Diacritice

Crugasic, on 01 august 2014 - 20:22, said:

nu contest valoarea afirmatiilor tale care par bine documentate (desi refuz sa vad legatura logica dintre relatia academiei cu dan voiculescu si asa-zisa lupta a sus-numitei academii contra limbii romane), dar in aceste conditii ce reguli ar trebui sa urmam? care ar fi standardul corect si unanim acceptat in opinia ta? pentru ca sunt absolut sigur ca a scrie "Rumin" cu litera mare este contrar tuturor regulilor in vigoare.

born2lose, on 10 august 2014 - 15:48, said:

Legătura logică este foarte simplă.

Academicienii și-au văzut mereu doar interesul personal și pentru asta au fost în stare de orice lucru, oricît de imoral ar fi fost acesta. De cînd s-a înființat Academia, academicienii nu au făcut decît să saboteze limba Rumînă, pentru că ei n-au urmărit niciodată interesul limbii sau al populației care o vorbește, interes care impunea o limbă cît mai ușor de vorbit și de scris. Nu, ei au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a complica și handicapa limba, făcînd-o deci mai greu de vorbit și de scris. Toată istoria ortografiei limbii Rumîne de după intrarea în scenă a Academiei a fost o luptă continuă între lingviști și academicieni, prin care lingviștii au încercat mereu să se opună modificărilor neștiințifice și ideologizante cerute de academicieni. Deși odată cu trecerea timpului lingviștii au reușit să minimalizeze impactul negativ al academicienilor asupra limbii, reparînd ce se putea repara, ei nu au avut întotdeauna cîștig de cauză, pentru că academicienii au fost mai mereu legați de puterea politică și au putut s-o influențeze în sprijinirea aberațiilor lingvistice susținute de Academie. Imoralitatea academicienilor nu s-a rezumat însă la măcelărirea limbii (ortografia latinizantă pseudo-etimologică) pe motivul că astfel îi fac un bine, ci a continuat și cu afaceri comerciale ilegale (darea în arendă fără organizarea unor licitații), în timp ce se prezentau ca fiind instanța morală a națiunii.

Imoralitatea academicienilor este vizibilă pentru oricine le analizează acțiunile. De exemplu în 1991 ei au modificat ortografia doar pentru a-și salva scaunele de academicieni. Colaborarea lor strînsă cu regimul comunist era binecunoscută, cum era cunoscut și faptul că unii din ei nu aveau operă, ajungînd academicieni doar pentru serviciile politice aduse regimului comunist. Ca urmare, mulți dintre ei erau în pericol de a fi dați afară din Academie, pierzîndu-și astfel multiplele avantaje de care dispuneau (indemnizații lunare nerușinate, călătorii în străinătate cu diurne grase suportate de stat, etc.). Așa că academicienii au făcut front comun și au pornit o acțiune de manipulare a opiniei publice, prin care urmăreau să apară ca anticomuniști, ei care fuseseră de fapt slugile cele mai servile ale regimului comunist sau chiar personaje însemnate ale acestuia (foști prim-miniștri, miniștri sau înalți activiști de partid). Nu a existat niciodată în timpul comunismului vreo urmă de rezistență, fie ea și simbolică, din partea academicienilor față de abuzurile regimului comunist. Academicienii au tăcut și în anii '50-'60, cînd o mare parte din intelectualitatea Rumînească interbelică putrezea în închisori, au tăcut și în anii '70-'80 cînd Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu făceau ce voiau în țară, supunînd populația la tot felul de privațiuni (lipsa mîncării, a căldurii, a curentului electric, etc.). Și nu se poate spune că academicienii nu puteau ajunge la cuplul prezidențial pentru a protesta față de ce se întîmpla în țară. Din contră, atît Nicolae Ceaușescu, cît și Elena Ceaușescu au fost aleși membri plini ai Academiei de către acei academicieni care după 1990 se dădeau anticomuniști. Deci academicienii puteau protesta, iar protestul lor ar fi avut un mare ecou în străinătate. Dar nu au făcut-o, pentru că și atunci nu își vedeau decît interesul lor personal. Ei nu voiau să riște avantajele pe care le aveau în comunism, cînd erau de fapt membri ai nomenclaturii de stat, adică ai păturii privilegiate care trăia mult mai bine decît restul populației.

