Abilitatile de comunicare la romani

Incep prin a prezenta cateva detalii personale pentru a se aprecia mai corect punctul de vedere ce urmeaza a fi exprimat.
Sunt crescut si educat in Romania adunand in total 21 de ani de scoala, absolvind acolo doua facultati, mai intai una tehnica iar apoi dreptul, ambele facute cu placere si pasiune si emigrat de peste 15 ani in Canada unde profesez in domeniul tehnic al primei specializari - IT. Am tinut in permanenta legatura cu familia si prietenii ramasi in tara si am fost la curent cu toate evenimentele ulterioare.
Intrucat Canada este foarte deschisa in ceea ce priveste imigratia, am avut ocazia sa intru prin natura relatiilor de serviciu si sociale in contact direct cu multe nationalitati - chinezi, indieni, filipinezi, mexicani si alti sud-americani, germani, englezi, francezi, japonezi, est-europeni, rusi, evrei, arabi etc.
Una din prinicpalele dificultati de acomodare a fost legata de abilitatile de comunicare. Aici nu ma refer la limba intrucat vorbeam engleza de la inceput aporape la fel de bine ca si astazi. Sunt in general o persoana comunicativa si sociabila si as putea spune chiar cu anumite calitati empatice. Insa cei 21 de ani de scoala si experienta de viata din Romania nu au fost deloc utile si acelasi aspect mi-a fost impartasit de multi romani pe care i-am cunoscut aici.


In mod concret - experienta de aici mi-a aratat ca avem ca o caracteristica nationala o anumita impulsivitate involuntara, lipsa de eleganta si uneori chiar o agresivitate in comunicare (mai bine poate definita de intelesul termenului de "assertiveness" in engleza), un grad scazut de flexibilitate si predisponibilitate in a asculta si a acorda atentie opiniile celorlalti si care este uneori perceputa chiar ca o lipsa de respect.

Vorbesc aici despre relatiile din societatea reala, despre modul in care se comunica profesional la locul de munca, cu colegii, superiorii sau subordonatii, clientii si in viata de zi cu zi cu amicii, vecinii, etc.
Modul de comunicare perceput aparent, care pentru romanii este vizibil prin forumuri, comentarii online sau site-uri de socializare este cu totul altceva si nu caracterizeaza in nici un fel comportamentul din viata reala...
Am sa dau un exemplu de clarificare.... intr-o sedinta, un coleg prezinta un anumit subiect sau o opinie, pe care tu personal nu o impartasesti. Tendinta noastra este de a raspunde intotdeauna cu "n-ai drepate" sau "gresesti" sau "eu nu sunt de acord" sau "Nu. Stai sa-ti explic..." dupa care urmeaza a prezenta argumentele contrare acelei opinii. Din punctul nostru de vedere aceasta abordare este fireasca insa ceilalti considera acest mod de exprimare ofensiv si lipsit de respect.
Un canadian educat intotdeauna va incepe cu aprecierea si enumerarea aspectelor pozitive ale expunerii celuilalt, urmate de un.... insa.... apoi expunerea argumentelor contrare... lasand in final la aprecierea si decizia interlocutorului daca isi va schimba sau nu opinia, daca mai trebuie reflectat asupra subiectului, etc...
La fel de nepoliticoase sunt considerate si intreruperea expunerii cuiva pentru a-ti afirma dezacordul sau mai ales, intreruperea convorbirii dintre terti, fara ca acestia sa se opreasca singuri din discutie pentru a-ti acorda atentie, indiferent de motivul sau urgenta pe care o ai.
Aceste aspecte se observa atat in comunicarea verbala cat si in cea scrisa iar acomodarea este un proces de durata.
Volumul lor general de cunostinte este in mod categoric inferior, indiferent de gradul cuiva de specializare ca urmare a sistemului de educatie de aici, insa asa inferioare cum sunt scolile de aici, educatia lor exceleaza in comunicare.
Curios mi se pare ca aceste aspecte, din experinta mea cel putin mi se par specifice noua ca natie, desi cumva intalnite si la alte popoare (de obicei de origine latina) intr-un grad insa categoric mai redus.
Ce incerc sa descriu este impresia mea ca modul in care purtam un dialog, mai ales de pe pozitii diferite, pe langa efectele locale si izolate de moment sau situatie pot produce si consecinte extinse, la nivel social. Este pur si simplu o redefinire a bunului simt.
Nu am petrecut mult timp in Europa de vest si poate este doar o caracteristica a societatilor britanice insa as fi curios daca cei stabiliti acolo au impresii similare, sau chiar romanii de acasa, avand contacte mai multe si directe cu alte culturi au observat ceva similar.

