Incalzire globala

Abaterea medie globala a temperaturii lunii decembrie 2016 fata de media perioadei 1951-1980 = +0.82 C, in scadere fara de luna noiembrie care avusese +0.95 C. Trebuie sa intelegem si sa facem diferenta intre evolutia climei la nivel regional si cea care are loc la nivel global. La nivel regional clima este puternic influentata de circulatia atmosferica care are loc intr-un anumit interval de timp, insa la nivel globala circulatia atmosferica se compenseaza, in sensul ca daca dintr-o zona polara avem o migratie de aer rece spre o zona mai calda, atunci automat un aer cald ii va lua locul celui rece. Acest lucru il putem vedea si in imaginea de mai jos: temperaturile sub medie din Siberia, America de Nord si o parte din Europa (inclusiv zona tarii noastre) au fost compensate cu varf si indesat de temperaturile mult peste medie de la Polul Nord.

[ https://s29.postimg.org/lowrvjexj/amaps.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Abaterea medie globala a temperaturii anului 2016 fata de media perioadei 1951-1980 = +1.00 C. Asadar, anul 2016 va fi declarat cel mai cald an din istoria masuratorilor meteorologice, avand un avans de +0.15 C fata de anul 2015 care fusese cel mai cald an de pana atunci.

[ https://s23.postimg.org/vr9fph8pn/amaps2.png?4 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Intinderea ghetii la Polul Nord: cel mai mic nivel inregistrat.

[ https://s30.postimg.org/5mgdfl8o1/Gheata_Polul_Nord.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Intinderea ghetii la Polul Sud: aceeasi situatie - cel mai mic nivel inregistrat.

[ https://s23.postimg.org/urz17ndln/Gheata_Polul_Sud.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

In caz ca nu v-ati prins pana acum, multi "Cercetatori" care traiesc din bani de la stat pretind ca vremea se tot schimba, iarna nu-i ca vara etc, ceea ce evident necesita un guvern global care sa aiba putere de taxare centralizata asupra tutulor,  pentru ca numai asa putem opri vremea sa se tot schimbe ca nebuna.

Abaterea medie globala a temperaturii lunii ianuarie 2017 fata de media perioadei 1951-1980: +0.93 C, in crestere fata de luna decembrie.

[ https://s15.postimg.org/wu2esrm23/amaps.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Luna decembrie avusese temperaturi mult sub medie in Siberia si in mare parte din America de Nord, acum vedem ca in acele zone temperaturile au crescut, in schimb au scazut in cea mai mare parte a Europei si in nordul Africii. Peninsula Balcanica impreuna cu Asia Mica si cu zona Marii Negre, precum si o parte din nordul Africii sunt punctele comune din aceasta parte a globului care au avut temperaturi sub medie in lunile decembrie si ianuarie.

Edited by Vincentiu_1981, 18 February 2017 - 19:29.

Și totuși abaterea nu este atât de mare precum se trambiteaza în mass-media. E în limite normale creșterea temperaturii.

Mult, putin, aia este, dar este. Insa trendul crescator nu se va opri aici si cu siguranta ca se vor depasi 2 C. Deocamdata incalzirea din ultimii ani a depasit estimarile facute pentru aceasta perioada, deci ne putem astepta la o incalzire care sa fie la limita superioara a estimarilor, nu la limita inferioara. Plus acum ca a venit Trump pentru el nu va mai conta acest subiect, asa ca vom pompa pe repede inainte CO2 in atmosfera. Daca SUA vor renunta la limitarea emisiilor de CO2, atunci in lant si celelalte state ar putea incepe sa faca acelasi lucru, avand un exemplu si un precedent. Daca vom ajunge la +2 C, atunci va fi deja mult. Vedem ce inseamna + 2 C sau -2 C intr-o luna, imediat se vede diferenta ca nu e asa cum ar fi normal.
Dar, verificand in urma ceva ani in care am incercat sa gasesc alte luni ianuarie mai reci decat aceasta la noi in tara, am dat de un ianuarie 1981 care mi-a atras atentia prin abaterea pozitiva foarte mare de pana la +14 grade undeva prin reginile nordice ale globului.

