Rețele electrice, centrale electrice, etc în România și nu numai.

Ai mai pus-o pe subiectul cu "Întrebări în legătură cu electricitatea în România". Dar lasă că e bine că o pui şi aici, să o vadă lumea.
Dacă ai ceva cărţi legate de instalaţiile casnice sau de construcţia de blocuri şi ai reuşit să le faci în format digital, poţi posta pe subiectul "Blocurile comuniste": https://forum.softpe...rile-comuniste/

Uite inca ceva despre contoare, poate gasesti ce cauti in ea:

Nu am găsit pe acolo ce mă interesa. Dar am aflat la ce se referau nişte desene dintr-o carte, în speţă asta de mai jos.

 h-kyser-die-elektrische-kraftubertragung-volumul-2_350877.jpg   154.48K   3 downloads  h-kyser-die-elektrische-kraftubertragung-volumul-2_350877-1.jpg   140.67K   3 downloads

Azi noapte m-am mai uitat pe ea. Nu prea înţeleg eu multe din cartea aia (dacă cunoşti domeniul, mai poţi deduce), dar cartea e      Când am cumpărat-o, m-am uitat doar la partea de reţele electrice/montat stâlpi şi izolatori. Dar descrie de exemplu şi telecomunicaţiile via liniile de înaltă tensiune, radiotelecomunicaţii cu antene atârnate între stâlpi (inclusiv din alea folosite la intervenţii pe traseu).
Noi nu aveam aşa ceva în 1921... da, cartea aia are 101 ani!!!
Sunt curios cum se realizează acum comunicaţiile între centrale, care este rolul computerelor în controlul reţelei, dacă se pot stabili priorităţi analizând graficele comparate cu ajutorul computerelor. Ceva sistem cu ajutorul computerelor (sau calculatoare, cum le ziceam pe atunci) am avut şi noi în vremea comunismului, în Jud. Suceava parcă. Probabil există şi vreo carte despre asta, dar nu am găsit-o eu încă.
Ce frumoase erau panourile de comandă şi control de la vechile centrale. Avem şi noi aşa ceva la Anina, acolo unde au intrat hoţii în fosta centrală, noaptea  
Despre centrale electrice a scris şi Herbet Keyser, dar în volumul 3, pe care nu-l am. Se pare că Inginerul Constantin I. Budeanu nu a avut-o în colecţie sau nu a ajuns la vânzare. În volumul 2 a lui Keyser se menţiona despre o carte legată de centrale, scrisă de Georg Klingeberg, după care este numită şi o termocentrală din Berlin. Am găsit-o la vânzare la 200 Lei... nu am banii ăştia şi nici nu aş da. Dar azi o caut şi deşi e greu de studiat (pentru mine) aşa, a pus-o cineva pe wikipedia: https://upload.wikim...Àtswerke.pdf
Lectură plăcută.

Am văzut în cartea lui Kyser că au existat întrerup(ă)toare cu C-uri ca la elcatoare. De fapt cred că mai există, dar nu dau acuma de link.

Edited by djl, 05 February 2022 - 14:29.

Lasa centralele din Germania si citeste de astea de la noi, uite inca o carte din 2005:

Nu le las, că parte din tehnologia folosită a ajuns şi pe la noi      Citesc şi ce mi-ai dat. Alea noastre sunt însă cam succinte (poate cea din 1974 să fie mai consistentă - o s-o conspectez peste câteva zile). Cele Germane mă fascinează datorită graficii - nu am avut noi vreo carte cu centrale care să aibă grafica aia în comunism, şi vorbim totuşi de anii '20 versus anii '60-'70. Dar e interesant şi ce mi-ai dat tu în cartea din 2005       Am observat din cărţi că pentru a cunoaşte electronica trebuie să fii bun la matematică; eu am uitat şi cum se calculează log şi ln... baftă că în anii '70 au apărut calaculatoarele de buzunar  

Cautai de frecventmetre, uite aici,in cartea asta la pagina 35:

