De ce a pierdut Romania Cadrilaterul dupa cel de-al doilea razboi mondial ?

In 1940 nu aveam prea multe de făcut și în în tot cursul anului respectiv s-a făcut transferul de populație astfel încât au mai rămas foarte putini romani acolo sau bulgari dincoace. Zona nici atunci dar nici acum nu e vreo bogăție, e slab populata și având pana de curând și probleme cu apa potabila. Dar nu e problema, banul dictează iar în momentul asta se vorbește românește acolo mai mult decât și-ar fi imaginat orice mega naționalist roman.

In Bulgaria e spaima mare si acum ca noi vrem sa le luam iarasi Cadrilaterul...

..... iar în momentul asta se vorbește românește acolo mai mult decât și-ar fi imaginat orice mega naționalist roman.

Asta arata ce diplomatie de rahat a avut Romania. Deci bulgarii n-au tras un foc de arma in al doilea razboi si s-au ales cu sudul dobrogei. Bulgarii n-au tras un foc de arma si s-au ales cu teritorii luate de la alte state. Noi am luptat ca prostii pana la stalingrad ca sa recuperam basarabia ,iar apoi ne-am aliat cu rusii si am luptat pana in tatra ca sa obtinem ardealul de nord.

In Bulgaria e spaima mare si acum ca noi vrem sa le luam iarasi Cadrilaterul...

Asta arata ce diplomatie de rahat a avut Romania. Deci bulgarii n-au tras un foc de arma in al doilea razboi si s-au ales cu sudul dobrogei. Bulgarii n-au tras un foc de arma si s-au ales cu teritorii luate de la alte state. Noi am luptat ca prostii pana la stalingrad ca sa recuperam basarabia ,iar apoi ne-am aliat cu rusii si am luptat pana in tatra ca sa obtinem ardealul de nord.

, aliati cu cei mai mari criminali din lume.

Asta arata ce diplomatie de rahat a avut Romania. Deci bulgarii n-au tras un foc de arma in al doilea razboi si s-au ales cu sudul dobrogei. Bulgarii n-au tras un foc de arma si s-au ales cu teritorii luate de la alte state. Noi am luptat ca prostii pana la stalingrad ca sa recuperam basarabia ,iar apoi ne-am aliat cu rusii si am luptat pana in tatra ca sa obtinem ardealul de nord.

Despăgubirile s-au stabilit pe bază de martori, cu declarații notariale.
Un caz de plată ilegală, semnalat în raportul Curţii de Conturi, este cel al unui bărbat din oraşul Constanţa. Acesta a primit, în baza a două dosare, despăgubiri de peste 150.000 de euro în condiţiile în care nu avea calitatea de moştenitor în niciunul din ele. Mai mult, legea interzice plata mai multor despăgubiri către aceeaşi persoană.
Inspectorii Curţii de Conturi au mai constatat că în oraşul Constanţa sunt persoane care au depus mărturii la notar, în calitate de martor, în mai multe dosare.
„Am avut câteva situații absolut... ele sunt comice prin gravitatea faptelor constatate. (...) Persoane care au completat aceste declarații de martor care la momentul relocării din acele teritorii în România aveau trei ani. Și își aminteau foarte bine ce aveau vecinii lor”, spune George Băeșu.