Edited by zoom0mooz, 15 July 2017 - 03:38.

avem o carte aici in Romania daca nu stiai.e scrisa de multi multi ani.Cartea bunelor maniere'',iar ca natie nu ai observat ca noi suntem mai sinceri de fapt.o spunem pe sleau ce defecte ai.asta pentru un roman educat.

Edited by masni, 15 July 2017 - 03:58.

masni, on 15 iulie 2017 - 03:51, said:

exact la asta ma refeream...

Sinceritatea si curajul de a spune lucrurilor pe nume se pot manifesta in mod obiectiv si direct fara a nega abrupt opiniile altuia.
Fara sa contest bunele intentii si poate ca in mod cu totul involuntar, raspunsul constituie in opinia mea o confirmare a celor prezentate initial.

Ca roman nu ma simt ofensat de postare. Pur si simplu ti-ai exprimat opinia, sugerand multi ar trebui sa citeasca o anumita carte, inducand ideea ca le-ar putea fi folositoare, din ceea ce rezulta cumva ca esit de acord cu afirmatiile initiale, incarcand sa justifici cumva impulsul pe baza unui grad mai ridicat de sinceritate.
Spun doar ca un britanic de exemplu ar lua aceast raspuns ca foarte ofensator, intrucat poate sugera ca interlocutorului ii lipseste cultura si simtul de observatie, aspecte care chiar reale de-ar fi, nu au nici relevanta, nu clarifica nici subiectul ci doar creaza o atmosfera conflictuala.

Edited by zoom0mooz, 15 July 2017 - 04:17.

Poate iti aduci aminte de cei 21 de ani de scoala si de cate ori ai fost lasat sa iti expui opinia, alta decat cea "standard",  pana la capat.
Asta este "educatia" pe care o primim de mici. De 70 de ani intelectualii Romaniei sunt marginalizati si societatea promoveaza incultura, nesimtirea, hotia, etc.

Eu nu cred ca este din cauza latinitatii si a "sangelui fierbinte", cred ca este pur si simplu lipsa de educatie.

Edited by pasilla, 15 July 2017 - 04:16.

pasilla, on 15 iulie 2017 - 04:15, said:

in general sunt de acord ca educatia este sursa insa personal, privind retrospectiv anii mei de scoala nu pot sa spun cu certitudine ca opiniile imi erau inabusite, nu am avut niciodata sentimentul ca imi inchide cineva gura deci nu sunt convins ca faptul ca pe vremea comunismului trebuia sa ne exprimam oficial intr-un anumit mod. Da, stiam cu totii ca anumite lucruri nu se pot afirma decat intre prieteni, familie si nu in mod oficial, dar aici este vorba doar de anumite restrictii limitate la anumite subiecte sociale, politice care erau tabu. Eu ma refer insa la un un mod de comunicare generalizat.

masni, on 15 iulie 2017 - 03:51, said:

Păcat însă că foarte, foarte puțini conaționali au citit cartea aia.
Văzută din afară sinceritatea despre care vorbești se deosebește foarte puțin de bădărănie..

