Mihai Viteazul – Aventurier sau erou national?

 Boshaft_Sylvester, on 28 mai 2015 - 20:13, said:

Fascinanta treaba, dar nu ne ajuti deloc cu latina, hai ca-i briza, i-auzi, Deicit veteri pridem de vertice Dacum Turca Asiae, creca-i de bine, se ia de dacomani cred

 lil debul, on 28 mai 2015 - 20:05, said:

Ai dreptate, indiferent ce spune istoria scrisa sau traita de martorii vremii, interesul este de a inventa fapte si a atribui calitati unor personaje, conforme interesului natiunii.
pt. a intari din ce in ce mai tare dorinta de autentificare. Si precum s-a putut devedi de multe ori, minciuna poate deveni foarte repede credinta, cu conditia sa se repete des si de mai multa lume.
Cel care habar nu are, nu are nici un interes sa nu creada in cele spuse.
Fiecare neam are nevoie de o istorie, de eroi, de fapte marete. Si acolo unde nu este, se inventeaza, acolo unde a fi rusinos, se corecteza si astfel toti pot dormi linistiti si mandrii de eroii inventati.
Cu cat trece mai multa vreme cu atat mai putini sunt cei care cunosc adevarul asa cum a fost.

Sunt ferm convins ca cei nascuti dupa '89 au auzit ca Ceausescu a fost asa si pe dincolo de tiran, dictator, etc...
Exact medalia reversa a marilor eroi clasici.

Realitatea este insa alta...
Nici un Domnitor care a domnit peste romani pe langa relele iminente, nu au facut atata pt. popor.
Nu doresc sa-l laud insa la intrebarea pusa "Ce a lasat in urma lui", nu pot spune nimic in ceeace priveste domnitorii si voievozii mult prea sfintiti, insa pot spune o
multime de lucruri bune pe care le-a facut Ceausescu. In concluzie, nimeni, nici un conducator al romanilor nu a facut mai mult, si va fi foarte greu sa se gaseasca
cineva care sa poate realiza mai mult.

BTT
În anul 1599 voievodul Țării Românești, Mihai Viteazul, aliat al împăratului habsburgic Rudolf al II-lea, a fost pentru mai puțin de un an voievod al Transilvaniei, Moldoveiși Țării Românești. Acest episod istoric a fost adesea descris în literatura istorică de vulgarizare ca o tentativă de unire a țărilor române, dar în realitate, Mihai Viteazul (care a legat iobagii români de glie și nu s-a preocupat decât de interesele nobilimii) a acțional excluziv din motivele politice ale vremii, și nu există nici-o dovadă că ar fi avut vre-un motiv de conștiință națională (care în acea vreme exista doar la câțiva cărturari, poporul știind bine ce limbă "rumânească" vorbea, dar neavând ideia unirii într-un singur stat). Oricum, intervenția Poloniei și întoarcerea lui Sigismund Báthory pe tronul Transilvaniei au pus capăt încercării, și când Mihai a recucerit Transilvaniaa fost asasinat din ordinele generalului austriac Gheorghe Basta.

 bluebyte, on 29 mai 2015 - 01:59, said:

afirmatia e falsa.

Citii si eu cartea lui Petre P. Panaitescu si aflai ca Mihai nu a legat iobagii de glie, ba dimpotriva, a usurat situatia acestora, astfel incat sa nu plateasca tot satul dari si pentru cei fugiti.

Problema cea mare a lui Mihai a fost ca nu a fost suficient de bun diplomat si nu a inteles sa ramana doar guvernator al Transilvaniei si domn al Tarii Romanesti si Moldovei.

 lil debul, on 28 mai 2015 - 20:05, said:

Ai dreptate.

 bluebyte, on 28 mai 2015 - 21:34, said:

Practic, nici nu puteau lasa ceva. Pentru asta, trebuia in primul rand stabilitate. Dar cand te razboiesti pe de o parte cu turcul, pe de alta parte boierii iti poarta strambe, cand sa mai ai timp de "lasat ceva in urma"?

 buteliearagaz, on 29 mai 2015 - 03:22, said:

Timpul a fost problema. Nici macar la 1850 unirea nu s-a facut usor. La 1600, cand fiecare provincie romaneasca era sub alt "protector", o unire a lor era pur si simplu nerealista.

 lil debul, on 28 mai 2015 - 20:05, said:

Un neam cladit pe minciuna e un neam slab. Nu trebuie sa ne mandrim cu mitologia inaintasilor nostri, ci sa facem ceva util in PREZENT. Nu te poti culca pe perna istoriei, visand linistit la trecut. Grecii, italienii, egiptenii, etc, demonstreaza ca istoria nu tine de foame.

