Parametrii fizici ai fotonului absorbit in atom.

Quote

theMisuser.
Daca un electron paraseste atomul, ramane  in nucleu o sarcina pozitiva necompensata, sarcina care este foarte bine compensata de sarcina negativa a fotonului absorbit in atom. Nu mai trebuie nici-o alta sarcina pozitiva din exterior.

Deci fotonul are sarcina si hălăduieşte prin atom?
Aici s-a ajuns cu discutia?
hahaha

Dar fotonul nu e si ala facut din colivie de rotor de motor trifazat?

Quote

Maccip.
Eu am mai aratat pe undeva ca in cazul unei singure unde stationare cu doar doua semiunde diametral opuse nu se poate spune ca ar fi o colivie, asa cum ar aparea in cazul nucleonului unde ar fi cam 2*1840 de semiunde dispuse una langa alta pe un cerc de raza nucleonului. Cerc pe care acele semiunde translateaza cu viteza c/2*137 m/s.

calahan, on 05 noiembrie 2017 - 10:27, said:

Atunci atomul are sarcina neutra si in plus avem sarcina negativa a electronului.
Adica avem o sarcina negativa in plus (pe care zice mesterul tau ca o aduce fotonul in atom).

Daca asa e situatia, eu nu pot sa trec peste problema PbS (adica materiale fosforescente). Alea ar trebui sa devina incarcate cu sarcina cand captureaza fotoni.
N-am nici un rahat fosforescent prin casa (si nici aparat de masurat sarcina - dar se poate face usor din ceva folii de aluminiu agatate de o sarma prinsa-n capacul unui borcan) dar cu o investitie de vreo 10 lei poti sa testezi situatia. Pui o bila fosforescenta pe electroscop (-ul facut acasa) si o luminezi cu lanterna. Misca sau nu misca foliile ?
De testat o faci cu o bucata de plastic frecata de ceva carpa uscata, apoi pui plasticul pe electroscop. Daca ala misca si bila fosforescenta nu face nimic, nu e valabila teoria.

ps - sunt putin grabit acum

theMisuser
Cred ca in acest caz mecanismul este ceva mai complex. Refractia fotonilor s-ar produce in interstitiile dintre molecule la un indice de refractie mult mai mic decat indicele atomic. Iar unda stationara ar avea dimensiune mult mai mare. Efectul unei sarcine unice ar fi foarte dispersat si deci foarte diluat, asa ca nu s-ar produce nici-o ionizare. Probabil aici se produce absorbtia si reemisia repetata intre grupuri moleculare.

calahan, on 15 noiembrie 2017 - 10:38, said:

Pai nu conteaza cat de diluata e sarcina, conteaza cat e. Si daca e, e. Mai diluata sau mai concentrata nu are nici o importanta la distanta de atom/molecula.

calahan, on 15 noiembrie 2017 - 10:38, said:

Pai nu orice foton produce ionizare. Doar fotonii suparati ionizeaza (adica le trebuie o energie mai mare decat cea minima pt. absorbtie),

calahan, on 15 noiembrie 2017 - 10:38, said:

Se poate produce dar nu asta e mecanismul principal. Plus ca si in acest caz, ar trebui sa observam sarcina in care se transforma fotonul cand e prins in atomi.
Sau, revin cu intrebarea : Motivul pt. care in molecule fotonul nu se transforma in sarcina ?

ps - mi-e putin lene acum da' n-ar fi prea greu de calculat cam de ce camp electric e nevoie pentru a testa aparitia unei sarcini intre absorbtia si emisia unui foton; cu un atom usor (gen Hidrogen) ar trebui sa fie cerintele cele mai mici pt. experinent

theMisuser
Eu am vrut sa spun ca absorbtia si remisia fotonilor intre grupuri atomice sau moleculare ar explica foto luminiscenta intarziata a acelor substante dupa incetarea iluminarii. Ar fi interesant daca experienta ar pune in evidenta incarcari  cu sarcina electrica a materialului depus chiar pe foitele electroscopului. Si eu sunt pesimist aici. Daca s-ar fi obsevat experimental asa ceva cred ca s-ar fi pomenit in carti:

calahan, on 16 noiembrie 2017 - 17:40, said:

Daca asta ar fi mecanismul principal al fosforescentei atunci aproape toate materialele ar fi fosforescente.
In cazul celor fosforescente "pe bune", e suficienta o singura molecula pentru a constata timpul imens dupa care elibereaza fotnul capturat.
Si o diferenta mai sesizabila "cu ochiul liber" ar fi intre materialele fosforescente de diferite grosimi - daca intarzierea s-ar face prin nr. mare de absorbtii/reemisii, obiectele subtiri fosforescente ar ilumina exponential mai putin timp decat cele mai groase. Dar, experienta de zi cu zi ne zice ca grosimea conteaza foarte putin.

calahan, on 16 noiembrie 2017 - 17:40, said:

Pai da.
Oricum, nu e nevoie sa depui materialul pe foite (le ingreuneaza si face observatia mai grea). Foitele trebuie doar sa fie conectate electric la sursa sarcinii pt. ca sarcina se distribuie (oarecum) uniform pe suprafata conductorilor electrici.

theMisuser
Ai dreptate. Materialul foto luminiscent trebuie pus pe bila din capatul tijei care sustine foitele electroscopului. Ar fi interesant daca se va observa o departare a foitelor. Si in cazul unei deviatii a foitelor ar trebui stabilit semnul sarcinii.

Edited by calahan, 19 November 2017 - 11:54.

Daca vrei sa faci experiente, se gasesc destule materiale fosforescente ieftine.
Unul bun ar fi "Sticker fosforescent luminos model 119 Stelute, verde".
 Sticker fosforescent luminos model 119 Stelute.jpg   28.72K   0 downloads
E din vinil si ai o gramada de stelute pt. experimentat cu ele.
Se gasesc presuri pentru baie din poliester. Tot fosforescente.
Se gaseste "Nisip decorativ verde deschis fosforescent, 100 grame" din acril. (sau albastru)
Sau "Colier plastic Halloween Eloween, fosforescent" din plastic.

Daca toate elementele astea lasa electroscopul nemiscat, atunci nu avem sarcina suplimentara.
Trebuie ceva atentie la manevre, ca daca freci elementele electroscopul o ia razna Trebe lucrat intr-o camera intunecata (eventual cu lumina rosie slaba) si iluminat cu lanterna de la distanta. Una cu led ar trebui sa fie ok.
(una cu bec incandescent s-ar putea sa emita si ultraviolete si s-ar putea sa ai efectul fotoelectric extern care sa incurce treaba; cele cu led au de obicei frecventa maxima pe albastru si ala nu e asa de puternic pt. a smulge electroni din atomi)