Iata si acel ianuarie 1981 care a fost foarte cald raportat la acea perioada, cu +0.55 C

[ https://s24.postimg.org/ll85avz6d/amaps.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Anul 1981 a avut insa un plus de 0.33 C:

[ https://s9.postimg.org/c674anc5b/amaps_2.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Ne putem asadar imagina cam ce ar insemna un +2 C fata de perioada de referinta. Acumularile de caldura vor fi mult mai mari si vor fi in mod constant "realizate".
Intrebarea ar fi daca agricultura se va putea adapta unor astfel de schimbari, daca productia agricola va mai putea sa satisfaca nevoilor de consum ale unei populatii si asa in crestere si care deja a ajuns la un nivel care nu mai este sustenabil pentru resursele planetei noastre. Oricum, natura deja ne-a "identificat" ca un pericol la adresa biosferei, iar rezultatul asupra omului il vedem prin scaderea fertilitatii care este determinata si de anumiti hormoni generati de plantele pe care le consumam (ele incearca o reactie de autoaparare impotriva omului), iar pe de alta parte in ultimul timp numarul de barbati a inceput sa creasca la nivel mondial, acum barbatii fiind mai multi decat populatia feminina la nivel global, nu si national. Plus, trendul pupulatiei de sex masculin pare sa fie in crestere pe viitor, ceea ce va duce la tensiuni sociale, intrucat tot mai multi barbati nu-si vor mai gasi consoarta, etc.

Edited by Vincentiu_1981, 23 February 2017 - 00:02.

aris86, on 18 februarie 2017 - 22:13, said:

Problemele apar atunci cand incerci sa desfaci firul in 4, cand vezi cat e adevar, cat e masluire, cat e de la OM, cat e de la Natura.
Ti-am mai spus, desi nu iti convine; pacat ca nu se scumpeste petrolul la peste 100 USD barilul.
Fraieri astia cu petrolul, dar se pare ca e prea mult petrol si trebuie ars. Dar e bine asa.
Imi place politica lui Trump si sper sa si aplice. Se va vedea cat e vorbarie goala in discursul lui.
S-a spus ca atat va fi de complicat sa desconspire ce va fi de desconspirat, incat i se va termina mandatul si nu va reusi.
S-ar putea sa nu-i pese pur si simplu si sa mearga inainte fara sa caute justificari.
Asta e, ramane de vazut ce va incerca sa faca, cum se va misca piata, vor fi presiuni si tensiuni din toate partile.
Un parametru va fi oglinda celuilalt...

Edited by Rixthinna, 02 March 2017 - 10:15.

Ca si geolog, imi convine pe de o parte sa creasca pretul ca va creste din nou interesul in hidrocarburi si se poate gasi mai usor un loc de munca in exploatari. In schimb, un baril de petrol scump la 100$, antreneaza o scumpire in lant a tuturor produselor finite.

Ehe. @aris, ia uite aici:

despre paradoxul Jevons, incalzirea globala si efectul de recul.
sau, ce inseamna sa faci corelatii intre evolutia climei si mersul economiei....

