electroshock

m-marian, on Mar 3 2006, 16:03, said:

Hai sa fim seriosi...
Spune-mi ca tehnologia diodelor rapide este
aceeasi cu a diodelor pentru 50Hz si putem sa ne ocupam de panificatie...
:rolleyes:

mister_rf, on Mar 3 2006, 16:22, said:

De ce aş spune?

m-marian, on Mar 3 2006, 16:03, said:

Cred că este o deosebire esenţială între ce am scris eu şi ce ai înţeles!  :)

Pe vrema când IPRS producea astfel de diode, atât BA-urile cât şi 1N400x ieşeau la grămadă de la încapsulare (ca de altfel şi tranzistorii din seria BC10X, BDx4y sau alte componente), după care se aşeau frumuşel la coadă cum făceam noi pentru "Fraiţii Petreuş" şi aşteptau să le vină rândul la sortator; de acolo unele intrau la marcaj ca BA-uri, altele ca 1N.

Linia tehnologică nu era "Romanian made" şi nici unicat, deci este de presupus că şi producătorii externi foloseau (şi folosesc) cam aceeaşi tehnologie.

Cred că nu este pentru nimeni o noutate marea dispersie între parametrii semiconductorilor în cadrul aceluiaşi lot de fabricaţie. Este deci foarte firesc ca cei care nu se încadrau în anumiţi parametri riguroşi pentru un anumit produs să fie dirijaţi în obţinerea altora, mai puţin pretenţioşi.

De altfel, dacă faci o comparaţie între datele de catalog ale celor două familii de diode, vei observa că sunt extrem de puţine deosebiri între ele, majoritatea covârşitoare a caracteristicilor fiind perfect identice.

Edited by m-marian, 03 March 2006 - 17:02.

m-marian, on Mar 3 2006, 16:58, said:

Am o singura intrebare: ai lucrat acolo sau faci presupuneri?...
Poate ca trebuie sa stii ca impuritatile de dopare utilizate la seria 1Nxxxx sau seria BAxxx.. sunt diferite. B)
Si masca de depunere este diferita.... B)

In procesul de fabricatie se cauta obtinerea de componente care sa atinga parametri maximali. Daca lotul respectiv nu se incadreaza la parametrii respectivi se ''retrogradeaza'' la categoria necesara, iar acest lucru  se determina prin testarea unui esantion si nicidecum prin testare bucata cu bucata... B)
Acest lucru se face pentru categorii de produse similare ca utilizare si nu pentru lucruri care au propietati diferite.
De exemplu se fabricau BA159 si se obtineau loturi mai slabe ce se transformau in BA158 sau BA157... Iar 1N-urile sunt ''proiectate'' sa fie 1N4007 dar anumite loturi ajung si  1N4001... B)
Iar exemplele dinainte de '89 imi aduc aminte de aberatiile care au existat atunci apropo de masluirea proceselor de fabricatie, dupa principul lasa ca merge si asa...

Similar se procedeaza si astazi. Un exemplu clasic gasim la procesoare, care se fabrica cu intentia de a obtine frecventa maxima de lucru sau nivel de cache maxim... Deficientele de productie impun obtinerea de  loturi catalogate mai slabe si de aici posibilitatea unor exemplare din aceste loturi de a fi overclock-ate la maxim...
PS:Nu am lucrat direct si la IPRS dar am ceva experienta in acest domeniu...
Cred ca suntem mult OFF TOPIC  dar lamuririle sunt necesare pentru a  nu induce in eroare cititorii... :)

Edited by mister_rf, 03 March 2006 - 20:10.

mister_rf, on Mar 3 2006, 20:07, said:

Nu, nu am lucrat efectiv în IPRS, dar asta nu înseamnă că afirmațiile se bazează pe presupuneri.

Sunt de acord că discuția este offtopic și că trebuiesc lămurite lucrurile pentru ceilalți care o urmăresc. De aceea iți sugerez urmăroarea experiență: redresează (simplă și dublă alternanță) câteva semnale cu forme de undă diferite și cu frecvența de până la 12... 15 KHz, cu un redresor cu  BA15x și apoi, în aceleși condiții, cu unul cu 1N400x, în ambele cazuri cu diferite tipuri de sarcini și la diferiți curenți prin ele. Te rog apoi să comunici rezultatele și concluziile.

Diferențele de dopare sunt strict cantitative, nu calitative, iar dispersiile tehnologice, inerente datorită imposibilității obținerii reproductibilității (repet, chiar în cadrul aceluiași lot!) duc la obținerea unor produse cu caracteristici diferite.

Singur ai dat exemplul producției de microprocesoare care, deși folosesc aceeași arhitectură, aceeași tehnologie și aceleași măști, duce la obținerea exemplare cu frecvențe de lucru (și nu numai) diferite.

Nu aș dori să înțelegă cineva că suntem în polemică, ci că purtăm o discuție de natură pur tehnică, bazată pe argumentele pro și contra ale fiecăruia și utilă atât nouă cât și celor care ne urmăresc (dicuție care - desigur - este deschisă oricui!).

Eu am pornit  discutia si am pus o intrebare retorica, cu scopul de a face diferenta dintre diverse tipuri de diode si de aici utilizarea corecta a acestora.
Dar daca tot ignoram capacitati, frecvente de lucru, materiale de dopare, atunci sa facem cel mai simplu experiment...
Se vor masura cu multimetru pe gama ''DIODE'' un numar de 1N-uri si BA-uri.
Cine a mai masurat poate sa specifice  doar dupa valoarea tensiunii pe jonctiunea polarizate in direct ce tip de dioda este fara sa se uite la marcaj...  :D
PS: chiar asa de ignoranti au fost colegii de la Electronica care foloseau BA-uri in loc de 1N-uri pentru redresarile din trafo de linii? la televizoarele TELECOLOR... B)

Edited by Acta non verba, 03 March 2006 - 21:30.

Acta non verba & mister_rf, on Mar 3 2006, 21:27, said:

1. Ce spun datele de catalog? 15 pF/1MHz pt. 1N, 15 pF/1MHz pt. BA.
2. Nu ai întâlnit (la măsurători) exemplare de 1N mai BA decât BA-urile?
3. A nu se crede ca sustin total ideea folosirii diodelor 1N (chiar "selecţionate") in locul celor rapide. Discutia a pornit de la intrebarea de ce le folosesc unii (sau poate CUM?) pe primele in celulele multiplicatoarelor. Cand insa este vorba despre aplicaţii profesionale, compromisurile nu mai au loc!

Edited by m-marian, 03 March 2006 - 22:15.

Si cred ca discutia despre BA  si 1N de la IPRS nu este cea mai potrivita...  Pe vremea aceea diodele BA157-159 aveau doar 0.5A curentul mediu iar 1N4007 avea 1.15A... :)
Cat despre capacitatea masurata pe electrozi... se face o confuzie intre acesta si comportarea la inalta fecventa. De aceea masuratorile  se fac in impulsuri si exista parametri special dedicati:
trr= time reverse recovery
uite si cum se comporta BA-urile:
[ http://i2.tinypic.com/qnw85s.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
si gasim aici alte  detalii despre diode:
http://www.powerdesi...des/diodes.shtm