Chirurgia spinală minim invazivă
Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical. Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale. www.neurohope.ro |
UE legiferează tăierea depozitelor pentru salvarea băncilor. Excepție fac populație și IMM-urile sub 100.000 euro
Last Updated: Apr 14 2013 16:48, Started by
Xenon2006
, Apr 11 2013 13:36
·
0
#1
Posted 11 April 2013 - 13:36
Statul va trebui să utilizeze toate pasivele pentru recapitalizarea unei bănci în procedura de bail-in, excepție făcând depozitele garantate (sub 100.000 euro), economiile și activele clienților protejați de legea falimentului sau de dreptul civil, dar și datoriile către angajați, furnizori și stat.
Procedura de bail-in (salvare cu resurse proprii) aplicată în Cipru, la Bank of Cyprus, este inclusă într-un proiect de directivă privind rezoluția bancară, pregătit de Comisia Europeană încă din vara anului trecut, căruia i-au fost aduse mai multe amendamente în ultimele săptămâni, după soluționarea crizei din Cipru printr-un acord care presupune restructurarea sectorului bancar. Potrivit unui proiect de modificare a propunerii de directivă, obținut de MEDIAFAX, legislația europeană va stabili că în operațiunile de bail-in nu vor mai putea fi exceptate depozitele constituite de alte bănci la instituțiile de credit intrate în procedură de rezoluție, cu excepția cazurilor în care utilizarea unei părți a a tuturor acelor sume ar pune în pericol stabilitatea financiară. Totodată, autoritățile de rezoluție vor putea alege să nu utilizeze o parte a depozitelor mai mari de 100.000 de euro constituite de populație, IMM sau companii, doar dacă prin măsurile adoptate vor putea acoperi toate pierderile potențiale. Securitizările, inclusiv obligațiunile garantate, sunt de asemenea ferite de acțiunea autorităților în procedura de bail-in, însă în situația în care activele angajate drept colateral s-au depreciat sub valoarea nominală activul securitizat poate face obiectul unei tăieri parțiale, potrivit unui amendament la proiectul de directivă CE privind rezoluția bancară. Proiectul va fi discutat în următoarele zile de miniștrii Finanțelor din UE. În contextul directivei discutate de CE, rezoluția reprezintă restructurarea unei instituții financiare în vederea asigurării continuității funcționării activităților sale esențiale, menținerii stabilității financiare și restaurării, în totalitate sau parțial, a viabilității băncii respective. Procedura de bail-in va fi unul dintre cele 4 "instrumente" aflate la dispoziția guvernelor din UE în vederea salvării băncilor fără mobilizarea de bani publici. Procedurile de rezoluție bancară, inclusiv bail-in-ul, vor cădea în sarcina unor noi autorități independente înființate la nivelul statelor membre, care poate fi creată și în interiorul instituțiilor existente, precum banca centrală, dar având atribuții clar delimitate. În procedura de bail-in, autoritățile nu vor putea acționa asupra următoarelor tipuri de pasive: - depozitele garantate (până la 100.000 de euro la nivelul UE); - securitizările, inclusiv obligațiunile acoperite; - orice obligație financiară provenită din deținerea, de către bancă, de active sau bani ai clienților, sau dintr-un contract fiduciar în care banca este fiduce, cu condiția ca clientul sau beneficiarul respectiv să fie protejat de legea insolvenței sau de dreptul civil; - orice creanță către: angajați (salarii curente sau restante, transferuri în contul pensiilor și alte remunerații fixe, cu excepția compensațiilor discreționare de orice tip); creditori comerciali (furnizori de servicii sau bunuri necesare pentru funcționarea de zi cu zi a instituției, inclusiv servicii IT, utilități, operatorii comerciali ai spațiilor închiriate, prestatorii de servicii și întreținere a proprietăților ocupate); autorități fiscale sau de securitate socială, dacă obligațiile către acestea sunt protejate în conformitate cu legea insolvenței sau dreptul civil. Exceptarea activelor securitizate nu previne accesul autorităților la o porțiune a unui activ securitizat, sau la un activ securitizat, al căror colateral angajat depășește valoarea curentă a activelor prezentate drept colateral. În cazuri de urgență, atunci când implicarea unui pasiv sau clasă de pasive în procesul de