sa fie transmutatia viitorul?

real32, on 24 iunie 2017 - 11:16, said:

da se poate si prin fuziune. insa e costisitor....foarte costisitor. abia poate daca apar superconductorii sa se realizeze ceva ....

XORIAN_L, on 24 iunie 2017 - 18:07, said:

????ce legatura are? pai tocmai daca sistemul monetar nu exista in mod natural asta inseamna ca il putem inlocui cu absolut ce vrem. gandeste-te ca tot ce am putea avea pe viitor ar fi o economie bazata pe sharing si barter. banul ...ei bine banul e ceva artificial doar pentru a da valoare unor marfuri in cantitati diferite si valori diferite. insa cand ai abundenta nu se mai pune problema valorizarii unor marfuri. se face schimb sau creatie proprie pur si simplu. primesti de la stat sau whatever by default o impprimanta 3d nucleica si un minireactor de fuziune si ai terminat cu orice. iti poti face propria masina, cu propriile piese, cu proprii acumulatori, propria mancare etc etc, totul obtinut din simpla materie de oriunde ...avand in vedere ca protonii, neutronii si electronii sunt la fel in orice element indiferent de starea de agregare.

Phobos, on 24 iunie 2017 - 20:41, said:

???un nebun intai si intai ca manifesta niste semne de nebunie. putina atentie din partea comunitatii si gata.....

mdionis, on 24 iunie 2017 - 23:25, said:

asta ma gandeam si eu.
in fine
crezi insa ca procesul de transmutatie va fi vreodata realizat la energii scazute (ma rog cat permit legile fizicii) si astfel la costuri mici? sau daca din punct de vedere tehnologic poate fi realizata cu randament maxim ? (pentru ca se stie ca in reactiile nucleare mai exact in ecuatia nucleara dupa semnul egal trebuie sa fie un ceva + un ceva care sa indeplineasca cerinta de conservare a masei/energie ) adica din ceea ce bagi sa poti scoate aprox in cantitate egala cu ceea ce scoti. bine aici putem face calculul
n atomi in un kilogram de un anumit element transmutabil
n fotoni/particule eliberate in urma fuziunii/fisiunii
inmultite ....ai cam cat se pierde.
+ca energia care trebuie bagata pentru asta. + ca procesul trebuie sa fie extrem de precis in asa fel incat sa nu rezulte o reactie necontrolata de fisiune si astfel sa pierzi din atomii ce trebuie scosi sau mai rau sa ai parte de o explozie.

PS @mdionis ma lamuresti si pe mine cu un lucru?
ma gandeam la un moment ca in materie de fuziune ai putea avea ceva gen capsulele alea de le foloseste NIF insa nu bagi nici un laser in ele. ci pur si simplu sunt inconjurate de un invelis care la un moment elibereaza freon sau ceva rece. care freonul stim ca are capacitatea de a contracta metale. ei bine sa presupunem ca la eliberare un al doilea invelis sub primul este facut din metal ce se contracta si realizeaza fuziunea
stiu pot trece prin pereti insa nu se poate gasi o cale de a fi blocati? sau cel putin prin metoda asta sa faci o presiune mai uniforma asupra capsulei in asa fel incat fuziunea cu laser sa se realizeze la un randament mai mare?

Totusi cum ramane cu cercetarile lui Louis Kervran care a arat ca in organismele biologice se poate produce transmutatia?

cine e ala?

aha
aici
https://en.wikipedia...n_Louis_Kervran
bun weak nuclear force. insa cum produci acea weak nuclear force? ca orice boson trebuie mai intai produs de undeva

deci un sarlatan

Kervran a facut mai multe experimente: a crescut gaini fara calciu dar hranite cu potasiu din abundenta puteau sa il transmuteze si faceau oua cu coaja normala, a germinat seminte cu apa distilata care la fel puteau sa creasca fara probleme transmutandu-si singure elementele necesare, etc.

dovada?

Dovada e aici:
http://amzn.to/2rPKPvU

Memeito, on 25 iunie 2017 - 09:18, said:

Da. A fost un mare savant, dovada fiind ca a luat Ig Nobel
Da imi spui ca a germinat seminta IN apa distilata fara a folosi un suport organic, il cred. In plus cred ca diferenta intre apa distilata care se producea la acea vreme si apa ultra pura din prezent era considerabila...

