De ce au prins așa de mult manelele în România?
#19
Posted 05 April 2016 - 10:48
Ray25tm, on 05 aprilie 2016 - 10:42, said: ce muzica solicita intelectul ? desigur daca poti si dovedi cea ce afirmi stiintific Acum îţi răspund cu o întrebare: ce clădire se află în Bucureşti lângă hotelul Hilton? Edited by PSC, 05 April 2016 - 10:49. |
#20
Posted 05 April 2016 - 10:51
#21
Posted 05 April 2016 - 10:53
Inseamna ca n-ai vazut ce bine prind la unguri manelele pe ungureste
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/uImBp9zGO_o?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] https://www.youtube.com/watch?v=y3oOd0lT4GU Edited by TruculMagic, 05 April 2016 - 10:55. |
#22
Posted 05 April 2016 - 10:56
PSC, on 05 aprilie 2016 - 10:48, said:
Muzica nu este o ştiinţă, este o artă. Dacă muzica s-ar putea explica ştiinţific, n-ar mai fi artă. Acum îţi răspund cu o întrebare: ce clădire se află în Bucureşti lângă hotelul Hilton? |
#23
Posted 05 April 2016 - 10:58
Pentru ca la o populatie de 20 milioane locuitori, avem 2,5 milioane de tigani.
Incredibil ce loc ideal de a plasmui ciori, au gasit tiganii pe acest pamant. Din pacate suntem tara cu cei mai multi tigani din Europa.(Romania se pare ca e locul ideal pentru boraturi tiganesti).(E creuzetul suprem al ciorilor) |
#24
Posted 05 April 2016 - 10:59
Ray25tm, on 05 aprilie 2016 - 10:56, said: eu am intrebat ceva tu miai dat un raspuns fara sens plus ca adaugi si o intrebare lipsita de sens , tu ai afirmat ca nu soclicita intelectul eu tiam spus sa dovedesti ce muzica face asta , arta e o stiinta ,a desena e o stiinta care solicita nerocortexul Într-adevăr, le-am zis prea adânc pentru tine, mai adânc decât aceia doi metri (sau câţi or fi). Scuză-mă, mă retrag. N-am cu cine. Şi mai învaţă termenii ăia - nu de alta, dar să nu te mai audă şi altcineva. Edited by PSC, 05 April 2016 - 11:00. |
#25
Posted 05 April 2016 - 11:03
PSC, on 05 aprilie 2016 - 10:41, said:
Există manele care au intrat în istoria muzicii, cele mai cunoscute fiind "Maria în galben" ("Maria me ta kitrina") şi "Ntroum ntroum", ale celebrei Nana Mouskouri. O altă manea, cunoscută mai mult de noua generaţie, este "Ftou kai kselefteria" (Kathy Garby), dar ea mai are şi alte asemenea piese ("De ponas", "Perasmena xehasmena"). Lepa Brena, celebră în anii 80, are o manea pe care evident că au plagiat-o ai noştrii ca şi corbul: "Luda za tobom" (Nebună după tine). [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/YAEkk37VuUU?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Edited by florinbad, 05 April 2016 - 11:03. |
#26
Posted 05 April 2016 - 11:06
PSC, on 05 aprilie 2016 - 10:59, said:
Măi băiatule, îmi cer scuze: de-abia acum am observat că eşti prieten cu unul care bagă-n venă/trage pe nas şi umblă prin cimitire. Într-adevăr, le-am zis prea adânc pentru tine, mai adânc decât aceia doi metri (sau câţi or fi). Scuză-mă, mă retrag. N-am cu cine. Şi mai învaţă termenii ăia - nu de alta, dar să nu te mai audă şi altcineva. vezi iar comiti o mare greseala ,asocierea gresita ,daca eu am prieten care bea nu inseamna ca si eu sunt ca el , daca acel baiat greseste e treaba lui ,eu nu las omul la greu din contra il sprijin , stiu ca la greu toti pleaca de langa tine dar nu toti suntem la fel , daca erai sincer macar ai recunoaste ca muzica de fapt are legatura cu activitatea emotionala nu trezeste nici o activitate rationala ,lucru care il pot dovedi stiintific oricand doresti http://www.ziare.com...-muzica-1063752 |
#27
Posted 05 April 2016 - 11:29
#28
Posted 05 April 2016 - 11:38
Problema nu e la țigani, problema e la românii care s-au manelizat din ce în ce mai mult. Totul are legătură cu nivelul de școlarizare și cel mai important cu mediul familial. Din păcate suntem o țară cu mare parte din populație aproape incultă. Dacă ai o familie de rahat, viața ta ulterioară va fi deasemenea de rahat.
