Rețele electrice, centrale electrice, etc în România și nu numai.

Asta și pentru că subiectul "Întrebări în legătură cu eletrcititatea în România" a dat-o mai mult în iluminatul public, dar și pentru a vedea cum e prin alte țări (și să vedem ce și de unde am copiat).
Înainte a trece la unele întrebări, dacă cineva zice că eu sunt nebun, uite un muzeu al ștecherelor și prizelor      https://www.plugsocketmuseum.nl/
1) La ce foloseau "timonele" de la unele panouri de comandă? Poza cu Termocentrala Borzești e preluată din albumul "Regiunea Bacău" apărut la Editura Meridiane în 1964.



2) Ce tip de izolație a permis folosirea cablurilor electrice pentru tenisiuni >30.000 în Voți via cabluri subterane? În anii '20 se folosea ca izolator aslfaltul sau asflatul impregnat în hârtie sau iută.
Am văzut într-o carte veche că în 1920-1921 exista cablu subteran pentru 60.000 Volți, dar monofazat și era pentru o cale ferată. Plus că era pe un traseu scurt. Există cabluri subterane pentru tensiuni >110.000 Volți?;

3) De ce în România s-a preferat ca media tensiune să fie de 10.000 Volți în oraș și de 20.000 în rular?
La 20.000 poți să ai consum mai mare. Știu că pe vremuri nu erau atâția consumatori, dar totuși 20.000 prezenta unele avantaje.
Sunt curios cum e în alte țări Europene cu media tensiune.
În S.U.A., unele zone de case au transfromatorul ... pe stâlp. Pentru a face față unui consum mare, că pe acolo electrocasnicele au devenit mai comune începând cu anii '30-'40 și la ei nu prea există rețele de gaz;

4) Separatoarele? de la posturile de trasnformare (fie cu brațe care mișcă orizontal, fie cu brațe care se mișcă vertical) cum au acționarea brațelor: electric sau penumatic?
Când se folosesc separatoarele în ulei?
Din liceu am uitat care este diferența între separator și întrerup(ă)tor;

5) În Portugalia a existat o chestie interesantă: la priză aveai 220 Volți, dar pentru lumină 125. La tensouni mai mici, becurile cu incadescență sunt mai eficiente d.p.d.v. luminos, dar mi se pare complicat să ai 2 sisteme;

6) Sunt curios cum se face contorizarea curentului în cazul transportului electric sau a altor instalații care folosesc tensiuni mai mari de 380/400 Volți, Că până acuma nu am văzut vreo imagine cu contor pentru tensiuni medii, numai pentru joasă tensiune. Poate există, dar eu nu am văzut;

7) Are cineva vreo poză cu contor care funcționa în funcție de tariful orar. Poze cu din alea cu comandă prin comandă radio sau linie telefonică, folosite în epoci mai vechi (ante anii '000) am văzut, dar cu din alea de dinainte de anii '60-'70 nu am văzut. Și sunt curios la schimbarea oră de iarnă/oră de vară cum se făcea schimbarea orei la cele foarte vechi?
Și oare la cele orare existente în România anilor '90 - început de '000 cum se făcea schimbarea oră de vară/oră de iarnă? Nu am văzut vreodată pe viu vreunul folosit la noi - sau poate dacă am văzut, nu am băgat în seamă, neștiind de existența lor la acea vreme;

8) De ce pe distanțe mari de transport a energieie electrice apare defazajul?
Încă de prin anii '50 sau '60 s-au făcut linii de transport de înaltă tensiune cu curent continuu, însă mă întreb cum ridicau tensiunea, că din câte știu motoarele electrice nu pot funcționa la tensiuni foarte mari. Bine, se putea converti din c.a. în c.c. cu ajutorul unor redresoare, dar să cobori de la 110.000 sau 200.000 Volți cum făceai? Electronica de putere cred că a apărut după primele rețele de acest tip.

mai ai foto din albumul ăla? e foarte tare. o singură dată mi-a trecut prin mână ,acum ceva ani.

Edited by Eltronik, 23 January 2022 - 17:21.

3. In rural ai de acoperit distante mai mari cu MT si este mai usor cand tensiunea e mai mare.
4. Manual, la mine.
5 Un exemplu. Eu am avut o perioada MT si contorizarea se facea la JT, dar erau niste formule prin care se calcula energia consumata in MT.
Contorul avea si un factor de 40X. Se citeau de ex. 100 kWh si se inmultea cu 40 si apoi se aplicau niste formule si iesea.... 10.000 kWh

Edited by pasilla, 23 January 2022 - 17:35.