Memeito, on 25 iunie 2017 - 09:29, said:

e o carte a lui si nimic mai mult

In 1971 Laboratorul Societatii Franceze de Agricultura a efectuat urmatorul experiment: au luat 1000 de seminte de secara pe care le-au cantarit - in total aveau 2,035 grame din care 3,02 mg de magneziu, 6,97 mg de potasiu, 6,00 mg de calciu si 0.021 mg de cupru. Semintele au fost germinate intr-un vas Petri si udate timp de 29 de zile cu apa de izvor Evian. In afara de 430 ml de apa Evian nu s-a mai adaugat nimic, iar vasul a fost acoperit pentru a nu se aseza praf.
Analiza a aratat ca 430 ml de apa Evian contin 10,32 mg de magneziu, 0,39 mg de potasiu, 33,11 mg de calciu si 0 mg de cupru. La finalul celor 29 de zile, semintele germinate au fost convertite in cenusa, iar aceasta a fost analizata impreuna cu apa reziduala. Au rezultat 3,20 mg de magneziu, 16,67 mg de potasiu, 36,50 mg de calciu si 0,1 mg de cupru.

Potasiul initial a fost 6,97 mg din seminte si 0,39 din apa, dar la final au rezultat 16,67 - o diferenta de 9,31 mg.
Magneziul initial a fost 3,02 din seminte si 10,32 din apa, iar la final nu s-a mai gasit decat 3,2 mg - 10,14 mg de magneziu au disparut.
Singura explicatie logica este ca magneziu a fost transmutat in potasiu in urma proceselor biologice, acelasi lucru intamplandu-se si cu celelalte elemente care au fost gasite in cantitati diferite la final.

nu exista un sistem total inchis. ca si acesta de altfel. sunt alte procese prin care cantitati au aparut si disparut.

high_energy, on 25 iunie 2017 - 07:19, said:

Ca sa realizezi transmutatie la energii scazute, trebuie evitata bariera coulombiana. Aceasta inseamna ca nucleul atomic poate fi facut sa interactioneze cel mult cu hadroni neutri; singurul hadron neutru pe care il avem cat de cat la dispozitie este desigur neutronul. In teorie, deci, ar fi suficient sa tragem cu neutroni lenti la tinta in nucleele atomice pe care vrem sa le transmutam si sa speram ca vor face ceea ce vrem noi (recte unul sau mai multi neutroni excedentari din nucleu sa se dezintegreze dupa schema n -> p + e + v_e sau asa ceva. Insa pentru a avea un randament cat de cat decent, trebuie sa avem foarte multi neutroni (costurile incep sa creasca) iar nucleele ce se dezintegreaza beta produc multa energie (deci probleme pentru a mentine temperatura scazuta). Personal sunt sceptic ca un astfel de proces ar ajunge vreodata sa fie atat de eficient pentru a produce cantitati industriale de elemente noi la preturi mici (de aceea elementele produse in laborator au preturi extrem de mari reflectand costurile de productie).
Evident, nu iau in considerare povestirile sf frumoase despre transmutatia biologica.

Quote

De facut se face si astazi in laboratoare specializate, insa cum spuneam: cantitati mici, preturi mari.

Quote

Nu imi dau seama prea bine la ce te referi. Daca vrei sa racesti un invelis metalic si sa vezi ce se poate obtine prin contractie, este evident ca rezultatul este legat de distantele interatomice tipice care scad, iar acestea sunt rezultate din mecanica cuantica a electronilor de valenta la temperatura finita. Fizic vorbind, poti sa obtii presiuni mari insa nu la nivel de nuclee: acestea din urma nu intervin in proces si recirea nu are legatura directa semnificativa cu facilitarea fuziunii.

Memeito, on 25 iunie 2017 - 10:41, said:

!!!
Cum au masurat cantitatile acelea?! In mod sigur nu sunt masurate precis ci cantitati masurate pe un alt esantion care au fost extrapolate la acest caz. Altfel nu aveau ce sa puna la germinat.

Quote

"acoperit" nu inseamna inchidere etansa ci... protectie impotriva prafului asa cum spun ei. Orice agent contaminant din atmosfera putea ajunge inauntru.

Quote

Aceasta este o analiza decenta, nu estimarea initiala. De observat insa ca masele acestor metale sunt foarte mici deci erorile de masura sunt potential foarte importante.

Quote

Cea mai simpla explicatie este desigur ca experimentul nu a propus o analiza a erorilor experimentale demna de luat in considerare. Departe de a fi un argument in favoarea lor, faptul ca si celalalte elemente au variat arata ca metodele folosite de cei de la LSFA nu au fost de incredere si ca erorile experimentale sunt foarte semnificative in masura suficienta incat sa produca irelevanta rezultatelor.

Astfel de experimente au mai fost desfasurate si de alti oameni de stiinta, obtinandu-se rezultate asemanatoare.
Cateva repere:
https://www.research...cal_perspective

In secolul XVII, chimistul von Helmont s-a apucat sa creasca o salcie intr-un vas impreuna cu 90 de kg de sol uscat. Timp de 5 ani a udat copacul cu apa distilata sau de ploaie. La final a cantarit salcia care avea 76 de kg, in timp ce solul nu a scazut decat cu 57 de grame. Concluzia lui? "Doar apa a fost suficienta sa produca 76 de kg de lemn, scoarta si radacini." Experimentul lui a demonstrat ca apa se transforma in elementele care se gasesc in sol.