Totul începe în primii 7-10 ani de viață. Atunci trebuie să ai pe cineva lângă tine care să-ți povestească despre scriitori sau muzicieni importanți, să-ți deschidă calea către frumos. Din păcate în România calitatea mediului familial e la pământ. Eu mă uit la vecinii mei, duduie manelele în bloc într-o veselie. Ascultă părinții la un loc cu copii și viceversa. |
|
#30
Posted 05 April 2016 - 12:08
In afara de textul de doi bani, melodia cu accente orientale imi sugereaza mocirla in care se zbate cocalarul roman si roman, neputinta unei populatii de mancurti, lovita de dogoarea soarelui, de-asi depasi conditia intelectuala precara. O lalaiala si un vaiet prelung.....,,bate-v-ar dogorelul va bata!"
Edited by escher, 05 April 2016 - 12:09. |
#31
Posted 05 April 2016 - 12:21
Din nou asistam la injuraturi intre iubitorii de stiluri muzicale diferite !!! Asta imi va usura postarea !
Ascultarea unui stil de muzica nu are nimic de a face nici cu educatia nici cu cultura , nici cu nivelul intelectual ...ci cu o stare de spirit ! Am cunoscut iubitori de muzica clasica...care "patrunsi" de pasiune si de "arta" traiau intr-o mizerie de nedescris , cunosc multi rockeri nespalati si semianalfabeti , cunosc multi rapperi & alte stiluri terminati de alcool & altele.....etc.. In schimb cunosc multi care asculta toate genurile de muzica , inclusiv manele...foarte ingrijiti si foarte capabili. Acasa ascult in mod majoritar radio , in masina muzica simfonica , pian , vioara , latino , raggae , muzica anilor '80 - '90 , in restaurante disco & romaneasca mai veche , Am fost la un "milion" de concerte simfonice&altele in ...tara si "afara" ! Dar la un sprit unde e veselie , printre altele mai ascultam si manelele mai vechi ! PS - Cea mai TARE faza e sa-i auzi pe ascultatorii de Parazitii&comp. cum se cred superiori celor care asculta manele !!! Edited by FAP, 05 April 2016 - 12:32. |
#32
Posted 05 April 2016 - 12:37
PSC, on 05 aprilie 2016 - 10:48, said:
Muzica nu este o ştiinţă, este o artă. Dacă muzica s-ar putea explica ştiinţific, n-ar mai fi artă. Lumea fascinantă a muzicii mă uimeşte tot mai mult. Sunt uluit câtă înţelepciune se ascunde în spatele Celui mai mare Artist. Muzica, acest cadou divin ce produce o plăcere vecină cu viciul, este compusă din sunete, dar mai mult de atât muzica este matematică. Sunetele ce se transformă în vibraţii sunt algebră pură. Filosoful şi matematicianul german Gottfried Leibniz spunea că „muzica este plăcerea pe care omul o experimentează datorită socotitului fără a fi însă conştient că socoteşte.” Când spui „Dă-mi La-ul din octava centrală” de fapt spui „cântă-mi o frecvenţă de 1760 hertzi”. Una din cele două constante valorice este La-ul din octava mare (aceasta coboară sub octava mică – vezi portativul), frecvenţa notei fiind de 440 hz (AICI poţi asculta un ton de 440 hz). O octavă mai jos şi frecvenţa următorului La este 220 hz. Tot coborând câte-o octavă, frecvenţa se înjumătăţeşte. Dacă urcăm, frecvenţa se dublează, desigur: de la 440 hz la 880, apoi 1760, 3520, 7040 etc. Cealaltă valoare constantă din muzică este proporţia sau raportul frecvenţei dintre două semitonuri, calculul matematic fiind radical de ordinul 12 din 2. Se notează cam aşa: Este un număr iraţional, iar rezultatul este 1,0594630943593… Înmulţit cu sine de 12 ori rezultatul este 2. Multiplicând cele două valori constante alterăm suitor cu un semiton, ajungând la nota La#. Matematic se exprimă 440 x 1,0594630943593=466,16376151809. Pentru a ajunge la Si înmulţim rezultatul cu cea de-a doua constantă care rămâne neschimbată în fiecare calcul: 466,16376151809 x 1,0594630943593=493,883301256124. După ce repetăm procesul de 12 ori o să ajungem cu o octavă mai sus, adică am urcat 12 semitonuri, atât cât are o octavă. AICI puteţi găsi un tabel complet cu opt octave în care sunt prezentate frecvenţele corespunzătoare notelor. Legătura dintre muzică şi matematică o datorăm lui Pitagora. Acesta a crezut că matematica este în tot ce ne înconjoară şi a avut dreptate. Totul a fost creat cu o precizie matematică. El este cel care a pus bazele intervalelor muzicale. Mai mult de atât, lui îi datorăm, în parte, octava cu 12 semitonuri. O să vă pară ciudat, dar în antichitate o gamă avea doar 6 note. Dar despre acestea, despre intervale, despre armonie şi despre cum a evoluat teoria muzicii vom discuta mâine. |
#33
Posted 05 April 2016 - 12:41
Eu ma intreb care e opinia tuturor despre "noul" stil de muzica din cluburi ! Nu stiu ce gen e ...eu ii spun psiho(pata) in care esti bombardat in cap si in stomac cu mega bass...ca atat se intelege , iti face creierii terci si te termina total ! De altfel cred ca si stilul de dans adoptat e unul bazat pe sfarseala fizica si psihica deoarece nu presupune miscare sau pasi de dans ...ci niste zdruncinaturi ale organelor , tatelor si niste maini vanturate prin aer (cred ca pentru mentinerea echilibrului) !