bail-in poate afecta continuitatea activităților critice ale băncii, stabilitatea financiară sau poate cauza efecte de contagiune, autoritățile pot opta pentru exceptarea: depozitelor deținute de persoane fizice sau de IMM-uri, inclusiv sumele care depășesc pragul de garantare; obligațiilor financiare provenite din contracte derivate; depozite interbancare cu maturitatea sub o lună. Atunci când vor analiza dacă exclud sau nu un pasiv sau o clasă de pasive din procedura de bail-in, autoritățile de rezoluție trebuie să ia în calcul principiul că pierderile trebuie suportate mai întâi de către acționari și apoi de către creditorii instituției. De asemenea, trebuie să se țină cont dacă instituția va mai putea absorbi pierderile după excluderea acestor pasive, respectiv dacă procedura de rezoluție va mai putea fi finanțată. Totodată, directiva prevede că atunci când o autoritate de rezoluție va decide să excepteze din procedura de bail-in un depozit sau un pasiv al instituției, nivelul pierderilor înregistrate de ceilalți creditori poate crește proporțional pentru a acoperi sumele pierdute. Statele membre trebuie să se asigure că fiecare bancă deține în permanență un nivel minim de fonduri proprii și pasive eligibile pentru bail-in. Nivelul minim va fi calculat ca procent din pasivele totale ale instituției. În cazul grupurilor bancare, o subsidiară poate cere autorității de rezoluție din țara în care funcționează să includă în calculul pragului minim un pasiv care nu se încadrează în prevederile directivei în acest sens, însă este securitizată sau garantată de către grupul din care face parte, sau este datorată acelui grup. Instrumentul respectiv va fi dedus din pragul minim la nivel de grup. Excepția se aplică numai cu acordul grupului respectiv și al autorității de rezoluție din țara unde este încorporat grupul. Directiva mai prevede că acționarii unei bănci ajunsă în rezoluție vor pierde o mare parte sau întreaga participație deținută, fie în urma anulării acțiunilor, fie în urma convertirii pasivelor în acțiuni la o rată care va dilua deținerile vechilor acționari. La maximum o lună după aplicarea procedurii de bail-in, managementul sau administratorul special al băncii trebuie să prezinte autorității de rezoluție un plan de reorganizare prin care să fie asigurată reluarea funcționării instituției. În circumstanțe excepționale, autoritatea de rezoluție poate prelungi acest termen până la 3 luni de la aplicarea procedurii de bail-in. Autoritatea de rezoluție va evalua viabilitatea planului în acord cu celelalte autorități competente și va informa banca cu privire la eventuale deficiențe descoperite. Administratorul băncii trebuie să rezolve observațiile autorității în termen de două săptămâni. După încă o săptămână, autoritatea poate da avizul final, iar planul de reorganizare poate fi aplicat. Atunci când procedura de bail-in se va aplica unui grup financiar, planul de reorganizare va fi pregătit de instituția afectată și va acoperi toate subsidiarele sale. Procedura de bail-in semnalează o schimbare semnificativă a strategiei Uniunii Europene în privința salvării băncilor ajunse în pragul colapsului. Dorința de a evita o nouă situație de haos pe piețe, așa cum s-a întâmplat în 2008, după falimentul falimentul Lehman Brothers, a determinat guvernele din Europa și din întreaga lume să intervină cu bani publici pentru redresarea instituțiilor financiare aflate în dificultate. Guvernele din UE caută de câțiva ani o alternativă, în încercarea de a evita cheltuirea de bani publici pentru recapitalizarea băncilor care și-au asumat prea multe riscuri. Astfel, liderii europeni au elaborat un plan de rezoluție ordonată a unei bănci aflată aproape de insolvență, astfel încât finanțarea procedurii de restructurare finanțată din resursele instituției respective să fie un proces clar, bine definit, iar fiecare acționar, creditor, deponent sau alt tip de partener de afaceri să cunoască pierderile la care ar putea fi expus. În Cipru, rezoluția Bank of Cyprus prevede absorbirea a până la 60% din sumele care depășesc pragul de 100.000 de euro aflate în conturi. sursa |
#2
Posted 11 April 2013 - 14:37
Adica daca am 1 mil euro la banca Transilvania, astia pot oricand sa imi ia banii si sa se salveze de la faliment?