The currency of the world is not
the dollar, it’s the joule

Nathan S. Lewis

Credeți că inovațiile tehnologice, menite să îmbunătățească eficiența energetică prin folosirea unor produse și sisteme cu consum tot mai mic de energie, pot reduce încălzirea globală?
Probabil, mulți dintre dumneavoastră veți răspunde pozitiv. La urma urmei, e vorba de mantra cea mai dragă ecologiștilor din toate țările. Dar răspunsul dat de economiști, încă de la jumătatea sec. al XIX-lea, este NU. Cum așa?!?
În 1865, în cartea sa, intitulată The Coal Question; An Inquiry Concerning the Progress of the Nation, and the Probable Exhaustion of Our Coal Mines, economistul britanic William Stanley Jevons a făcut o remarcă interesantă:
Pentru că motoarele cu abur extrăgeau mai eficient energia din cărbuni, a avut loc o stimulare a creșterii economice așa de intensă, încât consumul de cărbuni a crescut![1]
După care, a conchis, formulând paradoxul care-i poartă numele:
Este o confuzie totală de idei să presupunem că utilizarea mai eficientă a combustibilului este echivalentă cu diminuarea consumului. Adevărul este exact pe dos…Orice îmbunătățire a motorului… nu face decât să accelereze din nou consumul de cărbune.
O scurtă explicație a eficienței energetice
Pentru a înțelege corect paradoxul Jevons, trebuie să avem în vedere că cel mai important aspect când discutăm despre energie este că noi nu utilizăm energia per se. Dacă eu v-aș oferi o bucată de cărbune sau un butoi cu țiței, nu ați folosi mare lucru din ele. Dar în momentul când cele două surse primare de energie sunt transformate în electricitate sau căldură sau benzină, de-abia atunci putem vorbi despre transporturi, refrigerație, iluminat, tractoare, mașini  de tuns iarba, telefoane inteligente, computere etc., etc.  Cu alte cuvinte, noi folosim servicii energetice.
Desigur, utilizarea tuturor serviciilor energetice reclamă surse de energie, dar cantitatea de energie primară necesară pentru funcționarea oricărui serviciu energetic nu este fixă în timp. Prin inovații tehnologice, se poate obține același nivel de serviciu energetic folosind tot mai puțină energie primară. Pe scurt, definiția eficienței energetice este – mai multe servicii energetice cu mai puțină energie.
Ce se întâmplă când eficiența energetică crește? Dacă cererea pentru un serviciu energetic rămâne constantă, o creștere a eficienței cu, să zicem, 15%, va conduce la o scădere a cantității de energie primară cu 15%. Dacă cererea pentru acel serviciu energetic crește, eficiența energetică va duce la un consum de energie primară redus cu 15% față de situația non-eficientă.
Dar aceste două situații sunt pură teorie. Efectul negativ al acestei teorii asupra încălzirii globale este miezul articolului de față.
Efectul de recul
Când teoria eficienței energetice, descrisă mai sus, se confruntă cu lumea reală, apare o situație de tipul ceteris paribus [non sunt], adică, pre limba strămoșească, teoria ca teoria, dar practica te omoară! Este vorba despre așa-numitul efect de recul.
În literatura de specialitate există mai multe definiții ale efectului de recul, implementări mai apropiate sau mai îndepărtate ale paradoxului Jevons. Am adaptat una mai recentă:[2]
Efectul de recul descrie efectul pe care costurile mai scăzute ale serviciilor energetice, datorate creșterii eficienței energetice, îl are asupra comportamentului individual și la nivelul societății.
Mai concret, efectul de recul reprezintă modul în care economiile de energie produse de o investiție eficientă sunt cheltuite de consumatori printr-un consum mai mare, fie sub forma mai multor ore de utilizarea serviciului energetic, fie prin folosirea unui serviciu de mai mare calitate.
O formă extremă de recul este efectul de bumerang, când presupusele economii de energie conduc la consumuri energetice mai mari decât economiile.
Efectul de recul se manifestă în patru moduri:[3]
1. Efectul de recul direct apare când o scădere în prețul serviciului energetic produce o creștere a cererii. De exemplu, cineva trece de la un automobil clasic la unul cu motor hibrid, gen Toyota Prius, care este cu 20% mai eficient în consumul de carburant. Asta înseamnă că persoana respectivă va cheltui circa 80% mai puțin pentru a conduce la fel de mult precum cu vechea mașină. Ce va face omul nostru cu banii astfel economisiți?
O variantă ar fi să cumpere mai multă benzină, deci să conducă mai mult. Adică, el răspunde la scăderea costului serviciului energetic (conducerea auto) prin creșterea cererii pentru serviciul respectiv. Numeroase studii au arătat că, în acest caz, efectul direct conduce la reducerea economiilor scontate cu 5-23% în primul an, ajungând la circa 30% după câțiva ani după ce oamenii s-au obișnuit cu costurile mai mici.
Un alt exemplu grăitor de efect de recul direct este iluminatul stradal și al spațiilor interioare. Într-o lucrare din 1996, economistul William D. Nordhaus (Yale University)[4] estimează costul iluminării de-a lungul istoriei umane.
Un locuitor al anticului Babilon avea nevoie să lucreze peste 41 ore ca să cumpere suficient ulei de lampă care să producă 1.000 lumeni/oră de lumină – echivalentul unui bec cu filament de 75 W arzând pentru o oră. Peste 3.500 de ani, un contemporan al lui Thomas Jefferson putea cumpăra aceeași cantitate de iluminare, sub formă de lumânări de seu, lucrând circa 5 ore și 20 min. În 1992, un american cu venit mediu, cu acces la becuri compacte fluorescente, putea avea aceeași cantitate de lumină în mai puțin de jumătate de secundă de muncă. Creșterea eficienței iluminatului nu este ceva nou, ea s-a produs de când primii oameni din Epoca de Piatră foloseau focurile din peșteri (conform lui Nordhaus, aceia consumau 58 ore de muncă).
În ciuda creșterii dramatice a eficienței iluminatului, nu s-a constatat o reducere corespunzătoare a energiei folosite. Din contra, consumul de energie pentru iluminat a crescut extravagant, astfel încât astăzi se vorbește despre întuneric ca despre o resursă naturală pe cale de dispariție!!!
Încă un exemplu de recul direct pe fondul unor politici guvernamentale din multe țări de creștere a eficienței energetice drept o încercare (disperată) de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră: refrigerația.
Frigiderele au devenit un bun de larg consum în SUA după cel de-al doilea război mondial.  La început, erau mici și formau multă gheață pe elementele de răcire, ceea ce le scădea eficiența frigorifică. Apoi, tehnologiile de refrigerare au evoluat, gheața din interior a dispărut, ușile nu se mai închideau cu mânere mecanice, ci cu sisteme magnetizate și cauciucate. Dar consumul de electricitate n-a scăzut o dată cu creșterea eficienței refrigerante. Oamenii au mutat vechile frigidere în subsol, pe post de depozite de băuturi și mâncare neconsumată, după care au cumpărat alte frigidere, mai mari decât precedentele. În plus, la mijlocul anilor 1980, americanii au început să instaleze mini-frigidere în barurile din sufragerii, ca supliment pentru  congelatorul din bucătărie.