Cu istoria vaz ca stam beton  ,  la importanta simbolurilor si influenta lor a cam jale   .  V-a mincat  corectitudinea politica mintile  , va zic eu  .

 fredy2007, on 28 mai 2015 - 17:09, said:

Nu prea.
Sunt indicii ca voiau.
Ca trebuia umblat pe varfuri din cauza polonezilor si austriecilor, de acord, dar voiau.
Erau dispusi sa impinga pana unde pot.
Rezistenta e importanta, fie si numai ca le arata ca au intins prea tare coarda. Fara reactie nu exista constientizare. S-o crezi tu ca se opreau daca stateam popandai.

Din cronica lui Miron Costin reiese că sfârșitul lui Mihai Viteazul i s-a tras de la Movilești. Deși Costin sare peste unele evenimente, e interesant ce scrie despe ce s-a întâmplat atunci.
Situația din Moldova acelei perioade este mai mult ignorată de istoricii români care trag spuza pe turta lui Mihai.
Aron Vodă s-a alăturat alianței antiotomane prin intermediul lui Sigismund Bathory. A primit și o gardă de mercenari din partea lui Sigismund ceea ce sigur l-a bucurat ținând cont că țara îi era împotrivă fiind un domnitor tiranic și pus de turci, fără voia țării. Aron își face datoria și atacă Bugeacul, se pare și Dobrogea, dar Sigismund avea pretenția ca Aron să i se supună și când acesta refuză, garda dată de unguri îl trădează, îl arestează și în locul lui e pus un boier, vornicul  Ștefan Radul, nu Răzvan care era hatman.
Aici intervine Ieremia Movilă, nepotul după mamă al lui Petru Rareș și strănepotul lui Ștefan cel Mare. Vine din Polonia cu oaste poloneză, câțiva magnați polonezi îi erau gineri, și mulți boieri refugiați de tirania lui Aron Vodă și îl alungă pe Ștefan Radul.
Turcii trimit atunci oaste puternică împotriva lui Ieremia Movilă, în principal tătari. La Țuțora, polonezii reușesc să reziste eroic în tranșee cu o oaste mult mai mică decât cea turco-tătară și încheie pace. Ieremia Movilă cedează șapte sate din Bugeac și acceptă plata unui tribut către turci, dar practic Moldova capătă o situație mult mai bună decât în deceniile precedente, aproape independență sub protecție poloneză.
Între timp ungurii trimit oaste în Moldova să-l pună pe Răzvan domn. Ieremia adună oastea țării și un corp de polonezi ce îi rămăsese și învinge oastea ardelenească, iar Răzvan a fost decapitat.
După ce Mihai învinge pe Andrei Bathory și se mută în Transilvania, Ieremia Movilă trimite oaste cu fratele său Simion în Muntenia unde-l pune domn fără nici o luptă, armata munteană fiind în Ardeal. Mihai revine, Simion se retrage în Moldova, Mihai merge după el, Ieremia ce avea o armată inferioară se retrage la Hotin. Mihai îl pune domn al Moldovei pe unul Marcu și se retrage în Ardeal. Între timp vin rudele lui Ieremia cu armate poloneze în ajutor conduse de hatmanul Zamoischi. Mihai (la acea dată cred că era deja alungat din Ardeal de răscoala ungurilor), este învins în Moldova de Zamoischi și Movilești. Spre deosebire de ardeleni care s-au mulțumit să-l alunge din Ardeal, Movileștii și polonezii s-a dus după Mihai în Muntenia unde îl înving, îl alungă din Muntenia și Simion Movilă este pus domn. Mai departe se cunoaște. Mihai fuge la Praga...
De la polonezi și Movilești i s-a tras. Ardelenii l-au scos din Ardeal, dar nu aveau puterea să îl înlăture din Muntenia, pentru că Mihai avea o amată numeroasă și experimentată. Ghinionul lui au fost husarii înaripați polonezi. Moldovenii o pățiseră urât cu husarii polonezi la Obertyn și știau că e pericol, dar Mihai n-a înțeles măcar ce l-a lovit. Costin scrie că nu avea nici o șansă oștile de cavalerie ușoară moldovenească și muntenească în fața acelor adevărate tancuri. În plus, polonezii aveau și infanterie puternică, mai ales cazaci cu arme de foc.
Filmul lui Sergiu Nicolaescu e un produs rușinos ce cuprinde toate clișeele și complexele posibile și imposibile ale muntenilor și ungurilor. În schimb moldovenii și evenimentele din Moldova, care au fost decisive, sunt tratate cu batjocură, armata moldovenească fiind prezentată în film ca o adunătură de țărani zdrențăroși ce abia așteptau să fie ocupați de munteni. Cât despre unire... Mihai n-a făcut decât să schimbe în Moldova domnul, cum înainte schimbaseră moldovenii domnul în Muntenia. Unire, nu glumă. Ceva diferit a fost în Ardeal unde a luat Mihai tronul, numindu-l domn în Muntenia pe fiul lui.

