facut scoala de dulgheri, nu de astia calificati la locul de munca. Si acele acoperise au fost facute fara drujba, rindele electrice, placi perforate etc. Doar fierastrau, topor si dalta.


Normal intre cele doua parti se baga o grinda care tinea cele doua scaune sa nu se apropie. Se bagau grinzile la un interval de aproximativ 4 metri.


Sarcina e impartita. Pune 2 triunghiuri desenate de mine fata in fata si vezi ca unul in tine pe celalalt.  Iar felul in care sunt batute cuiele le ajuta sa tina. Cuiul e solicitat la forfecare, nu la smulgere. Dar asta tine iar de meserie invatata in scolile care nu mai exista

În regulă, dar mă întreb dacă la vânt puternic şarpanta nu se deformează (oscilează). Adică prinderile astea cu cuie şi scoabe nu sunt chiar aşa de rigide.
Nişte deplasări ar trebui totuşi să se producă, nu? Şi probabil scârţîieli, trosnete. (Eu am un acoperiş cu şarpantă deasupra apartamentului, fără placă de beton, dar nu aud nimic.)

Edited by deusdat, 01 September 2018 - 11:43.

odata ce s-a batut scandura peste capriori se mai rigidizeaza structura.

Domnule "deusdat", sarpanta din fotografie este executata corect din toate punctele de vedere. Daca chiar mai trebuia intarita, dar aparent nu are nevoie, i se mai puneau niste clesti pentru a lega capriorii.
Capriorii sarpantei din fotografie nu o sa se lase niciodata, pentru ca sunt fixati in cuie pa acea pana, iar din punct de vedere al legilor fizicii este imposibil. Este ca atunci cand se pune un opritor la o roata (de masina), cuiele sunt opritorul, iar roata este pana cu popii ce o sprijina si talpa.
In ceea ce priveste a doua fotografie, capriorii sunt foarte corect inaditi. Capriorii se inadesc pe pana la fel ca in fotografie.

Edited by conu71, 27 September 2018 - 13:09.
fara linkuri externe

Penele intermediare trebuie sa se sprijine sau nu pe zid?
Uite de exemplu am gasit o poza in care sunt taiate si nu se sprijina pe zid. La alte constructii am vazut ca trec peste zid si se sprijina pe el.
Care e varianta corecta?

Edited by greenlife, 21 February 2020 - 10:53.

Toata sarpanta se sprizina pe ziduri (ziduri exterioare in special) prin intermediul grinzilor si al componentelor de sarpanta.

bdfjuri, on 21 martie 2020 - 08:51, said:

Zau ? Se sprijina pe zidurile exterioare , in special ????
Sarpanta , acoperisul , sa fie mai clar , se sprijina pe toate zidurile . Interioare si exterioare. daca sarpanta s-ar sprijini numai pe zidurile exterioare , ar fi efectiv pulverizate . Acolo unde se iau in calcul deschideri mari sub sarpanta , fara stilpi , se iau masuri speciale pt zidurile exterioare , se folosesc grinzi speciale , chiar metalice ...
Sarpanta poate fi sprijinita si " in cimp " , pe placa , dar cu luarea unor masuri de distributie a fortelor , prin montarea unor " talpi " care sa distruibe forta pe placa ...

Popii nu sunt mici.
Capriorii is cam firavi, dar numai pentru ploaie e ok sarpanta.
Daca insa ar fi o regiune unde sunt caderi de zapada cu posibilitate in extremis de 1 m cub de zapada pe m patrat de sarpanta... sigur nu ar rezista.

N-ati vazut cum arata sarpantele prin tarile ecuatoriale ?
Acolo capriorii is niste bete, si invelitoarea din frunze de bananier. Perfecte pentru ploaie.

 1225534_AR05_EE_MUD_LATTICE_IN_GABON.jpg   327.29K   40 downloads

Comparativ cu sarpantele din zona nordica:

 okk2735.jpg   27.08K   42 downloads  okk4077.jpg   32.8K   46 downloads

PoeOvidiu, on 01 septembrie 2018 - 11:25, said:

Se pot înnădi.
Se suprapun pe lungimi de cca. 2 m si se prind cu tije filetate din 40 in 40 cm, cu saibe extra-late.

Astfel, din doua grinzi de 6 m, faci una de 10.
Din 3 de 6, faci una de 14 m.
Din 4 de 6, faci una de 18 m.

Si la imbinare n-ai nevoie de scaun, sa pui popi si sa segmentezi spatiul de dedesubt.
Se pot imbina asa, cu pene de camp:

 rooftruss2.jpg   54.62K   52 downloads

Sau variante:

 146f74d4971e1f08d85cb48b05a0f27e.jpg   53.73K   51 downloads

Edited by Hunor_66, 21 March 2020 - 11:46.