Iar cînd regimul s-a schimbat, academicienii au făcut din nou tot ce le stătea în putință pentru a-și păstra privilegiile, călcînd în picioare limba Rumînă, pe care au învechit-o și au handicapat-o, deși lingviștii le-au spus să nu facă asta, adică să nu complice scrierea (folosirea lui  central) și să nu îngreuneze vorbirea ("sunt" în loc de "sînt"). Iată că azi vedem rezultatul acestei reforme ortografice făcute nu pentru binele limbii Rumîne, ci pentru binele academicienilor. Limba Rumînă se află în cea mai grea perioadă din întreaga ei existență, numărul de vorbitori nativi scăzînd dramatic cu peste 20% față de numărul din 1989, iar cei care au rămas în țară preferînd să scrie fără diacritice, adică incorect din punct de vedere ortografic și gramatical. Nu mai vorbesc de importul masiv de englezisme neadaptate ortografic și fonetic, care și ele complică scrierea și vorbirea prin faptul că nu respectă regulile limbii Rumîne. Față de această adevărată catastrofă lingvistică, academicienii nu au reacționat în nici un fel, pentru că după ce și-au salvat scaunele nu le-a mai păsat deloc de ce se întîmplă cu limba Rumînă.

Ajungem acum la relația imorală a academicienilor cu oligarhul (magnatul) Dan Voiculescu, care și ea se încadrează tot la urmărirea mai presus de orice (chiar și de lege) a interesului personal. Academia este o instituție de stat, bugetul ei anual provenind în proporție de 70% de la bugetul de stat, deci din impozitele plătite de cetățeni și de companii. Asta nu i-a împiedicat pe academicieni să încerce să prostească și statul, așa cum au prostit populația cu reforma ortografică din 1993. Afacerile derulate de academicieni cu firmele lui Dan Voiculescu erau profund dezavantajoase pentru instituția de stat ai cărei membri erau, adică pentru Academie. Ele nu erau însă dezavantajoase pentru academicieni, care primeau bani negri (în afara contractului) pentru acceptul de a da pămînturile Academiei în arendă pe o nimica toată. Această tactică de căpușare a fost practicată foarte mult în anii '90, ea fiind responsabilă de falimentul multor instituții sau companii de stat. Academicienii nu aveau însă să se teamă de vreun faliment, pentru că statul continua oricum să susțină financiar Academia, deci căpușarea putea să continue la nesfîrșit, umplînd buzunarele academicienilor cu bani cîștigați în mod ilegal. Din fericire, ziariștii au început să-și facă datoria și au scos la iveală corupția academicienilor. Din păcate, în timp ce Dan Voiculescu a fost condamnat la închisoare (și pentru alte afaceri oneroase), partenerii lui de afaceri, academicienii, nu au pățit nimic pînă acum, fiind probabil apărați de masoneria mondială, ale cărei interese ei le slujesc în defavoarea intereselor poporului care îi susține financiar.

Academicienii fac deci reforme ortografice în interesul lor, prejudiciind astfel limba, și încheie contracte comerciale tot în interesul lor, prejudiciind astfel statul. Pentru ei contează doar interesul personal, în rest puțin le pasă de ceea ce se întîmplă cu țara, cu populația sau cu limba.

born2lose, on 10 august 2014 - 15:48, said:

Regulile de scriere trebuie stabilite de specialiști independenți, adică de lingviști care să nu se afle sub controlul vreunei instanțe ideologice, așa cum este Academia. Lingvistica este o știință în care nu mai trebuie să intre cu cizmele propagandiștii unei ideologii mincinoase (latinomania), care a făcut numai rău poporului Rumîn și limbii Rumîne.