etc, etc...

In mod normal cresterea eficientei energetice trebuie sa conduca la reducerea consumului de energie. Daca de exemplu creste eficienta in utilizarea unei resurse cu 15%, atunci consumul ar putea sa creasca, pentru ca in acel caz si nevoile ar putea deveni mai mari, dar normal ar fi ca acea crestere a consumului sa nu compenseze total imbunatatirea eficientei, adica de exemplu consumul sa creasca cu 10%, iar diferenta pana la 15% sa fie economie. Insa la nivel global nu se poate vedea ca o crestere a eficientei consumului duce la o reducere a consumului de energie, pentru ca in acelasi timp are loc un progres continuu al tehnologiei, care duce pe de o parte la cresterea nivelului de dezvoltare economica, ceea ce creste puterea de cumparare, deci ne vom permite sa platim mai mult pe energie, iar pe de alta parte cu cat nivelul de tehnologizare creste, cu atat se vor consuma mai multe resurse, intrucat o tehnologie inalta cere resurse pe masura.
De exemplu la nivelul actual al nostru de dezvoltare tehnologica ne aflam in stadiul unei civilizatii pe scara Kardasev intre 0 si I, adica o civilizatie care utilizeaza doar resursele planetei pe care am aparut.
Tipul II de civilizatie pe scara Kardashev se atinge atunci cand o civilizatie foarte avansata din punct de vedere tehnologic ajunge sa utlilzeze intreaga cantitate de energie pe care o emite steaua in jurul careia orbiteaza respectiva planeta, adica inconjurarea respectivei stele cu o sfera Dyson care ar capta toata energie stelei si ar fi folosita de acea civilizatie in scopul satisfacerii nevoilor de consum.
Tipul III de civilizatie Kardashev s-ar atinge atunci cand o civilizatie ar folosi energia unei intregi galaxii.
Astrofizicianul rus Nicolai Kardashev s-a oprit la tipul III de civilizatie din punct de vedere al consumului cantitatii de energie al unei civilizatii, dar altii au mai completat acea scara cu inca 2 nivele.

@Rixthinna:
Pui și sursa atunci când copy/paste, da?
Așa, din minimă decență pentru autor...

Edited by scaiba, 03 March 2017 - 01:32.