3) E curenta  si tensiunea de 6 kV dar nu mai este dezvoltata. Se inlocuieste cu 20 kV.
    S-a permis pana nu demult si in Romania instalarea de transformatoare pe stalp.  Am eu unul prin vecini .
4) La celulele de MT  separatoarele au actionare electrica - la 230 V c.a.  sau 24  / 12 V. Probabil e doar la cele modernizate.
5)  Acolo  ( In Portugalia ) au sistemul de 3x220 V  ( la noi este de 3 x 400 V ) . Intre 2 faze ai 220 V iar intre faza si nul ai 220:1,73=126 V .   Daca te uiti pe placuta motoarelor mici cu pornire directa multe au conectare in stea la 3x400 si in triunghi la 3 x 230 .

Eu nu am auzit de MT pe 10 KV decat in Bucuresti in zone mai vechi. In rest la oras LES 20 KV, la tara LEA 20 KV. PTCZ la oras, PTA la tara. Acum la tara pe stalpii de MT vine si fibra optica de RCS RDS, chiar si in satele precum Miesti, care nici telefonie fixa nu au avut vreodata.

De 6 KV am auzit prima oara in 2015 cand de Revelion orasul Carei a ramas 2 zile in bezna de la batranele cabluri subterane de 6 KV care au cedat toate rand pe rand. Cica in orasele care au avut multa industrie de aparare a existat 6 KV.

Da,  mai există zone din București cu 6 k.V. Pe vremuri erau și 5.
@ ggelu : păi văd că Portughezii au prize normale. Atunci cum obțin 220 Volți?     Să înțeleg că mașina asta de spălat pe care apare și 220 Volți trifazat e făcută și pentru Portugalia?      E o "Miele" din anii '60. Sau era pentru zone cu 120 Volți?

 Miele De Luxe 421 p3.jpg   156.38K   20 downloads

Trebuie să mă uit pe o carte ca să văd ce e aia stea și triunghi. Că din liceu am uitat  

Eu mergand mereu vara la mare in Antalya, am vazut la hoteluri cum arata generatoarele diesel mari si trifazate. Motoare de camion practic. Sau de autocar.

Turcii au probleme cu reteaua electrica, mai ales vara pe caldura mare cand se pornesc AC-urile, e ciudat ca desi nu au fost comunisti ca noi, reteaua lor e cu mai multe probleme decat la noi. Asa ca toate hotelurile au grupuri electrogene diesel de rezerva ce intra cam la 1 minut in functiune de la caderea retelei. Pot fi chiar si 4 astfel de generatoare daca hotelul este mai mare si pot fi amplasate in spatii tehnice de prin jurul hotelului, alaturi de unitatile externe (compresoarele) ale aerului conditionat de tip centralizat. Dar de regula AC-urile sunt pe acoperis, langa panourile solare de apa calda.

Ei, si djl a venit sa spuna ca in trecut au existat centrale diesel electrice. Acum exista doar grup diesel, la cladirile unde o pana de curent ar provoca multe probleme (spital, aeroport, chiar si acele hoteluri all inclusive unde este vorba de multa lume la un loc).

dar sa stii cadaca le cauti bine vei gasi si la noi grupurile generatoare pe sau langa hoteluri.

 djl, on 23 ianuarie 2022 - 19:08, said:

N-am idee . Posibil sa aiba doua retele in casa : una F+N pentru iluminat ; alta F+F pentru electrocasnice.

 djl, on 23 ianuarie 2022 - 19:08, said:

Vad ca Heizung  ( incalzire ) apare ca poti lega rezistenta de incalzire fie monofazat fie in cele doua sistem trifazice sau stea si triunghi . . Nu stiu asa bine germana sa inteleg si prescurtarile de mai jos. Wash - mot o fi motorul ...probabil ca si el se poate lega fie mono fie trifazic dar pe 3x400.

Edited by ggelu, 23 January 2022 - 21:19.

 djl, on 23 ianuarie 2022 - 17:08, said:

Am cautat in colectia mea o carte care sa-ti potoleasca setea de informatii despre contoare stiind ca mi-ai mai cerut si pe alte topicuri.
Am gasit una foarte interesanta din Colectia Electricianului, dedicata contoarelor, plina de informatii si poze cu si despre contoare, spor la citit.

 djl, on 23 ianuarie 2022 - 17:08, said:

Din ce-mi dau seama din poza respectivă, ar putea fi sincronoscopul pentru generatorul respectiv (ținând cont că aparatura de pe perete pare clasică).