Regulile de scriere aflate în vigoare au fost stabilite tocmai în condițiile unei subordonări a lingviștilor față de Academie, cea care le-a impus "relatinizarea" limbii, adică facerea în așa fel încît limba Rumînă să fie cît mai apropiată de limbile de origine latină din vestul Europei. Așa se face că multe din aceste reguli au fost pur și simplu copiate din Franceză. Cu trecerea timpului, a reieșit faptul că regulile franțuzești nu erau cele mai bune, așa că s-a făcut modificarea lor, dar nu totală, reieșind o cîrpăceală dizgrațioasă.

În mod straniu, scrierea numelor etnice (numele popoarelor sau a indivizilor ce le compun) nu a fost copiată din Franceză, unde ele se scriu cu majusculă. Iar limba Franceză nu este singura în care se scrie astfel. În pagina de mai jos se cercetează care e situația în mai multe limbi, reieșind că în ce privește Europa, în 8 limbi Europene oficiale (Engleză, Franceză, Germană, Italiană, Olandeză, Poloneză, Cehă, Greacă) se folosește capitalizarea numelui etnic, iar în 5 limbi (Spaniolă, Portugheză, Suedeză, Bască, Rusă) nu se folosește.

Articol în Franceză despre capitalizarea numelor de popoare

Deci situația de la noi, în care se recomandă scrierea cu literă mică a numelor etnice nu este cea mai răspîndită pe plan european. Iar pe plan mondial, tocmai datorită folosirii pe scară largă a Englezei, capitalizarea numelor etnice (dar și a numelor limbilor) a devenit un lucru acceptat de toți cei care știu Engleza.

Pe mine personal mă miră faptul că mulți Rumîni sînt foarte deschiși la importul masiv de cuvinte Englezești, inclusiv în formă neadaptată limbii Rumîne, dar resping preluarea și a unor reguli de scriere folosite în limba Engleză, în special cele referitoare la capitalizarea cuvintelor. Trebuie spus că Englezii nu folosesc capitalizarea ca să se complice inutil, ci o fac pentru că astfel crește lizibilitatea unor cuvinte socotite mai importante, iar în unele situații se evită niște confuzii de sens.

Capitalizarea în limba Engleză

Și în Rumînă capitalizarea poate crește lizibilitatea unor cuvinte și evita confuzii de sens. Multe ziare Rumînești folosesc azi capitalizarea titlurilor după modelul Englezesc, adică toate substantivele, verbele, adjectivele, adverbele, pronumele fiind scrise cu majusculă inițială, iar articolele, conjuncțiile și prepozițiile fiind scrise doar cu minuscule. Nu am văzut pe nimeni de la Academie, dintre lingviștii sau profesorii de Rumînă, sau din populația obișnuită, să protesteze față de acest lucru din ce în ce mai răspîndit.

În ce privește evitarea confuziilor de sens, în Engleză se folosește și scrierea lunilor cu literă mare, astfel că "May" (luna) nu se va mai confunda cu "may" (verbul) sau "March" (luna) nu se va mai confunda cu "march" (substantivul sau verbul).

În Rumînă scrierea numelor etnice cu majusculă ar duce la evitarea confuziei între numele populației autohtone din antichitate (populația "Dacă") sau a limbii/civilizației/artei acesteia (limba/civilizația/arta "Dacă") și conjuncția "dacă". Se va evita astfel folosirea sintagmei "limba dacică", care este pe cît de folosită în cărți pentru a evita confuzia cu conjuncția "dacă", pe atît de greșită, pentru că "dacică" este un calificativ sugerînd apartenența la un grup de limbi înrudite, și nu numele limbii, la fel cum este cazul și pentru "germanică", "romanică", "slavică", etc.

