Seceta mare pe tot globul.

 daniel_t115, on 01 august 2015 - 08:58, said:

In titlul topicului si in primul post initiatorul zicea de 50% culturile de porumb compromise, cifra ii foarte exagerata, parerea mea.

Pe vestul tarii sunt culturi compromise de porumb numai acolo unde nu s-au facut lucrarile solului ca la carte si acolo unde nu a primit ce trebuie (complex si azot). Pai de unde vreti sa ne montam instalatii de irigat cand noi nu am realizat inca in al 12-lea ceas ca daca nu ii dam culturii ceea ce ii trebuie si nu tinem buruienile sub control nu are cum dracu sa iasa indiferent cat ar ploua. Ca o idee pentru extremistii cu seceta va anunt ca exista hibrizi de porumb creati pentru rezistenta la seceta. Imburuienarea poate sa taie foarte usor 50% din productie de exemplu. Nu spun ca seceta ar fi buna dar eu cred ca avem probleme mai mari in a ne insusi tehnologia de cultura. Si mai e ceva...imi explica si mie cineva ce mentalitate are fermierul ala de la tv de se plange ca statul nu ii face canale de irigatie? pai daca tot are bani sa investeasca jdemii de euro in instalatii de irigatie nu ii mai raman bani de foraje in camp? care la o adica sunt printre cele mai mici cheltuieli cu irigatia... Pai la asta nu ne-am gandit inainte sa vorbim prostii...bine stiu ca din apartament de bloc cu tv-ul pornit toata ziua pe "stiri" altfel se vede lumea decat la fata locului. Suntem o tara de plangaciosi si puturosi! Asteptati ca trimite statul vreo cativa oameni cu stropitori prin lanurile de porumb. Singura seceta reala si grava este localizata pe cateva portiuni din Moldova si putin in sudul tarii...restul e poveste si frustrari ca nu putem mai mult

Eheei, în Moldova.. să nu fie secetă la gâtlej, în rest mere.

 shefu_de_combinat, on 01 august 2015 - 03:29, said:

A... da. Vezi, la asta nu m-am gandit. O sa exploatam resurse de pe alte planete. Asta vrei sa spui, nu?

De ce sa ne ingrijoram ca puturile petroliere se golesc zi de zi, iar fara petrol, omenirea este in colaps?

Nu stiu cum de nu s-au gandit la asta si marii specialisti de la NASA, de le-au trebuit 9 ani naibii, sa trimita o troacã nimuricã doar cat o masina de spalat pana la Pluto, iar toata tãrãsenia a costat 700 de meleoane. De dolari. Doar pentru niste poze.
Aia nu stiau ca avem tehnologie sa aducem barje uriase de minereuri si gaze, de oriunde din sistemul solar!?

[ http://factor-tech.com/wp-content/uploads/2014/11/asteroid-mining-main.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Phobos, 01 August 2015 - 18:49.

 Phobos, on 01 august 2015 - 18:40, said:

E prea scump sa extragi metale de pe alte planete/asteroizi.
Nici macar aurul si platina nu sunt profitabile sa le extragi pe alte planete.

Quote

Din cauza ca puturile petroliere se golesc zi de zi pretul pe baril a ajuns la 48$.
Omenirea nu va fi in colaps nici daca ar dispare tot petrolul.
Astazi nu exista substanta chimica derivata din petrol care sa nu poata fi obtinuta prin sinteza.

Avem energie cat nu putem consuma in mii de ani si e in fata ochilor nostrii !  hidrogenul si energia solara. Avem tehnologia, know how, ar fi cazul sa le punem in aplicare.

Edited by A10, 02 August 2015 - 01:18.

inca nu , trebuie sa se mai umple sacul .
la noi in partea asta de moldova , (mai exact in bucovina) e ca primavara , ploua tot la 5-6 zile.
e ca primavara de verde pe langa Dorna
pacat ca nu se face porumbul.

Pai la scoala am invatat de circuitul apei in natura. Probabil va amintiti desenele alea din manualul de Geografie/Ecologie, parca prin clasa VII-a?

[ http://gheorghejulea.ucoz.ru/_ph/12/679502795.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Ce vreau sa spun, cantitatea de apa nu creste/scade decat infinitezimal. Chiar si luand in considerea topirea polilor, Groenlandei sau altor ghetari, influenta de la an la an e mult prea mica pentru a putea fi cu adevarat observabila cu ochiul liber ca sa zic asa.