|
#3
Posted 11 April 2013 - 14:41
Dupa cum zicea Isarescu, daca ai 1mil se cheama ca esti investitor
Si nu iti ia banii chiar de tot, iti da actiuni de diferenta de la 100000. |
#4
Posted 11 April 2013 - 15:08
Daca falimenteaza oricum nu mai vezi milionul ci maximul garantat asta in cel mai bun caz... asa ca tot aia e pentru deponentul final. In cel mai bun caz zic pentru ca mai demult un amic avea bani la bancoop si cand aisa s-a dus nu a mai vazut NIMIC, nici garantii nici nimic ca nu se faceau dinastea la depozite mici... Oricum legiferarea trebuie in acelasi timp sa preintampine abuzurile si santajul bancherilor.
Asa ca aviz castigatorilor la loto, banii se tin in 40-50 de depozite la cel putin 14 banci si toate de preferat pana in 50k euro |
#5
Posted 11 April 2013 - 15:12
TheWarrior, on 11 aprilie 2013 - 14:41, said:
Si nu iti ia banii chiar de tot, iti da actiuni de diferenta de la 100000. Cine mai doreste, cine mai pofteste? Usor, nu va ingramaditi ca actiunile sunt destule si ajung la toata lumea. Pe de alta parte va dati seama ca o astfel de lege ar distruge instant bancile si ar pierde banii si cei cu depozite mai mici de sute de mii de euro. Cei cu peste 100.000 in conturi vor navali sa isi scoata banii + bancile sunt la fundul sacului + nimeni nu va mai avea incredere intr-o banca europeana = ciuciu bani pentru oricine, fie bogat, fie sarac. |
#6
Posted 11 April 2013 - 15:23
andreic, on 11 aprilie 2013 - 15:08, said:
1. Daca falimenteaza oricum nu mai vezi milionul ci maximul garantat asta in cel mai bun caz... asa ca tot aia e pentru deponentul final. In cel mai bun caz zic pentru ca mai demult un amic avea bani la bancoop si cand aisa s-a dus nu a mai vazut NIMIC, nici garantii nici nimic ca nu se faceau dinastea la depozite mici... Oricum legiferarea trebuie in acelasi timp sa preintampine abuzurile si santajul bancherilor. 2. Asa ca aviz castigatorilor la loto, banii se tin in 40-50 de depozite la cel putin 14 banci si toate de preferat pana in 50k euro 2. Gresit. Preferabil ca majoritatea sa fie investiti in afaceri, terenuri agricole sau intravilane, spatii comerciale de inchiriat, apartamente, vile etc. |
#7
Posted 11 April 2013 - 18:33
Tipiric, on 11 aprilie 2013 - 15:12, said:
Da, actiuni la o banca falimentara sau la un stat falimentar (obligatiuni de stat). Nu au spus falimentara, au spus ca e reorganizare. Dupa ani, o sa isi revina actiunile respective. Nu se inchide o banca ca un aprozar. Acolo sunt banii municipalitatilor, firmelor de asigurari, fonduri de pensii, nu numai ai deponentilor marunti. Problema BoC se trage de la faptul ca au avut titluri grecesti la greu si au pierdut mult la ele anul trecut. Eu cred ca BCE vrea sa dileasca paradisurile fiscale din Europa si a inceput cu Cipru, iar cu ocazia asta se ajuta si de banii oligarhilor rusi si nu numai sa reduca pagubele. |
#9
Posted 11 April 2013 - 20:00
care lume? aia care au milioane de euro in banca? am vazut o multime strangandu-se dar nu pareau milionari in euro.