În concluzie, preluarea unor reguli de scriere din limbi străine nu afectează cu nimic specificul național al limbii Rumîne, în timp ce preluarea de cuvinte (mai ales în forma originală, neadaptată ortografic și fonetic) afectează grav specificul național al acesteia. Faptul că se scrie un nume de popor cu literă mare în loc de literă mică este inofensiv pentru limbă, pe cînd folosirea unui cuvînt străin (de ex. "mouse") în loc de unul neaoș ("șoarece") este un atac la vocabularul străvechi al limbii, cel care-i dă specificitatea, adică diferențierea față de celelalte limbi. La fel, nefolosirea literelor Ă,Î,Ș,Ț în scris afectează grav limba, tocmai prin anularea specificității alfabetului Rumînesc, care este redus astfel la alfabetul Englezesc. Limba Rumînă nu va dispărea dacă se vor scrie unele cuvinte cu majusculă, dar va dispărea dacă cuvintele neaoșe nu vor mai fi folosite din cauza înlocuirii lor treptate cu cuvinte străine sau dacă literele Ă,Î,Ș,Ț vor fi înlocuite în scris cu A,I,S,T, ceea ce poate duce cu timpul la dispariția sunetelor pe care acestea le reprezintă.

Crugasic, on 14 septembrie 2014 - 13:04, said:

academicienii astia... poate ajunge si ponta academician.

Acest fir de discuție conține foarte multe despre diacritice

Ar mai fi de adăugat la discuție și tema diacriticelor combinate. O căutare pe Google ne duce la niște discuții legate de MacOS.

Pentru a vedea cu ce se mănâncă diacriticele combinate și cum pot fi folosite pe Windows vezi:
http://cristianadam....si-unicode.html

cristianadam, on 07 ianuarie 2015 - 07:47, said:

Două observații:

1. Linia de pauză e una și linia de dialog e alta. În prezent se pare că standardul de tastatură românească prevede un singur caracter pentru amîndouă, și anume – (en dash), care de fapt n-ar trebui folosit nici pentru una, nici pentru cealaltă, ci doar pentru intervale și alte relații binare, de exemplu: prețuri de 20–25 de lei, direcția est–vest. În schimb în Unicode există caracterul numit horizontal bar (sau quotation dash), care are exact scopul de a servi ca linie de dialog, și caracterul em dash, pentru linia de pauză. Sigur, pe tastatură poate nu încap toate caracterele necesare pentru uzul redactorilor și tipografilor, și atunci merge să facem înlocuiri (deși tastatura românească încă mai are multe locuri libere). Dar trebuie reținut că simbolurile nu se judecă după asemănarea vizuală, ci după intenția lor.

2. Nu există Wikipedia România. Există Wikipedia în limba română.

AdiJapan, on 07 ianuarie 2015 - 08:27, said:

Am corectat. Mulțumesc.

cristianadam, on 07 ianuarie 2015 - 09:11, said:

A rămas pe blog afirmația că linia de dialog e un en dash. Adevărul e însă că nu știu ce spun standardele românești despre linia de dialog și de fapt bănuiesc că nu precizează nimic, ca de obicei. Unicode prevede folosirea lui horizontal bar U+2015 ca linie de dialog, dar rămîne în continuare posibilitatea ca vreun standard românesc să pretindă altceva decît Unicode.

Iar practica e cu siguranță pestriță. Îmi imaginez că editurile folosesc em dash pentru linia de dialog, pentru că are lungimea potrivită în raport cu tradiția tipografică românească și în plus e disponibil în practic toate fonturile. Prin comparație en dash e prea scurt, dar e posibil ca mai ales la cărțile cu lățime mică a paginii să fie preferat, pentru economie de spațiu.

Scuze că nu am nimic de spus despre subiectul principal, diacriticele combinate. Eu n-am avut niciodată nevoie să le folosesc, cu excepția cazurilor cînd a trebuit să pun accente pe litere care aveau deja semne diacritice: ắ, î́, ấ. Altfel diacriticele de combinare mi se par potrivite numai pentru cazuri foarte speciale; în textele românești de regulă caracterele gata compuse sînt cu totul suficiente.

Am actualizat articolul cu o completare. Diacriticele combinate sunt utile cu fonturile care nu conțin diacriticele directe.

Am găsit un asemenea font (cine știe câte mai sunt) la Google Fonts – Righteous:

[ https://i.imgur.com/7SFJlm7.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

AdiJapan, on 07 ianuarie 2015 - 10:17, said:

Din păcate, multe cărți tipărite, chiar din cele tipărite îngrijit, folosesc EN‑dash, care e vizibil prea scurt. Alt lucru despre care, dacă m‑ai fi întrebat, aș fi zis că e un mărunțiș, dar pe care am constatat că îl observ fără greș.