@zoom0mooz: există termenul/ conceptul de asertivitate și-n română:
http://www.consultan...-asertivitatea/

shogun1, on 15 iulie 2017 - 05:00, said:

Exista si in romana insa termenul in engleza are o conotatie mai putin pozitiva. Cand cineva te caracterizeaza ca fiind "assertive" inseamna mai mult ca esti incapatanat, capos, inflexibil sau chiar un "rude" mai delicat..

Edited by zoom0mooz, 15 July 2017 - 05:28.

zoom0mooz, on 15 iulie 2017 - 04:26, said:

Ma refeream la exprimarea unei opinii despre un roman, un personaj literar, un eveniment istoric, etc. Nu  puteai sa ai un dialog/sa comunici cu profesorul, era asa cum zicea el.

Quote

In majoritatea cazurilor poate asa a fost insa eu personal am avut sansa unor profesori de exceptie, multi dintre ei in varsta si scoliti in perioada interbelica, cu mici exceptii nesemnificative. Cu toate astea, nu prea mi-a folosit....

Edited by zoom0mooz, 15 July 2017 - 05:38.

zoom0mooz, nu stiu cum sa o spun mai ocolit asa, dar parerea mea este ca exagerezi. Poate sunt canadienii mai exagerati cu politeturile dar un francez de exemplu (pentru ca ii cunosc bine), nu va avea nici o jena sa-ti spuna pe sleau ca nu e de acord cu tine. Iar englezii din ce am observat citindu-le discutiile in diverse domenii pe net, nu mai exceleaza nici ei cu pudibonderia asa cum erau conoscuti odata.

Am impresia că te plictisești rău de tot prin Canada de ai scris tot carnatul asta.

Face cineva un rezumat într-o proporție?

zoom0mooz, on 15 iulie 2017 - 03:33, said:

Asertivitate nu inseamna agresivitate in comunicare ci capacitatea de a asculta activ, punandu-te in pielea celuilalt, intelegandu-i argumentatia ca si cand ai gandi in locul lui. Face parte din ABC-ul comunicarii eficiente.
Problema pe care ai ridicat-o, insa, este mult mai complexa, nu tine numai de educatie ci de psihologia poporului roman, in sine, si are radacini istorice. Psihologul Daniel David a facut un studiu elaborat, cu mijloace stiitifice si a scris o carte "Psihologia poporului roman" in care a testat un numar de varibile psihologice care pot fi testate la mai multe popoare.  

La romani a iesit puternic in evidenta caracteristica "neincrederea in celalalt" care se mai poate traduce prin "frica de tzeapa". In opinia autorului studiului (pe care o impartasesc in intregime) acest tip de teama de a nu fi pacalit, are radacini istorice si provine din modul in care s-au stabilit relatiile la romani - mai degraba in stil fanariot decat bazat pe o cooperare reala.  Sa nu uitam ca 80% din istoria Romaniei e o istorie a iobagiei, a raporturilor sociale dezechilibrate. Chiar ultimii 30 de ani, la romani, pot fi caracterizati printr-o tzeapa totala, printr-o lupta permanenta cu coruptia.  Tot acest context a dezvoltat atat de puternic caracteristica "neincredere" incat fiecare om are tendinta de a porni un dialog de pe pozitii de suspiciune.

Nu poti sa manifesti empatie, sa ai un dialog real daca in permanenta pleci la drum cu o frica de tzeapa, in raport cu celalalt.  Romanii mai au, de asemenea si o retinere de manifestare non-verbala in comunicare dar aceasta provine din educatia comunicarii... si de o anumita grosolanie si involuare sociala...

Deci, intotdeauna cand discuti cu un roman neaosh, trebuie sa te intrebi, mai intai cam care e doza de "frica de tzeapa" pe care o are, apoi s-o compari cu frica ta de tzeapa.. pentru ca toti avem aceasta boala.

Edited by rosix, 15 July 2017 - 06:17.

masni, on 15 iulie 2017 - 03:51, said:

Intr-un aeroport international, nod in Europa, stii cum reconsti poarta de la care va pleca cursa de Romania?