Problema principala este ca societatea umana dezvoltata peste acest circuit al apei in natura e ca un fel de ghimpe in talpa. Adica daca stam si ne uitam la ce provoaca secete prelungite, nu vorbim de cele temporare si oarecum intamplatoare, este interventia umana. Secarea acviferelor, distrugerea accentuata a vegetatiei, indiguirea raurilor sau chiar schimbarea cursului acestora, etc. Poluarea vine peste toate astea ca o cireasa de pe tort ca sa mai accentueze din efecte. Restul e cancan. Adevarul crunt e ca suntem prea multi si in acelasi timp "stilul de viata american" e foarte nociv pe termen lung pentru mediul nostru si faptul ca tot mai multi pe globul asta jinduiesc la el nu ajuta de loc lucrurile.

Pentru cei care mai citesc, o lectura foarte interesanta de parcurs:
http://forum.softped...ttach_id=907458

Edited by corina_geo, 02 August 2015 - 22:37.

@corina_geo: exact asta incercam si eu sa-i explic unui mare inginer bou vagon fost coleg de job care insista ca neaparat cei de la Gold corporation trebuie sa inceapa exploatarea de la Rosia montana desi el locuieste la cateva zeci de km distanta, avea impresia ca acea cianura va sta cuminte in lacul de acumulare iar el o sa fie neafectat...degeaba esti inginer daca ai trecut degeaba prin scoala.

odata la citiva ani zeci seceta se repeta ,trecind peste spasmele si stiinta netarmurita cu afectarea mediului si altele,bunicii care au trecut de 80 va spun cum a fost seceta din anii 40 apoi in 50 cu foamete cumplita etc
ca noi natie nestiutoare de carte am distrus sistemele de irigatie construite in vremea cizmarului ...basca le-am oferit paminturi arabile italienilor arabilor etc ...poate macar foamea ne mai ascute neuronul...
in rest spor la incalzirea globala

iar pt putinii nepatrunsi de conspirationism ...
Măsurile de atenuare şi combatere a secetelor.
După cum se cunoaşte, pentru atenuarea riscurilor declanşate de fenomenele de secetă în agricultură se folosesc mai multe metode: irigaţiile, cultivarea speciilor de plante rezistente la uscăciune, secetă şi suhovei, aplicarea unor sisteme agrotehnice avansate, utilizarea fertilizanţilor.
Cele mai eficiente măsuri sînt irigaţiile. Acestea influenţează regimul hidrologic al solului şi al stratului de aer inferior avînd rol dublu: pe de o parte, asigură umezeala productivă necesară plantelor, iar pe de alta, prin procesele de evapotranspiraţie ce are loc, reduc afectul termic şi diminuează procesele de evapotranspiraţie.
În funcţie de nivelul tehnologic al societăţii respective se pot utiliza diferite tipuri de irigaţie: pe baza aspersoarelor, pe baza canalelor de irigaţii taluzate sau netaluzate, sau prin picurare care reduce pierderea de apă şi energia folosită pentru aducţiune.
Irigaţiile trebuie să fie folosite, avînd la bază o supraveghere sinoptică corectă. În caz contrar aplicarea irigaţiilor nu numai că  nu este rentabilă, dar pot declanşa alte riscuri şi agrava evoluţia peisajului agricol în sens nedorit. Pentru asigurarea eficienţei acestor lucrări care să asigure o evoluţie normală a peisajului agricol sînt necesare măsuri de monitoring.
Pentru creşterea rezistenţei culturilor agricole la condiţiile de regim termic înalt şi deficit mare de umezeală productivă în sol, se efectuează  lucrări de selecţie şi ameliorare a plantelor de cultură, care să ducă la obţinerea unor hibrizi cu sistem radicular mai profund, ce vor putea utiliza rezerva de apă din orizonturile adînci.
Pentru diminuarea efectelor negative ale fenomenelor menţionate se mai folosesc aşa măsuri ca: amplasarea ecologică a culturilor agricole, sădirea fîşiilor de protecţie, utilizarea ogoarelor negre, reţinerea zăpezilor, termenii şi norma optimă de semănat, prelucrarea diferenţiată a solului.

Edited by kingsky, 02 August 2015 - 23:16.