Eu mi‑am făcut o configurație de tastatură proprie (bazată pe Ergo Romanian), pe care mi‑am pus și spațiu neîntreruptibil, liniuță neîntreruptibilă, EM‑dash (am oscilat între EM dash și linia de dialog), ghilimele românești și franțuzești. Nu știu dacă e o soluție perfectă, dar acoperă cam tot ce întîlnesc frecvent în română, în orice caz mai mult decît am găsit pe alte tastaturi românești.

Edited by obilici, 16 February 2015 - 04:59.

Tastaturile avînd mapare QWERTY cu diacritice au apărut începînd din acest an și la supermagazinele [malls] Cora. Există 3 modele disponibile, toate făcute de compania Hama. Iată-le, alături de prețurile lor:

1) Tastatură fără fir [wireless] RF 2200 + maus fără fir = 88 lei

2) Tastatură cu fir [wired] K 212 = 41 lei

3) Tastatură cu fir [wired] AK 220 = 34 lei

Practic la toate lanțurile de supermagazine care au secții importante de electronice (Auchan, Carrefour, Cora) se găsesc acum și modele de tastaturi QWERTY cu diacritice. Rămîne ca populația să le cumpere și mai ales să le folosească pentru a scrie corect.

Sigur că se poate scrie cu diacritice folosind orice tastatură din comerț, dar prezența fizică a diacriticelor pe taste repară nedreptatea istorică făcută acestor litere de către latinomani, care au încercat dintotdeauna să bage în capul populației faptul că ele ar fi niște litere de categoria a doua, neesențiale pentru scrierea limbii, a căror absență de pe tastaturi este ceva normal. Evident că nu este așa, iar cele 4 diacritice (Ă,Î,Ș,Ț) sînt absolut esențiale pentru scrierea corectă a limbii oficiale de stat, deci prezența lor fizică pe taste ar trebui să fie obligatorie pe toate tastaturile vîndute în țară. Neesențială este doar litera propagandistică Â născocită de latinomani pentru a susține o identitate națională falsă, inventată și ea tot de către propagandiștii latinomani.

Pun aici un mesaj despre cauzele continuării scrierii fără diacritice și ce se poate face pentru a o combate. Mesajul a fost postat inițial ca răspuns la un alt fir de discuție, dar l-am mutat pentru că aspectele tratate în mesajul meu sînt mai generale, deci își au mai bine locul în topicul general dedicat diacriticelor:

cristianadam, on 20 decembrie 2016 - 07:49, said:

Ai o abordare greșită a problemei și din cauza asta propui în mod repetat o soluție (crearea unei tastaturi fizice conforme cu standardul Rumînesc de tastatură) care nu are sorți de izbîndă. În Rumînia marea majoritate a populației scrie incorect la calculator nu din cauza lipsei instrumentului care ar permite scrierea corectă, ci din cauza unei mentalități proaste care a fost și este în continuare încurajată tacit de autoritățile din domeniul educațional, cultural și științific, care sînt și ele parte a problemei.

Ți-am arătat că există deja de multă vreme de vînzare la marile magazine [malls] tastaturi cu diacritice inscripționate, ba chiar și calculatoare portabile cu astfel de tastaturi incluse, și totuși situația scrierii cu diacritice nu s-a schimbat decît în foarte mică măsură. A veni cu încă o tastatură, scumpă pentru buzunarele majorității Rumînilor, nu ar schimba cu nimic situația. Chiar dacă îi dai cuiva o tastatură cu diacritice nu înseamnă că se va apuca să scrie cu Ă,Î,Ș,Ț. Cel mai probabil va ignora aceste taste și va scrie cum s-a obișnuit și cum vede că scriu majoritatea utilizatorilor de internet. De vină pentru acest comportament aberant este mentalitatea formată pe parcursul vieții sub influența societății și a sistemului educațional. Această mentalitate este guvernată de trei influențe negative majore:

1) Balcanismul: credința că corectitudinea este ceva relativ, negociabil la scara întregii societăți, de unde reiese că nu e neapărat necesar să scrii corect atîta timp cît interlocutorii înțeleg ce ai scris și nu-ți reproșează că scrii incorect. Teoria adepților balcanismului este că în momentul în care majoritatea populației scrie incorect, atunci incorectitudinea devine corectitudine și nu mai trebuie sancționată. Acest punct de vedere a fost expus de nenumărate ori în discuțiile de aici de către adepții scrierii fără diacritice.