Interesant. Eu credeam prima dată că se plimbă chestia aia cu bobina pe ea. Este interesant şi aia cu media artimetică - probabil alea sunt cu 2 bobine - am găsit aşa ceva într-o carte Germană din 1928, în care se descrie un pic mai pe larg acel tip de frecvenţemtru, numai că fiind în Germană nu am înţeles eu prea multe.
Am un manual de liceu unde sunt descrise unele aparate de măsură. E ăla format mai mic de A5. O să-l caut prin bibliotecă. Acolo erau descrise şi clasele de precizie (văd că şi în manualul ataşat de tine).
Când mă uit pe unele cărţi vechi (chiar şi din cele Româneşti; alea interbelice uneori erau chiar drăguţe, că aveau pe alocuri un stil naiv), dar văd şi alte lucruri,  mă întreb dacă nu cumva de pe la la 1830 până pe la 1960 (poate 1995) nu a fost cumva vreo civilizaţie extraterestră care când a văzut că ne tâmpim (se face glume că pe vremea că atunci când eram copii nu trebuiau puse anumite avertismente; Mirculică Badea s-a legat aseară de faptul că pe antigel au pus că nu trebuie băut) ne-a lăsat baltă.
La noi, după căderea comunismului nu s-a mai investit aşa de mult în manuale la noi. În România statul nu se mai ocupă serios de educaţie, poate la privat să se mai mişte ceva.
Ah, stai că uitam ceva. Măsurarea temperaturilor se poate face şi cu un fel de sondă cu metal, care îţi afişează apoi pe un cadran temperatura cu ajutorul unui aparat de măsură electric (cred că intră la categoria "Măsurarea electrică a mărimilor neelectrice"); un profresor din liceu ne-a spus că Jules Verne şi-a imaginat acest principiu, precum şi-a imaginat şi alte invenţii care au fost realizate ulterior.
Sper că moderatorii nu vor fi deranjaţi de acest off-topic.
Când am ajuns la Timişoara în primăvara lui 2007 la hidrocentrala de pe Bega era expusă o cruce cu aparate de măsură, inclusiv un frecvenţmetru de pe vremea când reţeaua de acolo era pe 42 Hertzi (la Timişoara s-a folosit această frecvenţă până în anii '50; la Arad s-a reuşit trecerea la 50 Hz. înainte de comunism). La cum arata, adică avea nişte ferestre pătrate probabil era frecvenţmetru cu vibraţie.
O carte despre sistemele de catenare pentru transport pe şine (trenuri şi tramvaie) şi chestiile conexe: https://tudigit.ulb....496/0262/thumbs
Probabil îndrăgostiţii de electricitate vor deduce şi ce scrie la partea tehnică (tehnica poate fi uneori o limbă universală), restul se vor uita la poze. Despre troleibuze nu menţionează din păcate, dar nici nu erau populare la vremea cărţii... abia spre anii '30 se va începe introducerea în număr mai mare a lor. E interesant că în Germania nu prea au mai rămas troleibuze (fiind doar 3 oraşe cu), deşi tramvaie au rămas în mai multe oraşe (inclusiv în fosta R.F.G.). Ca f.d., Timişoara mai sus menţionat e primul oraş din România actuală care a rămas cu troleibuze (au mai încercat în 1905 la Sibiu, dar a fost eşec).

Hai că mai ştiam că voiam să zic e ceva legat de cartea din 1928: creioanele de tensiune moderne cum fac reducerea tensiunii pentru a alimenta lampa aceea? Originalul, inventat prin 1917 avea ceva semiconductor sau galenă şi am impresia că nici bec nu avea. Am să scanez paginele cu pricina.

Edited by djl, 07 February 2022 - 16:51.

djl, on 07 februarie 2022 - 16:48, said:

Pai nu se reduce nimic, e lampa facuta pentru 230 V, din punctul atins isi ia faza si din mana ta nul.

E un rezistor pus dupa lampa de obicei.

Cu ajutorul unui astfel de creion de tensiune am vazut ca pe gresie te poti electrocuta mai rau decat pe parchet. Pe gresie lumineaza foarte puternic.