Generosul Tariceanu...
Ca urmare a HG 287 din 12 martie 2008, sub semnatura lui Calin Popescu-Tariceanu, prim-ministrul de atunci, Art.2 din legea privind indemnizatiile este completat în felul urmator: “daca, la data stramutarii, aveau domiciliul pe teritoriul statului român sau pe teritoriile românesti vremelnic ocupate de catre alte state si indiferent daca localitatea în care au fost stramutate se afla sub administratie româneasca ori sub administratia acelor state.“. În felul acesta, cererile care fusesera respinse pâna atunci de comisiile delegate din cauza unor incompatibilitati ajungeau sa fie luate în calcul si acceptate la dosar. Odata cu punerea în aplicare a prevederilor din HG 287/ 2008, de la 1 aprilie 2008 si pâna în 1 martie 2011, la Casa de Pensii Cluj au fost puse în plata 9.870 de dosare. “Valul de refugiati, refugiati între ghilimele, care s-a nascut peste noapte dupa modificarile din 2008 ale Legii 189 nu este îndreptatit sa primeasca aceasta indemnizatie. Putem spune ca în momentul în care s-a apropiat frontul, dupa data de 23 august 1944, sunt persoane care au plecat din fata frontului, un fapt normal. Dar sa te consideri refugiat pentru operatiunile militare desfasurate din august pâna în octombrie pe teritoriul României si sa beneficiezi de drepturi pentru 4 sau 5 ani de zile e o mica-mare diferenta.”, a declarat o sursa interioara de la Arhivele Nationale, Directia Judeteana Cluj.
Ce spun, de fapt, Arhivele...
Totalul de cereri depuse la Arhivele Nationale Cluj, una dintre institutiile care ar putea detine documente doveditoare ale refugiului, înregistrate în perioada 2006-2010, este de 12.943, dintre care 12.506 au primit raspuns negativ, restul, de 125, pozitiv. “Arhivele Nationale, prin regulamente de ordine interioare sunt obligate sa înregistreze toate cererile pe care petentii le depun. Majoritatea cererilor se refera la refugiu din localitatile care se aflau în România si stabilirea persoanelor în localitati care se aflau tot în România (Poiana Horea, Belis, Calatele Padure, Mihai Viteazu, Dângau Mare), în perioada 1940-1945, motivând ca au fost refugiati din cauza frontului. Se  solicita si refugiul dupa data de 25 octombrie 1944, când teritoriul tarii a fost eliberat în totalitate. Un alt fapt care frapeaza este dat de anumite cereri ale cetatenilor care solicita refugiul dintr-o localitate (ex. Belis, Dângaul Mare, Marisel, Poiana Horea)  în alta localitate care apartinea tot de România, în paralel cu alte cereri prin care se solicita calitatea de refugiat, respectiv stabilirea în localitatile amintite mai sus.”, raspunde solicitarilor de informatii Dr. Ioan Dragan, Director al institutiei. Vorbind despre cresterea vertiginoasa de cereri depuse pentru primirea indemnizatiei de refugiat, sursa noastra interioara Arhivelor Nationale Cluj explica fenomenul care a degenerat: “Am fi avut migrari nu de oameni, de localitati întregi si stabiliri în alte localitati care ar fi putut deveni chiar metropole”.
Martori pentru zeci de refugiati
Actele necesare realizarii unui dosar care ar atrage dupa sine indemnizatia de refugiat sunt: dovezile, certificatul de nastere, de casatorie, buletinul de identitate, certificatul de deces si declaratie de nerecasatorie (în cazul sotiei supravietuitoare), cuponul de pensie, un dosar cu sina si o cerere. Printre actele doveditoare ale refugiului se numara cele care ar putea fi eliberate de Arhivele Nationale, Crucea Rosie, de lagarele de concentrare, Institutul National de Statistica etc. “În lipsa actelor oficiale, dovedirea calitatii se poate face cu martori, dar petentii trebuie sa prezinte dovada ca au facut demersuri în vederea obtinerii documentelor oficiale.”, precizeaza pagina informativa a site-ului Casei Judetene de Pensii. Asa se presupune ca s-au nascut adevarate retele de martori, cunoscut fiind cazul celor aproximativ 200 de batrâni din Bistrita-Nasaud cercetati penal. “Majoritatea au încasat indemnizatii de refugiat, iar 36 sunt martori mincinosi. Ei au declarat, la notar, informatii false privind situatia de refugiati a celorlalti facilitându-le, în felul acesta, obtinerea indemnizatiei.”, precizeaza publicatia online Gândul, din data de 22 noiembrie 2007. Întrebata despre câta viabilitate are declaratia unui martor în conditiile în care ca astazi sa aiba  vârsta de 70-80 de ani, în perioada refugiilor (1940-1945) ar fi trebuit sa aiba între 0- 10 ani, sursa noastra din cadrul Arhivelor Nationale- Cluj a declarat: “Din câte cunosc eu, pentru a fi considerat martor credibil, ar fi trebuit sa aiba, în perioada refugiului, în jurul vârstei de 7 ani. Probabil ca poti sa retii 10-20 de persoane, dar sunt altii care se lauda ca retin sute.”.

Dom'le, proful a zis astea acum vreo 15 ani, daca aveti ceva de discutat cu el, puteti sa o faceti online, numele lui e Liviu-Daniel Galatchi, daca o sa cautati pe net o sa gasiti poze cu el de peste tot: Japonia, Tailanda, Italia, Africa, etc. A mai fost de asemenea si in Ungaria,Bulgaria, Polonia, Azerbaijan, Uzbekistan, Rusia, Israel, peste tot a fost - cred ca stie mai multe despre acest subiect decat voi, el chiar a fost si a discutat cu oamenii din tarile astea si a observat ca bulgarilor le e teama ca o sa le luam cadrilaterul, in timp ce ungurii de rand nu dadeau doi bani pe Transilvania....

Asta arata ce diplomatie de rahat a avut Romania. Deci bulgarii n-au tras un foc de arma in al doilea razboi si s-au ales cu sudul dobrogei. Bulgarii n-au tras un foc de arma si s-au ales cu teritorii luate de la alte state. Noi am luptat ca prostii pana la stalingrad ca sa recuperam basarabia ,iar apoi ne-am aliat cu rusii si am luptat pana in tatra ca sa obtinem ardealul de nord.