2) Latinomania: convingerea, inoculată în școala propagatoare a ideologiei latinomane, că sunetele Ă,Î,Ș,Ț sînt sunete secundare ale limbii, adică doar niște variante de mîna a doua ale sunetelor A,I,S,T. Această teorie complet greșită a fost inventată de latinomani, cei care au fost primii care au vrut să scoată din limbă sunetele Ă,Î,Ș,Ț, pentru că ele nu se regăseau în Latina clasică și stricau imaginea limbii Rumîne de continuatoare a limbii Latine, făcînd-o mai puțin aptă să fie folosită în scopuri propagandistice.

3) Limboprestigiul: iluzia că prestigiul unui popor este direct proporțional cu gradul de asemănare a limbii sale cu o limbă prestigioasă, veche sau nouă. Asta a făcut ca așa-zisele elite Rumînești să modifice în permanență limba Rumînă pentru a-i distruge forma ei evoluată natural și a o face mai asemănătoare întîi cu o limbă moartă (Latina), și apoi cu limbile vii de circulație universală din secolele 19 (Franceza) și 20 (Engleza). Asta s-a realizat în cazul Francezei prin importuri masive de cuvinte, dar în cazul Englezei se face, alături de importul masiv de cuvinte neadaptate, și prin adoptarea alfabetului Englezesc în detrimentul celui Rumînesc. Rumînii se simt bine dacă le arată străinilor că ei folosesc tastaturi Americane sau Engleze, de unde ar trebui ca străinul să înțeleagă că Rumîna e înrudită cu Engleza, deci și Rumînii sînt înrudiți cu Americanii și Englezii. La fel se întîmplă cînd Rumînii se laudă față de străini că ei folosesc softuri în Engleză, deci din aceasta străinul trebuie să înțeleagă că Engleza este pentru Rumîni mai bună ca limba maternă, pentru că și Rumînii sînt mai buni decît reputația de popor înapoiat pe care o au în Europa și în lume.

Impresia străinilor este însă că Rumînii sînt doar niște plagiatori jalnici și niște măscărici înnăscuți, în care nu poți avea încredere, din moment ce-și trădează pînă și limba maternă și chiar se handicapează ei înșiși (folosind mortul străin "sunt" în loc de viul neaoș "sînt") pentru a-și face propagandă mincinoasă. Nu e nimic mai penibil decît cerșetoria Rumînească (pardon, "Românească") de a-i ruga în genunchi pe străini să accepte că Rumînii (pardon, Românii) sînt urmașii Romanilor și că limba Rumînă e urmașa Latinei. Pseudo-elitelor Rumînești le scapă de vreo 200 de ani încoace faptul că prestigiul unui popor este dat de realizările lui, nu de înaintașii reali sau inventați, iar prestigiul unei limbi este dat de realizările culturale și științifice în limba respectivă, nu de originea ei reală sau inventată. Iar faptul că Rumînii își tot modifică limba precum un cameleon pielea nu face impresia bună asupra străinilor care se simt trași pe sfoară, ceea ce este și de fapt strategia pseudo-elitelor cultural-politice Rumînești de cînd ideologia latinomană a devenit ideologie de stat. În loc ca Rumînii să ia exemplul unor limbi vii care au devenit prestigioase în epoca modernă deși nu au o origine antică "nobilă", ei se agață de o limbă moartă (Latina) și împing plagierea pînă la renunțarea la propriul alfabet pentru a prelua unul străin (Englez).