În cartea în care am găsit despre creioanele de tensiune se spunea că pot măsura de la vreo 70 la 600 Volţi. O să scanez partea aceea, că poate înţelegeţi ce scrie pe acolo.
Am ratat o carte în 2 volume despre electrotehnică. Pentru că nu am ştiut la timp de acel anticariat sau poate aveam şanse dacă căutam despre cartea aia mai devreme. Cărţile le-am găsit pe un alt site, la ... 80 Euro. Zic de cele care s-au dat pe anticariat, că aveau ştampila lui Ion S. Antoniu... deci cineva face bişniţă. Că de dat s-au dat cu 65 Lei. Eu credeam că are cam 200 - 200 şi ceva de pagini volumul, când colo are vreo 800! (vezi aici); volumul 3 era şi mai tare (link) - dacă vă uitaţi la desene, se puteau ridica părţi din ele ca să vezi ce e sub, adică, de exemplu palele unei turbine; vol. 3 nu a fost în colecţia Ion S. Antoniu (cred). Le-am găsit pe un site din Germania, la 8 Euro (cam 40 Lei), dar transportul e minim 12 (dacă nu cumva vreo 20)... Aşa, mă duceam şi le luam de aproape. Din pozele pe care am reuşit să le găsesc (că mulţi nu pun decât coperţile, titlul, nici măcar cuprinsul) pare destul de consistentă.
Neaceaşcă, nu cumva ai probleme cu instalaţia electrică? Sau ai făcut testul cumva separat?
Asta cu protecţia ţine şi de împământare. Ştecherele folosite la noi pentru împământare sunt de tipul German, shucko, adică împământarea se face prin acele lamele. Alte ştechere au un al treielea picioruş pentru împământare (de exemplu Italia, Danemarca, Marea Britanie, Israel, America de Nord, Japonia) sau o gaură în care intră picioruşul (Franţa) - de aia cablurile de P.C. au gaura aia la ştecher. Eu am o ciudăţenie de priză, la care merge şi schuko, dar să pui şi un picioruş. E Made in Italy prin anii '80 (probabil pentru export). Sincer, cel mai sigur e sistemul Britanic, unde ai ştecherul polarizat, dar noi am adoptat sistemul German (ca şi alţii), că ei erau pentru mulţi "lingua franca" în tehnică.
Mi-am amitit ceva: ptiu, să găseşti un ştecher adaptor de caliate de la cel S.U.A. (folosit în toată America de Nord) la cele folosite în Europa, misiune... imposibilă!

Un motor de maxim 200-600 Waţţi poate fi folosit de la 60 Hz. la 50 Hz. fără să-l strici? Am înţeles că dacă schimbi frecvenţa, se va încălzi mai tare şi cu cât consumul e mai mare, cu atât va debita mai multă cădură.

Edited by djl, 13 February 2022 - 14:08.

Am intuit că existau ceasuri la care schimbarea orei se făcea manual. Pe un grup de pe facebook (mulţumesc colegului de forum care m-a invitat să mă înscriu acolo) mi s-a confirmat că în România aşa se făcea. Rudimentar, ţinând cont că la alţii se făcea din centrală. Bănuiesc că trebuia desigilat şi reisigilat ceasul. Probabil ţinând cont că nu prea erau asemenea abonaţi la noi, au considerat că nu are rost să investească în sistemul ăla cu semnal via cablu. Şi în Franţa se pare că a existat acest sistem acum foarte mult timp, pentru că se menţionează că schimbarea orei iarnă - vară şi vară - iarnă avea nevoie de operatori speciali. Pe urmă se menţionează de comandarea de la distanţă a unui asemenea sistem, asemănătoare comenzii care era folosită în Germania până în anii '60. 175 Hz. audio, amplitudine de 0,9% din tensiune (adică 2,3 Volţi, deşi văd că 0,9% ar fi 1,98). Nu ştiu până când s-a folosit sistemul. De unde am luat astea? Din cartea de mai jos dedicată contoarelor electrice (mulţumesc din nou răposate Profesor Ion S. Antoniu). Cartea e din 1931. Aia cu frecvenţa şi tensiunea am găsit-o în fişierul ce se descarcă din acest link: https://sitelec.org/..._electrique.pdf

 p-maurer-exploitation-des-compteurs-d-energie-electrique_349302.jpg   154.15K   0 downloads

O să mai menţionez ceva despre chestiile Franceze, însă înainte trebuie să menţionez că pentru comanda orară de la distanţă se foloseau ataşate ceasuri cu pendulă, ceasurile cu pendulă fiind cele mai precise ceasuri până la inventarea celor atomice. În 1967 a apărut şi secunda atomică: ca durata a 9 192 631 770 de perioade ale radiației ce corespunde tranziției dintre cele două niveluri hiperfine ale stării fundamentale ale atomului de Cesiu 133. În 1997 a fost adăugat: la 0 ° K.
Ceasurile cu pendulă se foloseau şi în telecomunicaţii, precum şi în alte instalaţii de comandă ce foloseau curent electric.