Quote

PVC și XLPE. La ora actuală se pot îngropa inclusiv cabluri de 400kV, cu spațierea necesară între faze.

Quote

Separatoarele au acționare electrică sau manuală, nu am auzit sa se folosească acționare pneumatică. Mediul de separare depinde de tensiune și de spațiul disponibil pentru substație. Dacă ai loc și tensiunea care trebuie întreruptă nu e foarte mare se folosesc separatoare în aer, ca alea la care te referi tu. Nu am auzit de separatoare în aer la 400kV, dar la 220kV sigur se folosesc. Dacă locul e mai restrâns, se folosesc separatoare/izolatoare în medii mai puternic izolante (ulei, SF6, vacuum).
Separatorul este un aparat pentru izolare vizibilă a unui circuit. Întreruptorul este aparat de comandă și protecție și este folosit atât pentru manevrele curente în circuitul respectiv cât și pentru izolarea defectelor. Un separator nu este (în general) proiectat să întrerupă curenți de sarcină și în nici un caz de defect.

Quote

Or fi având sistem trifazat ca la americani, și folosesc două faze ca să obțină 220V și fază-nul ca să obțină 120.

Quote

Evident că există, altfel cum îți imaginezi că se face contorizarea exportului din centrale? Pentru măsură se folosesc transformatoare de curent și de tensiune de clasă de precizie foarte bună (de obicei 0.2) care au ieșiri de 1 sau 5A respectiv 110V.

Quote

Pe distanțe mari, elementul capacitiv al cablurilor devine semnificativ. Elementul ăla cpacitiv creează defazaj.
Pentru restul întrebării, de ce nu citești articolul wiki pe tema liniilor de transport în cc de înaltă tensiune?

valirex, mulţumesc pentu carte. M-am uitat doar fugitiv pe ea, dar tot nu oferă răspunsul exact la ce am nevoie, că nu spune exact cum este acţionat acel ceas. Probabil se găseşte răspunsul prin vreo carte veche, dar încă nu am dat de acea carte. O să întreb pe unele forumuri străine. Dă cumva răspunsul şi la ce a zis buntzi la întrebarea mea de la punctul 6), însă tot nu pricep cum se montează contorul ca să se sesizeze cât curent se consumă; am intutit că s-ar putea ca la tensiuni mari să se facă măsurarea cu ajutorul unui transformator, însă tot nu pricep cum se fac conexiunile.
La restul de întrebări;
1) Sincronoscopul e ăla de reglează turaţia pentru a avea o anumită frecvenţă şi tensiune?;
4) Păi şi sub sarcină se folosesc întrerup(ă)toarele? Cum o arăta unul de înaltă tensiune? Şi dacă sunt întreruptoare, de ce mai ai nevoie de separatoare? Întreruptoare de tensiune mare sunt în ulei, gaz inert, vid sau pot şi în aer? Parcă mai întâi, la deschiderea unui circuit se acţionează întrerupătorul, după care separatorul şi la închiderea lui invers;
5) Conform wikipedia în Regiunea Lazio (Italia) puteai avea 127 Volţi până în 1999. Eu visam pe vremuri să am casă cu prize şi de 110 Volţi, ca să meargă chestii Americane (dar unele au nevoie şi de 60 Hz., nu numai de voltaj mai mic);
8) M-am uitat pe articolul de pe wikipedia mai demult, dar nu complet. Că poţi să faci din c.a. de înaltă tensiune c.c. de înaltă tensiune, dar din c.c. de înaltă tensiune c.c. de medie tensiune, mă întrebam cum, că cu rezistoare ar fi fost obscen de ne-economic şi înainte de epoca semiconductoarelor, cum s-o faci, că motoarele electrice nu pot funcţiona la tensiuni prea mari (am văzut că ar exista şi motoare de 6.000 Volţi, poate pe vreme aia erau doar de 3.000). Nu m-am gândit că se pot înseria motoarele, astfel încât să poţi coborî tensiunea în serie, ca la instalaţiile de iluminat bradul. Dar dacă înseriezi motoare, nu trebuie să aibă şi acelaşi consum, că la becuri cam aşa e...  ,... îmi cer scuze dacă pun o întrebare idioată, dar nu mă pricep la tot ce ţine de electricitate.
În primele 2 volume ale unei cărţi Germane din 1920 şi 1921 nu spune nimic despre aşa ceva, dar ori nu existau, ori nefiind în Germania, nu l-a prea interesat pe autor (deşi la gruprui convrtizoare schimbătoare de frecvenţe - de exemplu 42 Hz. - 50. Hz. sau la cele c.a. - c.c. pentru tracţiune electrică dă exemple şi din alte ţări în volmul 1).