Cranganu, un reputat cercetator in domeniile de varf ale extractiei hidrocarburilor ( fracturare hidraulica, mapare 3D, folosire AI in mapare, etc ) va sustine evident ca produsele muncii sale ( productivitate sporita extractie petrol si gaze ) nu au un impact semnificativ asupra climei si ca sunt mult mai eficiente decat carbunii de exemplu.
I-am citit cartile si articolele si le gasesc fascinante dpdv al unui ageamiu in domeniu. Nu pot pierde din vedere insa interesele care il conduc la o anumita pozitie.

Edited by savantu, 03 March 2017 - 08:37.

scaiba, on 03 martie 2017 - 01:31, said:

Sunt destule exemple ale altor useri de pe aici care nu citeaza sursa.
Daca ati atrage atentia tuturor, ar fi ok.
Apoi, sursa putea fi gasita, asa cum ati gasit-o si dvs.

Edited by Rixthinna, 03 March 2017 - 14:38.

savantu, on 03 martie 2017 - 08:36, said:

Tipic dvs, criticati sursele citate sau necitate de mine. E ok asa. Spor!

In alta ordine de idei, tot suntem pe aria agricola, vom vedea cum influenteaza schimbarile climatice agricultura.
Unii spun ca vine un dezastru in acest sens. Ok, vom vedea.
Incepusem candva un topic in acest sens, dar a fost sters, era vorba acolo despre productia mondiala de grau.
Sigur, sunt luate in calcul diverse elemente, intre care si avansul tehnologic are un cuvant de spus.
Studiile in acest sens sunt interesante, mai ales in privinta culturilor de grau, culturi ce traverseaza iarna, temperaturile de iarna mai blande favorizand aceste culturi.
Va las sa cautati surse de informatii in acest sens pentru a ma feri de critici.

Rixthinna, on 04 martie 2017 - 15:18, said:

Nu inteleg care a fost scopul citarii tale. Nu te asteptai sa primesti un raspuns ? Suntem la nivelul -> luati , cititi si memorati ?
Ai postat un citat al unui autor caruia i-am citit cartile si articolele.   Mi-am exprimat un punct de vedere asupra viziunii sale generale. In loc sa te plangi pe nedrept, ai fi putut sa-mi combati asertiunea. Parca asa am invatat ca se procedeaza la doctorat, argument, confirmare, infirmare, partial, total, contra-argument...

Quote

Chestiunea asta o experimentez zilnic. Acum 10 ani nimeni nu cultiva rapita in zona mea ( centrul jud. Arad ). Acum este pretutindeni. S-au decalat perioadele optime de lucrari. Tot ce stiau batranii nu se mai aplica. Ei merg la semanat in 15 mai si se minuneaza de ce seceta prinde porumbul in momentul critic.

savantu, on 06 martie 2017 - 08:33, said:

A fost o replica la replica lui @aris. A inceput postarea, citez "ca si geolog...:"
Si, am expus un fragment dintr-o lucrare a unui geolog.
Dvs criticati autorii, nu ceea ce spun acestia.
Nu mi s-a parut ca lucrarea respectiva spune ca nu va fi un impact asupra climei, daca ati citit-o, asa cum pretindeti.
Probabil si pretul trebuia sa creasca, pentru a se mentine acea paritate din exemplele citate de autor.
Dar, si avansul tehnologic in ce priveste productia a avut un cuvant de spus.

Edited by Rixthinna, 06 March 2017 - 10:14.

MARTE ar putea susţine din nou VIAŢA. Planul ambiţios al unor experţi din cadrul NASA prin care doresc să creeze o atmosferă asemănătoare cu cea a Terrei pe planeta roşie.

Quote

http://www.descopera...mi137454_s31820

Edited by Vincentiu_1981, 06 March 2017 - 11:10.

savantu, on 06 martie 2017 - 08:33, said:

Cat despre porumb, un recul al acestei culturi va avea un efect benefic pentru clima.
Cititi pe site-urile ecologiste despre cresterea animalelor si productia acestora de gaze cu efect de sera.
Ei bine, mai putin porumb, mai putine animale. Trecem pe alimentatie vegetariana, salvam mediul, suntem mai sanatosi.