Interesant.

Raman la parerea mea, ca lui Mihai i s-a tras de la faptul ca nu a acceptat ca sa ramana guvernator al Ardealului si domn al Valahiei si Moldovei.
In calitate de guvernator al Ardealului putea strange oaste sau insista ca polonezii nu vor numai Moldova, vor sa isi extinda influenta si in Transilvania, impunand un domn cum a fost Andrei Bathory si sa ramana cu sprijinul imparatului.

Alta mare greseala a fost impunerea in cele trei diete a unor impozite de 16 florini pentru fiecare poarta, avand in vedere ca inainte impozitul era de 3 florini pe an.

Ar fi trebuit sa se rezume la cei 6 florini si sa-l prezinte ca pe un impozit exceptional.

Mihai pusese biruri mari și pe munteni. Nu avea încotro, având armată de lefegii și cei mai mulți erau tâlhari de la sud de Dunăre și cazaci. Respectivii erau foarte lacomi și indisciplinați. Trebuia să țină armată numeroasă cât timp avea de furcă cu turcii. Sfârșitul i s-a tras însă de la polonezi și Movilești. De-i învingea pe polonezi, Mihai ar fi făcut fără probleme legea în Transilvania și Moldova pentru că nici Transilvania, nici Moldova, nu puteau aduna trupe suficiente să-i pună probleme. Ghinionul lui Mihai a fost că a dat peste unul dintre cei mai mari hatmani polonezi ce avea și o armată de elită. Polonezii i-au făcut franjuri armata lui Mihai și asta a fost.
Nici măcar (toată) Muntenia nu-l susținea pe Mihai. De văzut scrisoarea trimisă lui Ieremia Movilă de clerul și boierimea munteană. Mihai n-a prea avut încotro, a trebuit să intre în Ardeal și Moldova să dea de lucru armatei de lefegii și să-i lase să jefuiască prin vecini, nu în propria țară.
Mihai n-a fost mânat de simțire românească atunci când a intrat în Ardeal și Moldova. Pe de altă parte erau conștienți muntenii și moldovenii că erau rude, se vede și din scrisoarea de mai jos în care muntenii îi cer lui Ieremia Movilă un domn din famila Movilă că e de famile bună și de aceeași limbă pentru că s-au săturat de greci și frânci, probabil cu referire la Mihai Viteazul și Petru Cercel. Că se considerau de aceeași limbă și credință era una, dar nici nu se punea problema să renunțe muntenii sau moldovenii la țara lor printr-o „unire” de genul 1859.