Edited by djl, 24 January 2022 - 15:23.

Pe aia cu

Quote

nu am idee de unde a iesit. Liniile  de inalta tensiune c.c din URSS aveau la ambele capete grup  motor - generator pentru a fi uintegrate in sistemul energetic.

Quote

Separatoarele au ca singur scop siguranta .   Sa se poata vedea pozitia contactelor , uzual de tip cutit .  Utile la separarea  vizibila a diverselor chestii : transformatoare , linii ...  Normativul prevede clar ca se poate interveni doar cand vezi separatorul deschis.
Intreruptoarele au o altfel de camera de stingere ( rupere a contactului ) astfel incat poate deschide un circuit si sub sarcina si , mai ales, si in caz de avarie.  Si sigurantele automate sunt tot un fel de intreruptoare.  In schimb, neavand contactele vizibile, pentru interventia asupra unui circuit  trebuiesc facute artificii organizatorice : placute avertizoare, lacatuirea samd.  De la MT in sus exista cel putin un separator care trebuie deschis - asta pentru interventii.

Edited by ggelu, 24 January 2022 - 15:36.

Păi există motoare care să funcţioneze la 110.000 Volţi?  

Liniile de transport in c.c. sunt cele intercontinentale  putin probabil sa fi fost la 110 kV . Minim 400 . Si  cu siguranta atunci cand le-au construit  (daca imi aduc bine aminte in anii '950) nu aveau electronica de putere necesara si foloseau  grupuri motor - generator.
Ca tot te vad documentat : la ce tensiune sunt generatoarele de la Portile de Fier ?

Uite că pe asta nu o ştiu. Bănuiesc că 3.000 sau 6.000 de Volţi.
M-am uitat pe net şi nu ar exista motoare de 110.000 Volţi. Deci am să mai întreb cum era în U.R.S.S.

 djl, on 24 ianuarie 2022 - 15:15, said:

Un "contor de energie" are nevoie de intrări de curent și intrări de tensiune. Ambele intrări pot fi luate din măsură directă sau din transformatoare de măsură. Pe tensiuni joase se folosește de cele mai multe ori măsura directă. De la medie tensiune încolo însă se folosesc transformatoare de măsură. Conexiunile sunt la fel, dar intrările sunt din transformatoarele de măsură, nu din conductorii "de bază".

Quote

Nu, sincronoscopul e ăla care doar arată diferențele de tensiune și frecvență între cele două surse care trebuiesc sincronizate. Reglajele de tensiune și frecvență se fac din altă parte.

Quote

Așa cum ți-a explicat și @ggelu mai sus, separatoarele au rol de a asigura siguranța în exploatare și întreținere. Normativele cer de obicei cel puțin două izolări în serie în fiecare circuit înainte de a fi permisă intervenția. Întreruptoarele sunt scumpe și nu se justifică folosirea unui întreruptor numai pentru scopul izolării vizibile, cu atât mai mult cu cât la întreruptoare nu prea e vizibilă separația oricum. Separatoarele au fix rolul ăsta și de obicei chiar și cele capsulate (în gaz inert sau vacuum) au ferestre de vizitare care permit observarea directă a poziției contactelor.
Întreruptoarele de înaltă tensiune sunt în gaz inert sau vid . Cele în ulei sunt perimate de vreo 30 de ani deja...
Tensiunea la bornele generatoarelor e în general în jur de 15 - 20kV. Sunt câteva tensiuni standard pentru ele, 15.75 sau 19.5kV de exemplu.

 buntzi, on 24 ianuarie 2022 - 20:17, said:

Avem si o proba.

Interesant. Din păcate, ca şi în domeniul poligrafiei, nu prea găseşti cărţi post 1989 publicate pe tema asta. Poate doar ceva pentru uz intern.
Păi dacă trebuie să întrerupi în sarcină din cauza unei defecţiuni e întrerupător sau separator? La 9:00 ce e dintre cele 2?

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/246QALIvssU?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Dacă are cineva chef să-mi deseneze o schemă cu cum se face contorizarea pentru înaltă tensiune cu ajutorul acelui transformator şi să-mi explice, ar fi frumos. Dacă nu, sunt curios dacă am priceput corect: din reţeaua consumatorului se trag fire către un transfomator coborâtor de tensiune, deci o deviaţie. Transformatorul ăla (care probabil păstrează şi un raport de amperaj) alimentează contorul.