Articolul 318 Cpp

Bună ziua!
Am căutat pe internet detalii despre acest articol și am văzut că în anul 2016 CCR a decis că acest articol este neconstituțional. Tot pe internet am văzut că o persoană întrebase în anul 2017 detalii despre un caz și dacă îl poate rezolva folosindu-se de acest articol și i se răspunsese că da.
Eu vă întreb, acest articol mai este valabil în anul 2018?

A fost si modificat ulterior deciziei CCR, prin OUG 18/2016 si in forma modificata este in vigoare, deci este "valabil".

Mulțumesc și o zi bună!

warchilde, on 06 iunie 2018 - 08:31, said:

este valabil in totalitate sau doar partial? Ca tot incerc sa gasesc textul integral dar nu imi dau seama exact daca mai poate procurorul sa renunte la urmarirea penala sau sa claseze o cauza.

Asta e forma actuala:

(1) În cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei.
(2) Interesul public se analizează în raport cu:
a) conținutul faptei și împrejurările concrete de săvârșire a faptei;
modul și mijloacele de săvârșire a faptei;
c) scopul urmărit;
d) urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii;
e) eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfășurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei și la timpul scurs de la data săvârșirii acesteia;
f) atitudinea procesuală a persoanei vătămate;
g) existența unei disproporții vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfășurarea procesului penal și gravitatea urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii.
(3) Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere și persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, atitudinea suspectului sau a inculpatului după săvârșirea infracțiunii și eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii.
(4) Atunci când autorul faptei nu este identificat, se poate dispune renunțarea la urmărirea penală prin raportare doar la criteriile prevăzute la alin. (2) lit. a), , e) și g).
(5) Nu se poate dispune renunțarea la urmărirea penală pentru infracțiunile care au avut ca urmare moartea victimei.
(6) Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligații:
a) să înlăture consecințele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia;
să ceară public scuze persoanei vătămate;
c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă cuprinsă între 30 și 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă;
d) să frecventeze un program de consiliere.
(7) În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligațiile prevăzute la alin. (6), stabilește prin ordonanță termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligații asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă și care curge de la comunicarea ordonanței.
(8) Ordonanța de renunțare la urmărire cuprinde, după caz, mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum și dispoziții privind măsurile dispuse conform alin. (6) din prezentul articol și art. 315 alin. (2) - (4), termenul până la care trebuie îndeplinite obligațiile prevăzute la alin. (6) din prezentul articol și sancțiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum și cheltuielile judiciare.
(9) În cazul neîndeplinirii cu rea-credință a obligațiilor în termenul prevăzut la alin. (7), procurorul revocă ordonanța. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligațiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului.
(10) Ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală este verificată sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmită de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când a fost întocmită de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ordonanța este verificată de procurorul-șef de secție, iar când a fost întocmită de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet.
(11) Dispozițiile alin. (10) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia funcțiilor într-o structură a parchetului e stabilită prin lege specială.
(12) Ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală, verificată potrivit alin. (10), se comunică în copie, după caz, persoanei care a făcut sesizarea, părților, suspectului, persoanei vătămate și altor persoane interesate și se transmite, spre confirmare, în termen de 10 zile de la data la care a fost emisă, judecătorului de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
(13) Judecătorul de cameră preliminară stabilește termenul de soluționare și dispune citarea persoanelor prevăzute la alin. (12).
(14) Judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea persoanelor prevăzute la alin. (12), precum și cu participarea procurorului, asupra legalității și temeiniciei soluției de renunțare la urmărirea penală. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluționarea cererii de confirmare.
(15) Judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia soluției de renunțare la urmărirea penală pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a înscrisurilor noi prezentate și, prin încheiere, admite sau respinge cererea de confirmare formulată de procuror. În cazul în care respinge cererea de confirmare, judecătorul de cameră preliminară:
a) desființează soluția de renunțare la urmărire penală și trimite cauza la procuror pentru a începe sau a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală;
desființează soluția de renunțare la urmărirea penală și dispune clasarea.
(16) Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (15) este definitivă. În cazul în care judecătorul a respins cererea de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală, o nouă renunțare nu mai poate fi dispusă, indiferent de motivul invocat.

multumesc. Asta gasisem si eu dar nu stiam daca este varianta noua sau cea care fusese anulata.
Deci inca se poate da renuntare si/sau clasare.
E bine ca au rectificat ceva si nu mai trimit toate rahaturile in judecata.Macar asa lasa judecatorii sa judece cauze adevarate si nu sa se ocupe de gainarii(de exemplu).