Poti fi si orb, imposibil sa nu auzi unde se va face imbarcarea cititorilor cartii bunelor maniere,
Si romanii o spun foarte pe sleau.
trebuie ca romanii sunt foarte potenti.
Ce vehiculeaza ei acolo e scris pe orice lift de bune maniere din Romania

zzhunt, on 15 iulie 2017 - 06:14, said:

E greu ce-a scris, nu-ti bate capul

zoom0mooz, on 15 iulie 2017 - 03:33, said:

Vine din frica de nou.
Aceasta atitudine a inceput sa-si piarda din putere odata cu intrarea strainilor in Romania
Am simtit asta acolo 2009 - 2014

E simplu sa compari bogatii cu saracii, exista si in Romania oameni cu abilitati de comunicare, doar ca se perinda prin alte paturi sociale.
Cand iti rage vita in ogor de foame, cand stii ca trebuie sa te duci sa dai cu sapa doua pogoane ca sa nu mori tu insuti de foame, parca numai de invatat comunicare asertiva nu mai ai chef.
Suntem un popor sarac, furat, obedient (demonstrat intr-un studiu, cu un coeficient foarte mare in comparatie cu multe tari), sistemul de invatamant e si el la pamant, educatia de acasa, tot pe acolo.
Cand esti invatat din scoala ca profesorul are intotdeauna dreptate, ca opinia ta nu valoreaza un sobolan inghetat, cand profesorul ti-o taie scurt si restul colegilor se pun pe hahaiala cand dai un raspuns gresit, devine iar dificil sa-ti poti contura un set de abilitati temperate in comunicare.
Sa nu uitam nici ca Romania are o populatie rurala covarsitoare in comparatie cu alte state, multi au mai ajuns si pe la orase si au adus cu ei si limbajul.

Am mai intalnit termenul, am cautat si acum o definitie, asertivitatea este o calitate, are o conotatie pozitiva.
http://www.snt.ro/8/89611.ro.php
Aceeasi definitie este intalnita si in limba engleza.
https://www.psycholo...s/assertiveness

La nivel personal, am copiat unele trucuri de la oameni mai inteligenti si/sau mai educati decat mine. In viata de zi cu zi, rar intalnesc forma aceasta de comunicare, lumea e pe fuga, nu are timp si nici chef de politeturi, sa dea explicatii kilometrice, precum ai avut dumneata rabdarea sa-i explici colegului exemplul cu trimiterea la codul bunelor maniere.


Edit: despre studiul obedientei la romani, am citit initial aici: http://m.romanialibe...--opinie-440065

Quote

EP=ecartul puterii.

Cand iti lipsesc alte calitati, simti nevoia sa-i poti rade interlocutorului in nas, pentru a-ti demonstra "superioritatea", cam de aici se trage si lipsa comunicarii asertive la noi.

Edited by gumball3000, 15 July 2017 - 07:27.

Din pdv oral mi se pare ca romanii sint agresivi cam dupa pozitia geografica... adica undeva intre iranieni sau evrei sau libanezi si vestici.
On line ai dreptate, e alta treaba. Recunosc, si eu sint la fel. De ce e asa? De ce orice topic degenereaza in certuri, flameuri, abateri de la subiect, atacuri personale? Sint pe forumuri americane, e complet alta lume.. in primul rind nu exista contraziceri 1:1 cum exista la noi pe pagini intregi. Nu exista reply la reply la reply.
Noi sintem altfel. Forumurile astea sint mai degraba un prilej de ciondaneala decit de informare. Poate pentru ca romanii nu au luat interenetul in serios niciodata. Eu am crescut in epoca mIRC, de atunci nu iau nimic in serios din ce scrie unul altul pe net. Poate pentru ca pe forumuri majoritatea sint barbati tineri?

