Nucul: plantare si intretinere - topic dedicat

suiramlmc, on 28 august 2015 - 15:48, said:

...intreba cineva ..ce efectuam in perioada asta?

sava1979, on 28 august 2015 - 15:46, said:

iosif73, on 28 august 2015 - 15:31, said:

Ma bucur ca ati avut aceste rezultate, si pentru oricine altcineva. Acum chiar daca rezultatele erau prezentate la data de 28 Iunie( 3 luni de plantare) cand sunt deaccord ca perioada de crestere maxima s-a apropiat de sfarsit, nu acesta era scopul intrebarii mele. Iar comentariul lui sava1979 "Parerea mea sincera este ca acest moldovean are impresia ca a inventat apa calda" il consider deplasat.

Postarea mea precedenta a fost facuta cu intentia de a face cunoscut acest nou procedeu de vopsire, si am lansat intrebarea pentru cunoscatori daca se cunoaste un echivalent de produs pentru piata interna romaneasca.

Eu personal sunt interesat sa testez aceasta metoda anul viitor.

Ma bucur daca reusesc prin postarile mele sa ajut cu informatii noi pe cei interesati, desigur prin prisma amatorului si la fel sa acumulez informatii noi. consider ca si timpul meu este limitat si pretios precum si a celorlalt membri, si nu doresc sa-l irosesc cu comentarii neconstructive.

sava1979, on 28 august 2015 - 15:46, said:

Va inselati si tu si Iosif sau , mai corect, nu puneti bine problema comparatiei. La o privire mai atenta se observa si chiar se afirma ca pomii plantati sunt de anul 2 si au fost taiati la plantare pentru proiectarea coroanei, plus o ciupire a varfurilor de crestere a sarpantelor ; diferentele s-ar observa probabil in sol unde pomii lui Kikitenko ar avea o radacina mult mai sustinuta; o si afirma el acolo. Si aici trebuie sa fiu de acord cu acest domn care promoveaza materialul de 2 ani la plantare; este valabil si la nuc cum este valabil si la afinul de cultura (sunt unii care au o pepiniera pe aici prin nordul tarii si promoveaza, din interes comercial, plantarea afinului la ghiveci de  de 0,9l, cand de fapt toata Europa planteaza material de 2 ani cu ghiveci de cel putin 1,5l, de obicei 2-3 l)
Procedeul vopsirii cu diverse tipuri de vopseli albe (vopsea in ulei, var,lavabila acrilica) se foloseste pentru intarzierea intrarii in vegetatie sau reducerea temperaturii mediului/substratului; eu folosesc acest principiu/procedeu la capsuni fie prin folosirea foliei albe la mulcirea biloanelor (albul are albedou si respinge razele cu lungimi de unda din spectrul rosu indepartat care produc caldura) fie prin vopsirea foliei cu lavabil imediat dupa cosire pentru a reduce stresul termic.

Pe de alta parte ar vrea moldoveanul asta sa aiba la el conditii de clima favorabile nucului cum regasim in cea mai mare parte a Transilvaniei; este admirabil ce rezultate au acolo in Moldova la nuc in conditii mult mai vitrege. Sa nu fim snobi, ca practic am avea foarte multe de invatat de la ei. Rep. Moldova chiar conteaza pe piata mondiala de nuca; sunt renumiti pentru calitatea pe care o ofera spre vanzare pe piata mondiala.

Am scris acestea nu ca sa intru in tabara lui Kikitenko, dar am tinut sa intaresc si sa sustin acest procedeu agrotehnic care ar putea ajuta pe multi. Asta nu minimizeaza cu nimic rezultatele frumoase aratate de Iosif.
Asa ca fapt divers as putea sa spun ca am si eu 5 nuci de anul 1, altoiti la Statiunea din Budapesta de catre o cunostiinta, dintr-o selectie locala facuta de mine; toti au peste 1,5 m inaltime ; au fost plantati intr-un container de 40 l umplut cu substrat de gradina cumparat dintr-un supermarket; nu am poze sa le atasez , dar va rog sa ma crdeti ceea ce spun.