Campania dusă deja de ani buni pe internet de către o mînă de voluntari în favoarea scrierii cu alfabetul Rumînesc și nu cu cel Englezesc a reușit însă cel puțin un lucru, anume că i-a făcut pe Rumîni să conștientizeze că se poate scrie corect Rumînește cu orice tastatură. Rumînii în marea lor majoritate știu acum că există o setare în sistemul de operare care le permite să scrie cu Ă,Î,Ș,Ț. Dar asta nu înseamnă că își vor depăși balcanismul și vor începe să scrie corect, făcînd micul efort necesar pentru adaptarea la scrierea cu cîteva taste în plus. Și de ce ar face-o, dacă societatea nu-i penalizează pentru scrierea incorectă? Este culmea că societatea penalizează cacofoniile (care nu sînt greșeli) și dezacordurile (care sînt greșeli), dar nu penalizează scrierea fără cîteva litere esențiale pentru limba Rumînă. Mass-media a rîs ani de zile de un plural ("succesuri") care nici măcar nu este greșit, fiind alcătuit în spiritul limbii Rumîne, dar se face că nu vede încălcarea grosolană a ortografiei de pe internetul Rumînesc, ba mai mult o promovează la ore de audiență maximă la buletinele de știri.

Ieri a fost arătat la o televizune un mesaj de pe Facebook scris de candidata la funcția de prim-minstru propusă de PSD. Textul nu avea nici o urmă de diacritice, fiind deci complet greșit, dar nimeni de la televiziunea respectivă nu a rîs de faptul că o persoană care vrea să devină prim-ministru nu este în stare să scrie corect în limba oficială de stat. Persoana respectivă poate avea scuza că face parte dintr-o minoritate etnică și că dacă Rumîna n-o scrie corect, poate că măcar limba maternă și-o scrie corect. Dar această scuză n-o pot avea milioanele de Rumîni care nu fac parte din minorități etnice, și în special cei care se declară naționaliști. Evident că în Rumînia naționalismul nu include și scrierea corectă, indiferent de cît tapaj se face pe tema luptei pentru limba Rumînă în țările învecinate unde se află comunități Rumînofone. Exemplul cel mai bun este al celuilalt candidat la funcția de prim-ministru, propus de PMP, care este originar dintr-o comunitate Rumînofonă aflată într-o țară vecină, unde limba Rumînă nu este văzută cu ochi buni, politica oficială fiind de asimilare a minorităților etnice, în special cele care ar putea emite pretenții de autonomie teritorială pentru că teritoriul pe care se găsesc a fost luat cu forța în trecutul relativ apropiat de la țări învecinate. Ai fi putut crede că candidatul PMP este un naționalist care pune pe primul plan limba Rumînă corectă, ca măsură de păstrare a unei identității naționale puternice în interiorul și în afara țării. Ei aș! Faptul că naționalismul lui declarat nu este decît o spoială jalnică menită să prostească poporul care-l întreține de ani buni cu leafă și beneficii grase de parlamentar este evidențiat de faptul că pe contul lui de Facebook scrie incorect, fără diacritice. Își dă totuși seama că e o scriere incorectă și antinațională, de aceea cînd mesajele lui sînt foarte scurte le scrie cu diacritice. Dar și aici se vede cît de mult îi pasă de limba Rumînă, adică deloc. În mesajele respective diacriticele sînt adăugate după ce au fost scrise și în bătaie de joc, ceea ce face ca la unele cuvinte diacriticele să lipsească, pentru că parlamentarului fripturist (nici vorbă de naționalist) puțin îi pasă de faptul că stîlcește limba Rumînă și nici măcar un mesaj scurt de vreo zece cuvinte nu este în stare să-l scrie corect. Dacă așa-zisul naționalist nu vrea să depună minimul efort necesar învățării scrierii corecte, cine să-l creadă că va depune efortul mult mai mare de a lupta pentru binele poporului din care declară că face parte?