Nu ai înțeles... Procurorul poate renunța la urmărirea penală, dar nu mai e ca înainte de modificare când dacă dădea RUP se termina, ci o trimite cu cerere  de confirmare  la camera preliminară:
(12) Ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală, verificată potrivit alin. (10), se comunică în copie, după caz, persoanei care a făcut sesizarea, părților, suspectului, persoanei vătămate și altor persoane interesate și se transmite, spre confirmare, în termen de 10 zile de la data la care a fost emisă, judecătorului de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Citește și (14) și (15) ca să înțelegi ce urmează.



Uite:
g) Renunțarea la urmărirea penală: decizia Curții Constituționale nr.23/2016 prin care s-a constatat că renunţarea la urmărirea penală de către procuror, fără ca aceasta să fie supusă controlului şi încuviinţării instanţei de judecată, echivalează cu exercitarea de către procuror a unor atribuţii ce aparţin sferei competenţelor instanţelor judecătoreşti, reglementată la art. 126 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, motiv pentru care s-a constatat că întreaga instituție a renunțării de către procuror la urmărirea penală, astfel cu era aceasta reglementată la art. 318 alin. (1) CPP contravine legii fundamentale;

multumesc @althea, exact asta intelesesem si eu dar nu eram convins ca am inteles corect.
Si credeam ca ceea ce scrisese mai sus @warchild este corect.
Cred ca varianta initiala (inainte de a fi considerata neconstitutionala) era mai corecta dar se pare ca s-au sucit...
Deci tot se consuma timp si resurse pentru gainarii , nu mai lasa procurorul sa inchida din fasa problema neesentiala si ramane la latitudinea camerei preliminare...

Dacă procurorul a fost corect mă îndoiesc că judecătorul nu-i confirmă ordonanța. Practic îl verifică, nu cred că e rău

E normal sa existe un dublu grad de jurisdicție, nu poți lasă un dosar in mâna unui singur om. Chiar și in ideea in care nu e rău intenționat, tot mai poate greși.

Mda.
Dacă, sau după ce Iohannis promulgă ce au votat deputații aseară, camera preliminară va fi eliminată  din codul de procedură penală.

...nu ca in principiu ar fi ceva rau.

De exemplu, un mandat european poate fi anulat prin așa ceva?
Adică, de exemplu, o instanță străină s-a constituit parte civilă într-un proces; proces începând cu remiterea plângerii părții civile către serviciile române. Infracțiunea nu s-a produs pe teritoriul altui stat și nu a dus la vătămarea sau moartea cuiva.
Sunt o serie de chestii neclare dacă s-ar putea aplica această faptă:

warchilde, on 06 iunie 2018 - 12:46, said:

KyKyKyKy, on 26 iunie 2018 - 17:30, said:

ce?

Edited by Kaffir2018, 27 June 2018 - 10:12.

Da, exprimarea nu e chiar coerentă.
Să reformulez: De exemplu, un alt stat membru al Uniunii Europene, s-a constituit parte civilă și a formulat o plângere penală către autoritățile române. Ilegalitatea s-a produs pe teritoriul României, nu pe teritoriul acelui stat, iar ilegalitatea nu a produs victime sau pagube materiale (nimeni nu a murit, nimeni nu a fost bătut, nimeni nu a fost jefuit, nimic nu a fost distrus și nimic nu a furat).  În acest caz, după finalizarea procesului de strângere a probelor și prezentarea în fața procurorului, se poate cere acestuia să aplice art 318 din Cpp?

In principiu se poate cere in ORICE cauză. Cuvântul cheie este „în principiu”.
Cât despre plângeri penale făcute de state străine, nu prea am auzit de așa ceva...

rectific: in orice cauză in care pedeapsa prevazuta de lege este amenda sau inchisoarea până la 7 ani.

KyKyKyKy, on 27 iunie 2018 - 11:50, said:

Ilegalitate în urma căreia nimeni n-a avut nimic de suferit material, fizic sau moral... aia nu-i ilegalitate.

În rest absurd ce spui tu, nu se poate așa ceva.

S-o fi luat „decât” o șpaguță de câteva sute de mii de euroi...
Dar intr-adevăr, asta e un fleac, chestii inventate de statul paralel pentru a prigoni nevinovații care stau cu miile in inchisoare.