Ma uit si prin Parlamentul britanic, acolo comunicarea e indirecta, membrii se adreseaza unei terte persoane, Speaker-ului, echivalentul presedintelui Senatului la noi, o persoana care se ocupa mai mult cu ordinea in sala.

Parlamentarii fac referiri la colegi cu "my honorable friend" sau cu "the honorable gentelman", tocmai pentru a-si reaminti constant pozitia in care acestia sunt, nu au voie sa se porcaiasca, la cea mai mica abatere sunt rugati sa-si retraga spusele, altfel vor fi nevoiti sa paraseasca sala. La fel stiu ca exista si in Australia, poate la fel o fi si in Canada, avand in vedere ca este si aceasta tot membru Commonwealth.
O mostra:
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/qvIUa47x_Oc?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

M-am uitat si in ograda noastra, limbajul suburban atinge cote nemarginite, nu doar in Parlament sau Guvern, dar si in relatia acestora cu reprezentantii publicului, presa. Sanctiuni nu prea am vazut sa existe.

Edited by gumball3000, 15 July 2017 - 07:39.

zoom0mooz, on 15 iulie 2017 - 04:26, said:

ca tot veni vorba de familie zic si eu un caz practic si clar. sa zicem ca avem o familie in care unul din parinti abuzeaza psihic de un copil. celalalt parinte fie nu stie fie n-are  curajul sa ia atitudine. avand in vedere regula asta clara cum ca nu contrazici parintii ce alternativa exista sa scape acel copil de abuz? pai nu se poate decat prin faptul ca acel copil trebuie sa aiba curajul sa aiba propriile opinii si sa fie independent lasand la latitudinea lui in cine si cand are incredere.

zzhunt, on 15 iulie 2017 - 06:14, said:

daca tu nu ai rabdarea sa citesti un text si sa intelegi cine e de vina? unora le place sa cietasca mai mult de 2 randuri...nu zic nici eu nu ma complic cu texte ultralungi...insa....nici chiar asa

rosix, on 15 iulie 2017 - 06:15, said:

asa e. insa stii si vorba aia cu "hotul striga prindeti hotul". care e facuta tot de romani si se leaga enorm de mult cu ce ai zis tu. de multe ori la noi hotii au capacitatea de autoflagelare si de aia si vezi oameni care vorbesc de bine si care ai jura ca sunt cei mai cinstiti insa in spate se ascunde altceva. astfel de hot de obicei imbina cateva chestii pozitive pe care le tine la suprafata insa inauntru acesta este total negativ. ca cinstit trebuie sa fii atent in romania la chestia asta si sa mergi umpic pe neincredere. pana nu iti dai seama exact ce e cu cineva nu empatizezi cu el/ea. asta iti poate aduce si critici si de multe ori vezi hotii/criminalii ca scot in relief defectele tale de parca tu ai fi hotul. pe  de alta parte insa tu cand esti mai strict risti sa ramai neinteles de catre populatia mai nepriceputa. asa se face ca hotii din politica ce ofera tot felul de produse de exemplu sunt priviti cu admiratie de oameni pentru ca "domne astia sunt mai omenosi". si asta pentru ca un hot la noi se jura si se da peste cap ca n-a facut ,ca e cel mai bun prieten al tau etc etc.... si devine convingator. de aia de exemplu la politicienii sau televiziunile cele mai patate vei vedea tonul si atitudinea cea mai impaciuitoare si mai calma. si atunci cine sa fie sef? ala cu competente mai multe nu neaparat cu atitudini nu stiu de care. nici din astia prea miorlaitori pe la teveuri cu anti dna-uri si alte alea, nici niste stricti corecti insa cam incapabili sa ia decizii la momentele potrivite. pentru ca vezi tu cand te prezinti ca si capabil insa esuezi pentru ca indiferent de corectitudine nu esti potrivit pentru functia respectiva toti rechinii vor sari pe tine si te vei trezi asaltat in toate felurile.