In 1799 chimistul german Carl Schrader a germinat seminte pe un mediu artificial din pulbere de sulf, pe care le-a udat cu apa distilata. Analizand rasadurile si comparandu-le cu semintele a tras concluzia ca intradevar materie minerala a fost creata.

In 1807 omul de stiinta francez Henri Braconnot a reprodus experimentele lui Schrader germinand seminte pe diferite substraturi artificale(pulbere de sulf, granule de plumb, nisip, etc.) ajungand la aceiasi concluzie.

In 1799, chimistul Louis Vauquelin a hranit o gaina cu ovaz, analizand apoi continutul oualelor si a excrementelor ajungand la concluzia ca  o cantitate de 5 ori mai mare de calciu a fost excretata decat cea consumata. A observat de asmenea si o scadere a siliciului, fiind primul om de stiinta ce a demonstrat transmutarea biologica a siliciului in calciu.

In 1844, Vogel a pus la germinat seminte de macris, udandu-le doar cu apa distilata, iar aceasta au crescut ajungand sa aiba mai mult sulf decat aveau initial.

Albrecht Von Herzeele a desfasuat intre 1875 si 1883 500 de experimente pe seminte de fasole, rapita, trifoi, orz, etc. demonstrand fluctuatii ale cantitatii de calciu, potasiu si fosfor cu sau fara adaugarea de diverse minerale in apa distilata. Concluzia lui a fost clara: "Plantele sunt capabile de transmutarea elementelor".

high_energy, on 25 iunie 2017 - 07:19, said:

Se poate numai prin reactii nucleare sau prin dezintegrari radioactive. In stelele masive au loc in mod succesiv arderea hidrogenului, a heliului, a carbonului, a neonului, a oxigenului si a siliciului. In urma procesului complex de ardere a siliciului, care se produce in etape si dureaza foarte putin, rezulta nichelul (56) care se dezintegreaza (beta+) rapid la cobalt si mai apoi (tot beta+) la fier. Mai sus de fier nu se mai poate merge prin reactii de fuziune, deoarece energia de legatura pe nucleon are un maxim in zona nucleelor de fier si nichel, care au o masa medie. Asa se explica abundenta mare a fierului in natura care a permis oamenilor sa dezvolte o ramura a metalurgiei numita siderurgie.  Diagrama energiei de legatura pe nucleon, care se studia pe vremuri la scoala, a fost numita de profesorul George Moisil "o diagrama care sugereaza idei pentru un secol".

Elementele mai grele decat fierul sunt produse in timpul exploziilor unor supernove. La formarea stelelor neutronice apare un flux foarte puternic de neutroni care bombardeaza nucleele deja existente, crescându-le rapid numarul de masa. Aceste nuclee cu masa mare nou formate sunt instabile si se dezintegreaza (beta -) generand astfel nucleele mai grele decat fierul (Z>26).

Memeito, on 25 iunie 2017 - 16:41, said:

Evident ca lemnul nu a fost produs "doar din apa", dar este la fel de evident ca nu poate fi vorba de o transmutatie nucleara. Lemnul este format in cea mai mare parte din atomi de carbon, oxigen si hidrogen. Oxigenul si hidrogenul provin din apa, iar carbonul ... din atmosfera! Copacul acela a luat zeci de kilograme de CO₂ din atmosfera, din carbonul a produs substantele organice (celuloza, lignina, etc) care intra in compozitia lemnului, iar oxigenul l-a reintors in buna parte in atmosfera. Exemplul respectiv este mai degraba o pledoarie foarte buna pentru ecologie decat pentru o transmutatie nucleara.

mdionis, on 25 iunie 2017 - 16:04, said:

ma refeream la faptul ca in timpul procesului de fuziune in capsule din cauza temperaturii foarte mare exista miscari care duc la pierderi. adica atomii de tritiu, deuteriu ajung sa fie pierduti si astfel mai putini sa realizeze fuziunea de aici si imposibilitatea de a ajunge la breaktrought. insa daca se pune o presiune macar suficienta incat sa tina in aceeasi zona atomii vom avea un numar mai mare de atomi ce realizeaza fuziunea. din cate stiu eu NIF a realizat fuziunea in 2013 la 1/3 din ce e necesar folosind capsule cu o centura ce provoaca implozie. insa nu e suficient nici atat atata timp cat implozia nu e uniforma. de aia as veni cu astfel de solutie.

Se presupune ca transmutatia biologica se bazeaza pe fuziunea la rece.

care nu e demonstrata inca