 Phobos, on 01 august 2015 - 18:40, said:

De vreo 50 de ani, in fiecare zi ramanem fara petrol....

 casadivino, on 31 iulie 2015 - 21:40, said:

Sau daca am fi investit in sisteme de irigatii

 dapix1234, on 03 august 2015 - 08:33, said:

Si chestia asta ne preocupa suficient incat sa ne distraga atentia de la faptul ca ramanem fara anumite metale. Sa vezi atunci bucurie.

 shefu_de_combinat, on 03 august 2015 - 11:31, said:

Nici o criza de resurse nu se compara cu criza petrolului, ca efecte. Civilizatia actuala inseamna de fapt, petrol. O criza a petrolului ar eclipsa prin dimensiuni, orice alt fel de criza.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/xqbdhn6ufDI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Phobos, 03 August 2015 - 11:43.

Nu va exista real nicio criza a petrolului... doar o criza fabricata. Petrolul nu e ce se crede...

 ioppo, on 03 august 2015 - 11:44, said:

Serios? Dar ce e? Si ce se crede?

Edited by Phobos, 03 August 2015 - 11:48.

 Phobos, on 03 august 2015 - 11:47, said:

In cateva cuvinte:
THE DEEP HOT BIOSPHERE

 searcher-star, on 03 august 2015 - 16:15, said:

Putem, sa ne lasam viitorul pe mana unor teorii controversate, sau sa ne bazam si pe afirmatiile unor oameni, ale caror spuse timpul le-a dovedit a fi adevarate:

"M. King Hubbert este unul dintre cei mai cunoscuti geologi americani in prezent datorita ecuatiilor sale ce demonstreaza epuizarea resurselor de petrol. Dupa ani in care a fost hulit de alti oameni de stiinta, calculele sale s-au adeverit in 1970 cand SUA a atins maximul productiei interne de petrol si de atunci rezervele sale au inceput sa scada.
Hubbert a studiat campurile petrolifere si a prezis corect ca pentru fiecare camp, rata de productie a petrolului va creste pana la un punct si dupa va scadea. Dupa cum se si stie in prezent, petrolul nu este o resursa regenerabila, rezervele actuale s-au format in decursul milioanelor de ani din materiale organice fosilizate, iar dupa cum se observa deja, aceste rezerve au inceput sa scada.
Din cele 20 cele mai importante campuri petrolifere, aproape jumatate au inceput sa scada. Chiar daca uneori productia creste, aceasta se intampla doar golind mai repede campurile petrolifere, de unde si aparenta unui pret relativ stabil.
Este un lucru extrem de ingrijorator daca ne gandim la intreaga scala a lucrurilor. Economia mondiala este dependenta de petrol si daca productia scade, pretul petrolului creste, afectand in consecinta tari din intreaga lume."


"Analiza a peste 800 de campuri petrolfiere din lume, care contin trei sferturi din rezervele globale de titei, a aratat ca cele mai mari campuri au ajuns deja intr-un punct maxim al productiei, iar declinul este de doua ori mai rapid decat se estima acum doi ani. Productia de petrol scade intr-un ritm de 6,7% pe an, spre deosebire de 3,7%, cat se estima in 2007.
   Mai mult, tarile producatoare de petrol nu investesc indeajuns in industrie, motiv pentru care in urmatorii cinci ani am putea avea o criza a titeiului, care ar putea pune in pericol redresarea economiei dupa criza.
"Intr-o zi vom ramane fara petrol: nu azi si nici maine, insa intr-o zi se va intampla si va trebui sa renuntam la el, trebuie sa ne pregatim pentru acea zi. Cu cat incepem mai devreme cu atat mai bine, pentru ca intreg sistemul nostru social si economic se bazeaza pe petrol, pentru a schimba asta e nevoie de mult timp si de bani si problema trebuie luata in serios", spune Birol.
   El estimeaza ca statele din Orientul Mijlociu, care detin in prezent 40% din piata, vor continua sa isi sporeasca influenta.
Analiza Agentiei Internationale pentru Energie privind campurile petrolifere arata ca sistemul este la rascruce, iar consumul de petrol nu este sustenabil, cererea fiind mult mai mare decat oferta.
   Chiar daca cererea ar ramane stabila, ar fi nevoie de echivalentul a patru tari ca Arabia Saudita pentru a mentine productia si de sase tari similare pentru a tine pasul cu cresterea cererii pana in 2030, sustine Birol, care crede ca investitiile in descoperirea altor campuri petrolifere nu sunt suficiente."

Edited by Phobos, 03 August 2015 - 18:48.