De asemenea cred ca se bazeaza foarte mult si pe "o privire apasata si plina de importanta...putin pierduta , putin aroganta" care ...desavarseste probabil in mintea lor feeria stilistica ! Edited by FAP, 05 April 2016 - 12:44. |
|
#34
Posted 05 April 2016 - 12:43
Eu un fel de manea şi aia... mă întreb cu de poate asculta cineva aşa ceva de plictisitor.
|
#35
Posted 05 April 2016 - 12:53
Bursul, on 05 aprilie 2016 - 12:37, said:
Vai de tine, ce ai dat pe langa cu fraza asta. Lumea fascinantă a muzicii mă uimeşte tot mai mult. Sunt uluit câtă înţelepciune se ascunde în spatele Celui mai mare Artist. Muzica, acest cadou divin ce produce o plăcere vecină cu viciul, este compusă din sunete, dar mai mult de atât muzica este matematică. Sunetele ce se transformă în vibraţii sunt algebră pură. Filosoful şi matematicianul german Gottfried Leibniz spunea că „muzica este plăcerea pe care omul o experimentează datorită socotitului fără a fi însă conştient că socoteşte.” Când spui „Dă-mi La-ul din octava centrală” de fapt spui „cântă-mi o frecvenţă de 1760 hertzi”. Una din cele două constante valorice este La-ul din octava mare (aceasta coboară sub octava mică – vezi portativul), frecvenţa notei fiind de 440 hz (AICI poţi asculta un ton de 440 hz). O octavă mai jos şi frecvenţa următorului La este 220 hz. Tot coborând câte-o octavă, frecvenţa se înjumătăţeşte. Dacă urcăm, frecvenţa se dublează, desigur: de la 440 hz la 880, apoi 1760, 3520, 7040 etc. Cealaltă valoare constantă din muzică este proporţia sau raportul frecvenţei dintre două semitonuri, calculul matematic fiind radical de ordinul 12 din 2. Se notează cam aşa: Este un număr iraţional, iar rezultatul este 1,0594630943593… Înmulţit cu sine de 12 ori rezultatul este 2. Multiplicând cele două valori constante alterăm suitor cu un semiton, ajungând la nota La#. Matematic se exprimă 440 x 1,0594630943593=466,16376151809. Pentru a ajunge la Si înmulţim rezultatul cu cea de-a doua constantă care rămâne neschimbată în fiecare calcul: 466,16376151809 x 1,0594630943593=493,883301256124. După ce repetăm procesul de 12 ori o să ajungem cu o octavă mai sus, adică am urcat 12 semitonuri, atât cât are o octavă. AICI puteţi găsi un tabel complet cu opt octave în care sunt prezentate frecvenţele corespunzătoare notelor. Legătura dintre muzică şi matematică o datorăm lui Pitagora. Acesta a crezut că matematica este în tot ce ne înconjoară şi a avut dreptate. Totul a fost creat cu o precizie matematică. El este cel care a pus bazele intervalelor muzicale. Mai mult de atât, lui îi datorăm, în parte, octava cu 12 semitonuri. O să vă pară ciudat, dar în antichitate o gamă avea doar 6 note. Dar despre acestea, despre intervale, despre armonie şi despre cum a evoluat teoria muzicii vom discuta mâine. |
#36
Posted 05 April 2016 - 12:53
Am pus aici un fișier pls. pentru cine vrea un radio românesc cu muzică bună folk-rock-alternative-jazz. Are un nume ciudat, dar muzica e excelentă. Radio Șurubelniță, LOL.
Attached FilesEdited by KurtKnispel, 05 April 2016 - 12:55. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users