Un site Francez unde am găsit diverse contoare: https://esconce2014..../8-2-compteurs/
Nu am reuşit să pricep (cartea despre contoare o voi studia mai temenic abia peste 19 zile) la ce folosea tariful multiplu. Germanii aveau tarif orar şi tarif separat raportat la tipul de consumator... oare Francezii aveau asemănător sau la ei cum era? Aveau şi contor de comutaţie forţă motrice - lumină.
Voi scana principiulu de funcţionare al unui contor ce indică şi puterea absorbită.

Regret din nou că prin 2008 nu am dat 100.000 Lei pe un contor de 120 Volţi produs de "Ericcson" în perioada intereblică. Era făcut pentru România.

Ca f.d., cartea aia Franceză din 1931 are calitatea tipăriturii mai slabă decât cele Germane mai vechi. Hans se pare că investea mai mult în calitate decât Jaques.

Edited by djl, 16 February 2022 - 11:59.

Contor din 78 produs la AEM

Uite cum arata fizic 3 transformatoare de curent, asa numitii reductori pentru montajul contorului in sistem semidirect.

1) Contorul ăla e în funcţiune?
2) Credeam că sunt mai mare acele transformatoare. Am văzut şi transformatoare ce aduc a izolator (într-o carte din 1921 le-am văzut).

1) Nu stiu, e poza de pe FB.
2) Alea mari pe ceramica sunt de inalta tensiune, astea din poza sunt pentru JT pentru 400 V.

1) Să-mi spui pe facebook grupul;
2) Da, probabil sunt de înaltă tensiune alea a la izolator. Dar dacă nu mă uitam pe cărţile acelea vechi, chiar habar nu aveam că există aşa ceva;
3) Ştiaţi că au existat vehicule feroviare alimentate trifazat?;
4) Dar şi curent bifazat (inclusiv în România).
La noi de bine de rău, au existat într-un oraş maxim 2 sisteme de curent (de exemplu continuu şi alternativ sau 380/220 Volţi 208/120 Volţi - Bucureşti). Dar în unele oraşe, pe unde au existat la începuturi mai mulţi concesionari privaţi, au fost cel puţin 3 tipuri de tensiuni şi/sau frecvenţe... la Paris: https://mege-paris.f...ricite-a-paris/
La Londra existau 12 societăţi diferite pe la începuturi! (nu am găsit vreo informaţie despre câte tensiuni, tipuri de curent, frecvenţe erau).
5) Profesorul Dimitrie Leonida din fericire s-a luptat să facă muzeul tehnic din Bucureşti.
Oskar von Miller (Miller = morar ca f.d.): https://de.wikipedia...skar_von_Miller
, care a proiectat pe vremea Imp. Austro-Ungar (Habsburgic) Hidrocentrala Sadu I (Jud. Sibiu)
a făcut probabil cel mai mare muzeu tehnic din lume: https://en.wikipedia...eutsches_Museum
https://de.wikipedia...eutsches_Museum
Ca fapt divers, şi la Sadu 1 e muzeu, hidrocentralele fiind printre puţine lucruri care pot funcţiona timp îndelungat fără modificări prea mari: https://www.hidroele...a.ro/article/10
https://www.tribuna....-ani-10473.html
https://www.tribuna....upt-117183.html
Hmm... oare la televizorul 'Cosmos' o privit cineva aselenizarea?

Oh, am uitat, uite un catalog din 1906 al muzelui înfiinţat de Oskar von Miller: http://www.historisc...museum-1906.pdf
Pe vremea aia încă era scumpă reproducera fotografiilor, aşa că au folosit mai mult desene.

A văzut vreodată cineva locuinţă care să aibă linie telefonică via cablul de electricitate? Că au existat asemenea sisteme.

Întrebare: cum se s-a impus frecvenţa de 50 Hz.? Că a existat şi cea de 42 Hz. Pur şi simplu au ales-o mai mulţi?
Linii aeriene de 110.000 k.V. au apărut înainte de W.W. 1 (în Germania), apoi în interbelic au apărut şi de tensiuni mai mari.

djl, on 20 februarie 2022 - 02:18, said:

Tot de electricieni era, dar nu mai stiu care, am multe.

Pe unde am vazut ceva interesant pentru tine ti-am dat tag.