|
#10
Posted 11 April 2013 - 20:43
|
#11
Posted 11 April 2013 - 20:50
Aia carora o sa li se intample ce scrie mai sus nu merita nici o despagubire, nici macar empatie. Cei din Cipru au fost luati prin suprindere si furtul din banii lor s-a facut pe neanuntate, dar daca cineva in Europa va ramane fara banii din cont (fie si macar o parte) si vine si se plange apoi merita ars de viu. Daca nu ti i-ai scos din banca nici dupa ce s-a anuntat OFICIAL cu surle si trambite ca ti se vor confisca banii si ai fost bou si i-ai tinut acolo, inseamna ca esti ... bou.
|
#12
Posted 11 April 2013 - 20:52
andreic, on 11 aprilie 2013 - 15:08, said:
Asa ca aviz castigatorilor la loto, banii se tin in 40-50 de depozite la cel putin 14 banci si toate de preferat pana in 50k euro 100.000 = suma tuturor depozitelor nu intrun singur cont. mai faci conturi si pe copii tinand cont de faptul ce legea este imperfecta. in tarile normale nu se da voie de avut pe copii decat conturi pentru destinatie speciala. hotii vor fugi de o astfel de lege. mai exista posibilitatea de a cumpara aur si alte produse ce pe parcursul timpului isi vor pastra valoarea dar intrebarea este - nu se va regurge la intrarea pe proprietatea omului, executatrea de perchezitii si "nationalizarea" bunurilor? cred ca stalinismul cu rasculacirea se repeta in europa. dupa cum se vede a avut dreptate stalin cand a ales politica. |
#13
Posted 11 April 2013 - 21:29
100.000 este suma garantata pe cont / pe banca, nu suma conturilor totale cumulate
Oricum ca idee: daca o banca da faliment, oricum depozitele peste 100.000 sunt pierdute deci nu influenteaza in niciun fel pe cei care au peste 100.000 intrun singur cont. Insa cu noua lege macar ala care si-ar fi perdut banii, primeste actiuni la banca, care sunt mai bune decat nimicul primit in caz de faliment. Edited by onlyone, 11 April 2013 - 21:31. |
#14
Posted 12 April 2013 - 14:04
Xenon2006, on 11 aprilie 2013 - 13:36, said:
Statul va trebui să utilizeze toate pasivele pentru recapitalizarea unei bănci în procedura de bail-in, excepţie făcând depozitele garantate (sub 100.000 euro), economiile şi activele clienţilor protejaţi de legea falimentului sau de dreptul civil, dar şi datoriile către angajaţi, furnizori şi stat. Procedura de bail-in (salvare cu resurse proprii) aplicată în Cipru, la Bank of Cyprus, este inclusă într-un proiect de directivă privind rezoluţia bancară, pregătit de Comisia Europeană încă din vara anului trecut, căruia i-au fost aduse mai multe amendamente în ultimele săptămâni, după soluţionarea crizei din Cipru printr-un acord care presupune restructurarea sectorului bancar. Potrivit unui proiect de modificare a propunerii de directivă, obţinut de MEDIAFAX, legislaţia europeană va stabili că în operaţiunile de bail-in nu vor mai putea fi exceptate depozitele constituite de alte bănci la instituţiile de credit intrate în procedură de rezoluţie, cu excepţia cazurilor în care utilizarea unei părţi a a tuturor acelor sume ar pune în pericol stabilitatea financiară. Totodată, autorităţile de rezoluţie vor putea alege să nu utilizeze o parte a depozitelor mai mari de 100.000 de euro constituite de populaţie, IMM sau companii, doar dacă prin măsurile adoptate vor putea acoperi toate pierderile potenţiale. Securitizările, inclusiv obligaţiunile garantate, sunt de asemenea ferite de acţiunea autorităţilor în procedura de bail-in, însă în situaţia în care activele angajate drept colateral s-au depreciat sub valoarea nominală activul securitizat poate face obiectul unei tăieri parţiale, potrivit unui amendament la proiectul de directivă CE privind rezoluţia bancară. Proiectul va fi discutat în următoarele zile de miniştrii Finanţelor