Scrisoarea mitropolitului și boierilor munteni către Ieremia Movilă (septembrie 1599)

„† La ai noștri prea iubiți și de la inimă frați: jupan Dan vistiiar i jupan Ventilă cliucear i jupan Ioan aga i Preda postelnic i jupan Jipa portar i Stanciul logofet i Mihaiu logofet, sănătate și închinăciune tremeatem domnilor voastre.

Și după aceia, noi frații domnilor voastre, căți ne aflămu acum acicea în Țeara Muntenească, dămu în știre domnilor voastre că știți că v-amu tremes mai nainte de ceastă vreme nește cărți de la noi, de la toți, și de la mitropoliți și de la toți egumenii, de-amu tremes atunce o carte la domnul la Erimie voevoda, și altă carte la domnie voastră și ne-am rugatu să rugați pre domnul, pre Erimiia voevoda, să-l năstăvească Domnul Dumnezeu să-i fie milă de noi și de ceastă țeară și de ceste svinte monastiri și beseareci să nu perimu de totu. Și de ce-amu scrisu noi atunce la domnie voastră de toate v-amu scris adevărat.

Iară acumu încă vă scriemu și vă dămu în știre că acumu, în ceastă lună a lu avgust 27 de zile, venit-au lu Mihaiu vodă steagu de la împăratul turcescu. Și între-aceia Mihaiu vodă luat-au steagul de la turci. Însă turcii totu cu înșelăciune voru să facă; că acum mai mulți se strângu pre la toate vadurile pre Dunăre. Și așa să știți domnie voastră că aimentrea nu va putea fi, ci turcii totu voru lovi țeara noastră și ne voru robi, căci că Mihaiu vodă căți săraci au fostu scăpat mai denainte vreme de în robiia turciloru și a tătarălor de-atunce până acumu, în toate lunile au băgat pre acei săraci și le-au luat în toate lunile po 15 taleri până au perit țeara de totu și se-au pustitu. Ci acumu leafă n-are de unde da oștii și nice aspri, nice de într-oo parte nu-i vine, ci acum au slobozitu oștile pre în țeară, deci pre unde află sau dobitocu sau păine sau ce voru afla, totu iau cu sila. Ci acumu ne-au măncat și poama viilor de totu și ne iau muerile și fetele de le rușinează.

Deci turcii audu și înțelegu lucru ca acesta, că leafă n-are să dea de nicăierea, aspri nu-i vinu; ci acum foarte se străngu turci mulți pretutindenea și vedemu bine că voru trece și ne vor călca și ne voru face mare rău.

Ci de toate ne iaste cumu iaste rău; iară mai mare și mai multu rău ne iaste că de voru trece turcii acumu acicea în țeara noastră, ei voru descăleca țeara noastră și voru pune turcu de va domni țeara noastră și voru turci pre toți creștini și voru sparge atăta mănăstiri și beseareci și va peri atăta creștinătate. O vai de noi mare rău iaste pre noi că perimu acum!

Și acum iară de alta vă dămu în știre, că acumu Mihaiu vodă, dec-au spartu țeara, elu acumu va să fugă cu acei hoți ci ține. Ci vedemu că se teme de noi că-l vomu prinde, ci ne aruncă acumu năpăști și face hochimure turcești și va să ne pieiarză și pre noi, și să ne ia bucatele noastre cumu au pierdut și pre alalți […]

Ci acumu iară vă rugămu și vă ceremu să cădeți și să rugați pre domnul, pre Erimie voevoda, să-l năstăvească Domnul Dumnezeu să nu ne lase să perimu, ci să se milostivească pre noi și pre ceastă saracă de țeară ori cum va putea domnie lui; și pre unde va putea să nevoiască, macar să se roage domnie lui și prea luminatului măriii sale craiului leșescu și măriii sale canțelerului, că înțelegemu și vedemu cum se-au milostivit de-au scosu pre țeara Moldovii de în mâna tătarălor și de în măna tuturor limbilor cele rele de săntu acumu cu pace și se strănge toată țeara pri locurele loru. Cu aceia ne rogămu și noi să ne facă mare pomeană cu noi să ne scoață și pre noi cum au scosu și Moldova și într-acel chipu să fim și noi plecați și să fimu suptu arepile luminatului măriii craiului leșescu cumu e și domnul Erimie voevoda cu țeara Moldovei, căce că săntemu toți de o lege și de o limbă și săntu domni de rudă bună, că de greci și de frănci și de alți hoți ci ne-a venit de ne-au fost domni, ne-amu săturatu cum săntemu sătuli și de cesta, de Mihaiu vodă, că ne mănăâncă și ne-au măncat cu totul.