Cred ca vopseaua e buna si isi face efectul , dar la pomii proaspat plantati primavara in special . in anul II nu stiu daca are vreoun efect , inafara de intarzierea cu o saptamana a plecarii mugurilor... deja din anul III-IV cand deja pomii sunt ceva mai mari , eventual cu coroana formata , imagineaza-ti ce chin ar fi sa-i vopsesti complet , in conditiile in care ai o livada de cel putin 200-300 pomi ...

Eu as avea o alta intrebare referitor la cicadele gheboase . Am gasit un numar destul de mare in livada , cu toate ca la inceputul lunii august , cand am observat primul exemplar am stropit cu zeama bordeleza + calypso ... pe 22 august , am gasit un numar mult mai mare , si am aplicat Fastac + Calypso ... Acestea au lasat urme pe lastari . S-a mai confruntat cineva cu acestea ? Ce s-a intamplat mai departe ? Au lemnificat normal lastarii ? Multumesc

Edited by petzah, 28 August 2015 - 20:33.

Un alt mod de a intarzia inmugurirea ,ar fi ,sa faci o copca cat mai mare de zapada in jurul copacului ,eu am avut o diferenta de inmugurire la copacii de pe coama dealului fata de cei din vale de 10 zile si tocmai pt . ca la cei din vale zapada a mai ramas inca vreo 10 zile in plus , si intr-adevar si cresterile sunt mai mari la cei care au stat mai mult in zapada...pe la sf. lui iunie aveau 1,3m..

Edited by gaby76, 28 August 2015 - 21:11.

pentru raul: Despre cum se aleg pomii pentru plantare ca să ai rezultate foarte bune am scris AICI şi AICI. Nu mi-am schimbat părerea intre timp. Legat de necesitatea controlării temperaturii în sol, da- despre asta putem vorbi. Mulciul din materie organică asigură în mare măsură  o temperatură rezonabilă pentru rădăcini, la fel ca şi în cazul foliei albe de mulci, a talaşului/rumeguşului sau a panourilor din carton folosite in acelaşi scop. La fel de bine poate fi folosită şi metoda descrisă de gabi76: Cât mai multă zăpadă strânsă în jurul pomilor pe timp de iarnă. Iar ca efectele să fie maxime, nu uitaţi de scarificarea de la sfârşitul verii -începutul toamnei, pentru ca apa din precipitaţii să nu se piardă iar aerul să poată ajunge relativ uşor în zona rădăcinilor. Dacă respectaţi astea nu aveţi probleme, iar pomii vor avea o creştere zilnică de minim 1,5 cm

Edited by iosif73, 29 August 2015 - 08:54.

Legat de nuca moldovenească, lucrurile nu stau nici pe departe aşa cum a spus Raul. Cantitativ, in RM se produce cam 30-35% din ceea ce produce acum România, conform site-ului FAO.org. Dacă moldovenii vând mai multă nucă decât produc, asta e  pt că se învecinează cu  Ucraina, care produce câteva sute de mii de tone de nucă, pentru care ar trebui să aibă un certificat  care să dovedească lipsa radioactivităţii produselor sale.  Asta  pt că Cernobîlul e în Ucraina şi sunt încă efecte ale dezastrului de la centrala nucleară de acolo. Ori ..prin importurile moldoveneşti acest certificat nu mai e obligatoriu.Asta e explicaţia pt care moldovenii sunt mari comercianţi de nucă.

Şi la fel de adevărat e că Moldova e procesatoare de nucă  , în regim de perfecţionare activă ( vezi definiţia dată la adresa http://www.customs.r...rea_activa.aspx . Şi moldovenii au un regim similar), prin care  procesează o groază de nucă adusă din Franţa.