din UE. În contextul directivei discutate de CE, rezoluţia reprezintă restructurarea unei instituţii financiare în vederea asigurării continuităţii funcţionării activităţilor sale esenţiale, menţinerii stabilităţii financiare şi restaurării, în totalitate sau parţial, a viabilităţii băncii respective. Procedura de bail-in va fi unul dintre cele 4 "instrumente" aflate la dispoziţia guvernelor din UE în vederea salvării băncilor fără mobilizarea de bani publici. Procedurile de rezoluţie bancară, inclusiv bail-in-ul, vor cădea în sarcina unor noi autorităţi independente înfiinţate la nivelul statelor membre, care poate fi creată şi în interiorul instituţiilor existente, precum banca centrală, dar având atribuţii clar delimitate. În procedura de bail-in, autorităţile nu vor putea acţiona asupra următoarelor tipuri de pasive: - depozitele garantate (până la 100.000 de euro la nivelul UE); - securitizările, inclusiv obligaţiunile acoperite; - orice obligaţie financiară provenită din deţinerea, de către bancă, de active sau bani ai clienţilor, sau dintr-un contract fiduciar în care banca este fiduce, cu condiţia ca clientul sau beneficiarul respectiv să fie protejat de legea insolvenţei sau de dreptul civil; - orice creanţă către: angajaţi (salarii curente sau restante, transferuri în contul pensiilor şi alte remuneraţii fixe, cu excepţia compensaţiilor discreţionare de orice tip); creditori comerciali (furnizori de servicii sau bunuri necesare pentru funcţionarea de zi cu zi a instituţiei, inclusiv servicii IT, utilităţi, operatorii comerciali ai spaţiilor închiriate, prestatorii de servicii şi întreţinere a proprietăţilor ocupate); autorităţi fiscale sau de securitate socială, dacă obligaţiile către acestea sunt protejate în conformitate cu legea insolvenţei sau dreptul civil. Exceptarea activelor securitizate nu previne accesul autorităţilor la o porţiune a unui activ securitizat, sau la un activ securitizat, al căror colateral angajat depăşeşte valoarea curentă a activelor prezentate drept colateral. În cazuri de urgenţă, atunci când implicarea unui pasiv sau clasă de pasive în procesul de bail-in poate afecta continuitatea activităţilor critice ale băncii, stabilitatea financiară sau poate cauza efecte de contagiune, autorităţile pot opta pentru exceptarea: depozitelor deţinute de persoane fizice sau de IMM-uri, inclusiv sumele care depăşesc pragul de garantare; obligaţiilor financiare provenite din contracte derivate; depozite interbancare cu maturitatea sub o lună. Atunci când vor analiza dacă exclud sau nu un pasiv sau o clasă de pasive din procedura de bail-in, autorităţile de rezoluţie trebuie să ia în calcul principiul că pierderile trebuie suportate mai întâi de către acţionari şi apoi de către creditorii instituţiei. De asemenea, trebuie să se ţină cont dacă instituţia va mai putea absorbi pierderile după excluderea acestor pasive, respectiv dacă procedura de rezoluţie va mai putea fi finanţată. Totodată, directiva prevede că atunci când o autoritate de rezoluţie va decide să excepteze din procedura de bail-in un depozit sau un pasiv al instituţiei, nivelul pierderilor înregistrate de ceilalţi creditori poate creşte proporţional pentru a acoperi sumele pierdute. Statele membre trebuie să se asigure că fiecare bancă deţine în permanenţă un nivel minim de fonduri proprii şi pasive eligibile pentru bail-in. Nivelul minim va fi calculat ca procent din pasivele totale ale instituţiei. În cazul grupurilor bancare, o subsidiară poate cere autorităţii de rezoluţie din ţara în care funcţionează să includă în calculul pragului minim un pasiv care nu se încadrează în prevederile directivei în acest sens, însă este securitizată sau