Și alta, noi cum înțeleagemu și auzimu, turcii încă foarte nevoescu și batu cu fratele Erimiii voevoda să ni-l dea să ne fie domnu; și l-aru lăsa să ne domnească și doară aru tocmi și această țeară cum au tocmit și țeara Moldovei de e pace de cătră turci. Că de nu voru face turcii păntru voia luminatului craiului leșesc și păntru slujba domnului Eremiei voevoda, să știți că această țeară și noi de acum săntem periți.

Și cum veți face, nevoiți să faceți curăndu în ce chipu veți face, ca să poată eși acestu tiranu de în mijloc; că de-aru eși elu, noi amu hălădui și amu avea pace și toată lumea aru fi în pace; numai acum păntru Mihaiu vodă se face toate vrajbele […]

Deci foarte ne rugumu să nevoiți. De această vă dămu în știre și Dumnezeu să vă ție sănătoși și întru pace bună, amin. Pis meseța Septemvrie 5 zili.

† Eu mitropolit kir Eftimie ot Tărgoviște și toți egumeni de la toate mănăstirile.
† Noi frații domnie voastră boiari ci săntemu acum de în Țeara Muntenească: Dumitru dvornic i Teodosie logofet i Radul cliucear i Stroe stolnic i Preda postelnic i Calotă banul i Sava armaș i Radul comis i Udrea banul și Radul Otetilișanul și de la toți alalți boiari mari și mici.

† La ai noștri prea iubiți frați: jupan Dan vistiiar i jupan Ventilă cliucear i jupan Ioan aga i Preda postelnic i Jipa portar i Stanciul logofet i Mihaiu logofit.”

 searcher-star, on 29 mai 2015 - 08:59, said:

Nu voiau pentru că nu merita şi nici nu puteau, Searcher. Dacă merita, ar fi făcut-o, deşi le-ar fi venit greu.  
Nu aveam nici cine ştie ce bogăţii, nici poziţie strategică. Părţile care i-au interesat dpdv militar, au fost luate: Banatul, Crişana, Bugeacul.  
În plus, deja Imperiul otoman nu mai dispunea de mase de oameni mari, cu care să poată coloniza şi la nord de Dunăre, pe un teritoriu relativ mare şi care le-ar fi fost ostil, clar de tot, deci unde era imperios necesar să aibă şi oameni de-ai lor. Când au luat Balcanii, ei au implantat colonişti de prin Anatolia, chiar dacă nu-n grupuri foarte mari, care să devină majoritare peste tot. Şi-au asigurat o bază, totuşi.
Nu mai puteau face asta, după 1600. Nu avea nicio noimă să ocupe direct un teritoriu deja enclavat şi care le-ar fi dat bătaie de cap.

 lucifer76, on 29 mai 2015 - 06:12, said:

Foarte corect.Subscriu.

 cstrife, on 29 mai 2015 - 09:47, said:

Spre deosebire de prezentarea ta, din care reiese ca moldovenii erau niste milogi oportunisti care daca nu-i intalneau pe polonezi n-aveau noroc in viata.

Din scrisoarea de mai sus vedem că de milogit de Movilești și polonezi se milogeau boierii și clerul din Muntenia sătui de jafurile și violurile vitejilor lui Mihai.

 cstrife, on 29 mai 2015 - 14:13, said:

Din scrisoarea de mai sus vedem doar ca vedem o scrisoare, nu Biblia sau alte vorbe sacre.
Secventa cand in 1595 turcii transformasera bisericile in moschei fiind pusi pe fapte mari aparent ii eludeaza pe preacinstitii si preasfintii boeri si popi, dar vorba ceea, nu e jivina mai pioasa decat curva cea scarboasa. Sau, invers.