Iar in cazul in care acest certificat, prin absurd ar deveni necesar......nici o problema... 50 $ si e gata in 2 zile. Asta e genul de afaceri pe care cei de peste Prut stiu sa il faca. Iar aceasta mentalitate este atat de impamantenita incat imi este foarte greu sa cred ca exista persoane  care chiar fac performanta in dezvoltarea unor soiuri de nuci cu performante economice.
Personal sunt ingrijorat de profitabilitatea livezii mele plantata cu soiuri cu fructificare  laterala cu o densitate de 208 buc/ ha. Cum as putea sa il cred pe cel care imi spune ca obtine profit de 10.000 euro/ha din soiuri cu fructificare terminala intr-o densitate mai mica de 100 buc/ ha ???
Nu inteleg de ce e atat de greu de inteles absurdul din aceasta situatie. Pana la urma orice fel de activitate ar trebui sa aiba profitabilitate iar din punctul meu de vedere trebuie maximizat profitul obtinut de pe urma exploatarii terenului.

@petzah
Foloseste insecticid CYPERGUARD. Este special facut pentru insectele care sug seva din fructe sau lastari. Eu asa am scapat de cicade.

Cum au crescut asa mari ?.Pe jos se vede ceva alb dizolvat de apa [azotat ?]

cluj16leu, on 29 august 2015 - 20:12, said:

nici vorbă de aşa ceva. Şi dacă tot ai vorbit de azotat... doamna sapă, utilizată cu simţ de răspundere, face minuni. Aerul băgat  în sol cu ocazia baletului pe bază de sapă... introduce aer în sol. Adică vreo 70 si ceva la sută azot din compoziţia sa. Mno...poate asa e un pic mai clar de ce pe terenurile scarificate toate  culturile se dezvoltă mai bine decât cele pe terenuri nescarificate.

Edited by iosif73, 29 August 2015 - 23:12.

De fapt......"Aerul băgat  în sol cu ocazia baletului pe bază de sapă... aduce un aport de azot în sol". Scuze de eroarea de redactare de mai sus..

Edited by iosif73, 30 August 2015 - 00:15.

 DSC_0028.JPG   346.57K   65 downloads nuc altoit la 1 iunie.
 DSC_0029.JPG   414.52K   63 downloads nuc altoit la 28 iunie.
 DSC_0032.JPG   353.48K   63 downloads nuc altoit la 1 iunie.
 DSC_0033.JPG   211.93K   59 downloads nuc altoit 10 august
 DSC_0035.JPG   172.45K   62 downloads nuc altoit 10 august
 DSC_0036.JPG   125.99K   61 downloads nuc altoit 10 august
 DSC_0038.JPG   438.51K   60 downloads nuc altoit 10 august

Detalii, va rugam.La ce sa fim atenti in special, ca stiu ca-i mai pretentioasa altoirea la nuc?

Edited by sandel1, 30 August 2015 - 21:07.

iosif73, on 29 august 2015 - 22:46, said:

Scarificarea trebuie facuta in fiecare an? La ce distanta de tulpina? Radacinile nu o sa fie afectate?

La altoirile din luna iunie am folosit metoda prezentata de domnul inginer Iosif Kiss pe youtube, cu deosebirea ca am folosit muguri de anul acesta
https://www.youtube....?v=_e1E9vo2Ti8. Aceasta metoda am folosit-o cu succes si in iarna in casa, la temperatura de vreo 25 grade, cu muguri de anul trecut.
La altoirea din august am folosit metoda prezentata video de niste rusi aici
https://www.youtube....?v=TtZx7rl1G6o. Mi-a iesit si fara a avea brigeag dublu, insa trebuia sa fiu atent la dimensiunile dintre cele doua taieturi orizontale paralele.
Ca si detalii sunt foarte multe aspecte, aparent banale, dar care fac diferenta. Iar acestea le-am gasit in comentariile la imaginile postate de domnul inginer Iosif Kiss pe facebook, dar si in interventiile de pe acest topic. Daca ar fi sa rezum cele mai importante aspecte, dar nu si singurele, cred ca acestea ar fi urmatoarele:
-viteza foarte mare a executiei, pentru a preveni oxidarea
-temperaturi peste 27 grade, corelate cu umiditate de 80 la suta.