garantată de către grupul din care face parte, sau este datorată acelui grup. Instrumentul respectiv va fi dedus din pragul minim la nivel de grup. Excepţia se aplică numai cu acordul grupului respectiv şi al autorităţii de rezoluţie din ţara unde este încorporat grupul. Directiva mai prevede că acţionarii unei bănci ajunsă în rezoluţie vor pierde o mare parte sau întreaga participaţie deţinută, fie în urma anulării acţiunilor, fie în urma convertirii pasivelor în acţiuni la o rată care va dilua deţinerile vechilor acţionari. La maximum o lună după aplicarea procedurii de bail-in, managementul sau administratorul special al băncii trebuie să prezinte autorităţii de rezoluţie un plan de reorganizare prin care să fie asigurată reluarea funcţionării instituţiei. În circumstanţe excepţionale, autoritatea de rezoluţie poate prelungi acest termen până la 3 luni de la aplicarea procedurii de bail-in. Autoritatea de rezoluţie va evalua viabilitatea planului în acord cu celelalte autorităţi competente şi va informa banca cu privire la eventuale deficienţe descoperite. Administratorul băncii trebuie să rezolve observaţiile autorităţii în termen de două săptămâni. După încă o săptămână, autoritatea poate da avizul final, iar planul de reorganizare poate fi aplicat. Atunci când procedura de bail-in se va aplica unui grup financiar, planul de reorganizare va fi pregătit de instituţia afectată şi va acoperi toate subsidiarele sale. Procedura de bail-in semnalează o schimbare semnificativă a strategiei Uniunii Europene în privinţa salvării băncilor ajunse în pragul colapsului. Dorinţa de a evita o nouă situaţie de haos pe pieţe, aşa cum s-a întâmplat în 2008, după falimentul falimentul Lehman Brothers, a determinat guvernele din Europa şi din întreaga lume să intervină cu bani publici pentru redresarea instituţiilor financiare aflate în dificultate. Guvernele din UE caută de câţiva ani o alternativă, în încercarea de a evita cheltuirea de bani publici pentru recapitalizarea băncilor care şi-au asumat prea multe riscuri. Astfel, liderii europeni au elaborat un plan de rezoluţie ordonată a unei bănci aflată aproape de insolvenţă, astfel încât finanţarea procedurii de restructurare finanţată din resursele instituţiei respective să fie un proces clar, bine definit, iar fiecare acţionar, creditor, deponent sau alt tip de partener de afaceri să cunoască pierderile la care ar putea fi expus. În Cipru, rezoluţia Bank of Cyprus prevede absorbirea a până la 60% din sumele care depăşesc pragul de 100.000 de euro aflate în conturi. sursa tot germania face jocurile in UE!!!! http://www.ghimpele....dustrias-roman/ |
#15
Posted 14 April 2013 - 12:33
|
#16
Posted 14 April 2013 - 14:39
#17
Posted 14 April 2013 - 16:24
Exact.
Iar tu ca posesor al unui cont mai mare decat 100.000 euro, esti avantajat: decat sa pierzi toata suma ce depaseste 100.000 tot e mai bine sa devi actionar la banca, banca care la randul ei se poate redresa intr-un final. Prin urmare prin aceasta lege, nimeni nu are ceva de pierdut in plus fata de ce ar pierde in cazul falimentului unei banci. |
#18
Posted 14 April 2013 - 16:48
poadol, on 11 aprilie 2013 - 15:23, said:
Preferabil ca majoritatea sa fie investiti in afaceri, terenuri agricole sau intravilane, spatii comerciale de inchiriat, apartamente, vile etc. gondurasul, on 11 aprilie 2013 - 20:52, said:
100.000 = suma tuturor depozitelor nu intrun singur cont. mai faci conturi si pe copii tinand cont de faptul ce legea este imperfecta. in tarile normale nu se da voie de avut pe copii decat conturi pentru destinatie speciala. hotii vor fugi de o astfel de lege. |
Anunturi
▶ 1 user(s) are reading this topic
0 members, 1 guests, 0 anonymous users