Deci problema scrierii fără diacritice nu este lipsa instrumentului necesar scrierii corecte, ci lipsa oprobriului public față de ea, deși acest oprobriu se manifestă puternic și automat în ce privește alte greșeli lingvistice. Așa că în loc de o campanie pentru strîngerea de fonduri în vederea creării unei tastaturi cu diacritice inscripționate pe taste (din care există destule în magazine) ar fi mai indicată strîngerea de fonduri pentru o campanie în mass-media (televiziune și internet, de ex. YouTube) în favoarea scrierii cu diacritice, și pentru ridiculizarea scrierii fără diacritice, care trebuie să intre în conștiința populară ca fiind greșită, deci nerecomandabilă pentru un om educat.

Edited by Crugasic, 24 December 2016 - 22:25.

Vreau să folosesc diacritice, dar am o mare problemă (windows 7 e OS): când fac Copy/Paste dintr-un text cu diacritice scrise în Romanian Standard (inclusiv de pe internet) în Word/Notepad, etc. ş şi ţ nu apar în general corect. Ce să fac pentru a nu tot fi necesar să înlocuiesc manual ş şi ţ  la Copy /Paste? (de câte ori am de copiat ceva de pe internet în Word de pe astfel de pagini)
Exemple: Dacă fac Paste din finalul textului de mai sus (sau de pe unele pagini de internet) ş şi ţ apar  corect: ”trebuie să intre în conştiinţa populară ca fiind greşită, deci nerecomandabilă pentru un om educat.” Dacă însă iau un text de pe alte pagini nu mai apar uneori corect literele în cauză (uneori şi dacă sunt sedilă, nu cu virgulă): "România văzută de documentari?ti, la Astra Film Sibiu 2017" (radioromaniacultural.ro)
Practic ce am observat e că dacă scriu cu  Romanian Standard apare problema, dacă însă scriu cu Romanian Legacy e OK...

satcodx2002, on 19 septembrie 2017 - 12:23, said:

Am uitat să precizez că fenomenul se manifestă pe unul dintre calculatoare, pe un altul (Windows 7, setat pe Romanian (Standard) totul e OK).
Ce setări să fac pe respectivul PC pentru a nu mai avea probleme?

Edited by satcodx2002, 20 September 2017 - 08:38.

Încearcă şi Romanian Legacy. Ştiu că nu face astfel de probleme.

satcodx2002, on 19 septembrie 2017 - 12:23, said:

Verifică setările regionale, să fie puse toate pe română (sau Romanian) – în special cea pentru programele non-Unicode (Panou de control -> Regiune și limbă -> tabul Administrativ -> categoria Limbă pentru programele non-Unicode).

Cam ciudat, totuși, că problema apare și în Wordpad sau Word, pentru că detaliul cu non-Unicode nu prea are legătură cu programele astea.

(de curiozitate, ceasul din colț zice ora cu 24 de ore sau cu AM/PM ? dacă româna este setată corect ar trebui să fie cu 24 de ore, respectiv o pagină de imprimantă pe A4 și nu Letter etc.)

Cristi

Eu consider cā utilizarea semnelor de acritice e un lucru esential în limba românā.Ele ne unesc cuvintele scurtându-le si ne fac vorbirea  mai melodioaā.

Utilizarea semnelor de acritice ne ajută să avem o limbă mai melodioasa,cu cuvinte mai scurte și mai concrete nefiind utilizate des mai multe litere la pronunțarea unui sunet.

După cum știm fără utilizarea semnelor diacritice conținutul cuvintelor ar fi diferit iar oamenii ar putea avea neînțelegeri în vorbirea orală și scrisă,spre exemplu omofonele paturi si pături,eu personal am facut de mai multe ori greșeli in vorbirea lor. Convorbirile nu ar fi la fel de fluide fără aceste semne esentiale în vorbirea de zi cu zi.

Edited by Catalin123romania, 18 October 2017 - 19:53.

În opinia mea semnele diacritice sunt un aspect important când scriem pe un forum.
Nu este așa de greu să faci semnele diacritice și nu ia așa de mult timp. Ele sunt necesare dacă vrei să fii considerat inteligent. Nu există nici un motiv pentru a evita semnele diacritice. La majoritatea calculatoarelor nu este complicat deloc.
În concluzie semnele diacritice sunt foarte importante mai ales pe un forum de limba română.