Felicitari pentru altoirile reusite (un semn de intrebare am la “…altoirile din iunie …cu muguri de anul acesta”, la inceput de iunie cel putin – mugurele nu e destul de dezvoltat), dar…
spui: “ detalii ..foarte multe … aparent banale, dar care fac diferenta.” pe care “..le-am gasit in comentariile la imaginile postate de …” iar “daca ar fi sa rezum cele mai importante aspecte, dar nu si singurele …” “te rezumi” la ceea ce gasesti in orice manual, articol, legat de altoire in general, si anume…”viteza foarte mare a executiei, pentru a preveni oxidarea; temperaturi peste 27 grade, corelate cu umiditate de 80 la suta.”
Te asteptam totusi cu acele “detalii .. aparent banale”..nu stiu daca foarte multe…
Multumim!

nucul este o specie care răspunde foarte bine la tăieri. Dacă chiar vreau , pot obţine două "producţii " de lăstari buni de altoit într-un an calendaristic. Atunci când procedezi la ciupirea vârfurilor lăstarilor tineri  ce urmează  a fi folosiţi la altoire , acei lăstari -în faza  de creşetere intensă din a treia decadă a lunii mai - a doua decadă a lunii iunie, se vor îngroşa puţin mai repede  iar sinteza celulozei va fi accelerată, apărând lemnul adevărat. Asta e valabil la cultura în câmp. În spaţiu protejat lucrurile sunt mult mai rapide. Domul meristematic de la baza mugurilor ( chiar aparent nematuraţi/nedezvoltaţi corespunzător) are suficientă capacitate de a fi activat foarte uşor  în urma factorilor pedoclimatici + irigarea corespunzătoare. Asta este una din explicaţii.

O altă chestiune care poate fi folosită practic de către  cei ce vor să altoiască nuc ar fi să îşi  cultive în solarii - fie containerizat, fie direct în pământ- nişte exemplare mamă, de la care să se facă prelevarea  altoilor mai repede decât cei din câmp.  Condiţiile de temperatură din solar determină intrarea ,mai rapidă în vegetaţie a pomilor mamă. E de prisos  să  spun că astfel de exemplare nu au nevoie de un trunchi cu o înălţime mai mare de 10 cm? Asta pt că scopul este de a produce rapid lăstarii de pe care voi lua mugurii altoi şi nu de a produce fructe/nuci. Aşa apare timpurietatea emiterii lăstarilor , care intră în vegetaţie cu cel puţin 3-4 săptămâni mai devreme decât cei din câmp. Totul e să te gândeşti la ce faci ca să îţi asiguri  rezultatul pe care îl vrei.

Dacă dl judecător Duţă, aka colegul de forum  iustinică, simte nevoia să spună mai multe  detalii despre ce a făcut, e ok. Eu unul am vrut doar să arăt că  nu e chiar imposibil de făcut ceea ce v-a arătat dânsul, cu un minim de atenţie şi investiţii.

Spor tuturor în ceea ce faceţi.


PS. Aşa arată  azi generaţia a doua  de lăstari pentru altoit  din anul curent, cu tăierea de generare a valului 2 de altoi la data de 30 iunie :
 20150831_150107_resized.jpg   332.06K   57 downloads  20150831_150118_resized.jpg   181.6K   57 downloads  20150831_150128_resized.jpg   147.28K   56 downloads  20150831_150144_resized.jpg   131.4K   55 downloads

Edited by iosif73, 31 August 2015 - 14:21.